Dimineaţa, iunie 1912 (Anul 9, nr. 2959-2988)
1912-06-11 / nr. 2969
2 al doliea concurs de premii Pentru a lua parte la tragerea premiilor DIMINEȚEI , care va avea loc în ziua de 10 Iulie a. c. A se ține și păstra zilnic, apoi a se trimite odată intr'un pachet, Administratei, negreșit intre la â Iulie a. c. D 9A11R În 15 oari țin la dușumele frumos vopsite și cu un lucru durabil să întrebuințeze Solidol** cea mai bună și durabilă vopsea ca luciu splendid. Usucă repede nu lipește și nu se pătează de apă, deci SUPERIOARA fabricatelor străine. Depozit general: CARL ZifTMER © Co. „IA ELEFANT-lnfp. 86, Str. LIPSCAEI, Ko. 88 (in fața gradinei Sf. GheorgheJ — BUCUREȘTI -M ün Cuport 10 Iunie 1912 BĂILE OGLINZI (Tg.Neamț) cân 0 reducere la tren; iară de la Pașcani, transportul cu automobil omnibus închis, regulat de 2—3 ori pe zi într'o oră Stațiune Balneară și climaterică de primul rang, la o altitudine de 500 metri, de unde domină toată regiunea înconjurătoare, ferită de curenți, fiind înconjurata din 3 părți cu o pădure seculară de brazi. Clima temperată, aerul curat și higienic, unite cu pozițiunea sa pitorească, îi dat coloritul și farmecul incinzător al naturii bine-făcătoare. Băile saline de aci sunt din cele mai concentrate și rivalizează cu cele din Hall, Isehl și Reichenhall. Cabinete de bac și hidroterapie, moderne și higienice, sunt toate in faianță. Băile au efect miraculos asupra: Rheumatismului, limfatisma, scrophulosa, rachitisma, cloroanemiei, debilitatea, ischias, paralisie, sifilis, boale de piele, de femei de copii, sterilitate, etc. Un pavlion modern pentru Inhalație cu apă minerală, esență de brad și diferite substanțe medicamentoase apropiate. Hotel și restaurant escelent.—Orchestră splendidă, Masa: table cibőte cu odae de la lei 6.50 pe zi de persoană, pentru distracțiuni: O grandioasă clădire cu săli de dans, de biliard, de lectură, piano, j pentru diferite jocuri, casino și bufet. Bftin ft folositor. Pentru persoanele cari nu se pot deplasa, recomandăm Sarea extrasă din apele minerale de oglinzi, în cutii a 2 kilogr. In Tg.Neamț, oraș cu 12.000 locuitori, se găsesc numeroase locuințe comode și eftine, iar transportul la băi, se face cu tramoarele administrației la fiecare 15 minute, eventual ca automobil-omnibus închis. Serviciul medical este Încredințat d-lui profesor universitar și medic primar, dr. V. Bejan, asistat de d. dr. I. Rosenfeld. Pentru orice Informațiuni a se adresa la subsori și concesionari în Tg -Neamț: Rudolf Fritz A Dr. I. Rosenfeld. Antiperonosporina Cel mai bun și practic produs contra Manei la Vii și pomi, înlocuește cu succes piatra vânătă. Se vinde in lăzi de 12 sticle cu lei 13.75 france orice stație contra bani primiți. Fabrica de prodate chimice G. FLORESCU. - BACAU PLOEȘTI Sanatoriu medico-chirurgical » SIC PRIMESC BOLNAVI 1XTEHNI Calea Cîmpinei 9 sub conducerea d-lor Dr. Ștefan Calu medic al spitalului ------------------------------------- Boldasou și Dr. donat. Baer medic șef de spital, timp de (fost Adeia financiară) peste 16 ani, la stat, H SALTA DE OPERAȚIUNI MODERNA Consultațiuni zilnice de la 8—13 și 2—8. Pentru cazuri urgente în tot cursul nopții.—Se tratează conștiincios și după cele mai nouă metode științifice: Boale chirurgicale, Boale Genito-urinare, Boale interne, Sifilisul, Boale de Ochi, Boale de femei. Se fac tot felui de operații chirurgicale. Examenul săngelui pentru sifilis.—Prospecte la cerere gratuit—Telefon „Bucm3LX~es=frM“ Societate Cooperativă de Economie și Avansuri — Strada SMARDAN No. 11, etajul J. — Capitalul Societăței la X Ianuarie 1912, Lei 625.639.ÎS In scopul asigurării copiilor și a stimatarei micilor economii Societatea dorind a procura posibilitatea unei fructificări avantajoase și realizări de economii a decis a primi pe viitor depozite cu dobândă fixă, și cu participare la beneficii. Pentru acest scop va primi vărsări de cel putin Al LEU pe săptămâni cu condițiunea ca plata sa se facă regulat in interval de 5 ani neîntrerupți pentru cari se va socoti o dobândi anuală de SV/j plus o participare la beneficii până la lVs Vo pe an adică In total 6 jumătate la sută Se vor primi In aceleași condițiuni și deposits mai importante cari lăsate cinci ani consecutivi se vor bucura de aceleași avantaje. Societatea face avansuri asupra depozitelor până la 3/4 din capitalul vărsat. Consiliul de Administrație DIMINEAȚA Comisiunile examinatoare pentru școalele normale Ministerul cultelor și al instrucțiunei publice a numit următoarele comisiuni pentru școalele normale: Școala normală a „Societăței pentru învățătura poporului român“. — D-nil Pogoneanu, prezident; Badea Mangîru și G. Jovian, membri. Școala normală „Elena Doamna“ din București. — D. D. Pompei, prezident; d-na Constanța Evolceanu și d. I. Ursu,membri. Școala normală din Cîmpulung. D-nii: Borgovan, prezident; N. D. Nițulescu și N. Muzicescu, membri: Craiova. — D-nii N. Bungețeanu, Ilie Georgescu și Naum, membri: Galați. — D-nii: V. Bădărău, Al. Densușanu și August Frățilă, membri: Bîrlad. —D-nii: Al. Popovici, prezident: Calistrat Hogaș și Gh.Alexandrescu, membri. Școala normală Vasile Lupu din Iași. _ D-nii: P Bujor, prezident: Popescu Penele și Tufescu, membri. Școala normală de este „Mihail Sturdza“ din Iași. — I. Petrovici, prezident; d-na Nicolau și d-na Buță, membri. ______________________ îmbunătățiri in administrația poștelor Cu începere din luna curentă și in baza fondurilor prevăzute prin noul buget, sa adus serviciului poștal rural următoarele îmbunătățiri: S’afi înființat la Captura (Prahova), Visidila (Romanațî), Gîngiova (Dolj), Dingeai și Trușești (Botoșani), Cucuteni (Iași), Roznov (Neamț),) Boroaia (Suceava), Boișoara (Argeș), Lucieni (Muscel), Chilia (Olt) și Smîrdioasa (Teleorman) birouri poștale, care efectuează servicii de poștă, telegraf și telefon lu aceleași condițiuni ca și oficiile. S’a înmulțit numărul factorilor de la 1435 la 1502. S’a înmulțit numărul curselor poștale la un foarte mare număr de localități, și situația deservirii în prezent față de trecut se prezintă astfel : Felul deservire! In trecut In prezent : 3 , 3337 3031 Din comparațiunea acestor cifre rezultă că numărul localităților ce nu aveau un serviciu zilnic s’a redus de la 5597 la 3071 localități. S’au introdus apoi și unele îmbunătățiri de ordin administrativ, și anume : S’a dispus ca pachetele externe să se distribue și prin agențiile speciale, făcîndu-se ca destinatarii unor asemenea pachete să nu mai fie nevoiți a se duce zeci de km, pînă la oficiul poștal cel mai apropiat, cînd există agenție specială în localitate sau în comunele învecinate, și ' S’a ridicat valoarea și rambursul la coletele poștale rurale de la 50 la 500 lei, aducîndu-se prim aceasită măsură însemnate înlesniri populațiunii rurale și în special comercianților, cari se vor putea aproviziona cu diferite mărfuri fără a se mai deplasa din localitate. Cărți și reviste A apărut interesantul roman de moravuri „Fata tatei”, de cunoscuta scriitoare d-na Smara. De vînzare la librării și la autoare. Prețul volumului 2 lei 50. # A apărut No. 6 din revista „Drepturile Femeiei" cu un foarte interesant conținut, (Pe săptămână) (Localitati) De 7 ori 34 118 „ 6 „ 3692 3 153 * 5 „ 1562„ 4 „ 698 40 -----------------—**------------------------ Inundațiile din Sulina SULINA, 8 Iunie. Apele din bălțile ce înconjoară orașul dinspre sud au crescut așa de mult, că au inundat orașul în acea parte și anume străzile Lascar Catargiu pe toată întinderea, strada Independenței și Alexandru Lahovari, partea de vest pe o mică porțiune. Apele cresc mereu și locuitorii sînt îngrijorate de soarta lor căci în curînd apa va pătrunde și în locuințe. E de datoria edililor a lua măsuri mai din vreme. NOTELE UNUI OM TIMID Minciuna unei fericiri — Printre cele trei fericiri pe cari ni le-a hărăzit. Domnul (îmi vorbește sentențios fratele mortului) este și aceea a mort. ! Intim o avem atunci cînd ne naștem, a doua cinci pășim Înaintea altarului și a treia cinci ni se închid pe veci ochii. Iși răsuci o țigară și, trăgînd două fumuri, aruncă o lungă ochire în Întinsul grădinii ce-o avea în față. — Da, da, — aftă apoi, — „el” a scăpat, e izbăvit de griji și ca mine ne va venii și nouă rindul. Așa e trecut în registrul soartei unul o ia mainte, altul mai tîrziu, dar scris e să gustăm cu toții din fericirea asta Și graiul acestui om e al fiecăruia din noi. Vorbim despre moarte ca de o neprețuită fericire, ne rostim asupra supremului nostru sfîrșit cu o dezinvoltură pereche cu plăcerea cu care am face o plimbare la aer curat. Cînd întîmpinî în drum un cortegiu funebru, murmurî: „Bine de ele a scăpat !" Cînd te paște crîte un necaz, numai că ți urezi: „Of, ’ "de-aș muri odată, să scap!" Și cînd un șef te pienește cu cite o observație, gindu!prinde a ți se duce cu melancolie la odihna din mormînt. Iar tot timpul cit ești tînăr și nu simți povara bătrinețer în spinare, apelezi la moarte. Vin orice moment care iți aduce o dezamăgire — cu seninătatea omului care s'ar toaleta de bal. De fapt însă, toți mințim, căci, de-am avea putința de a ne prelungi firul vieții, am face-o bucuros la infinit, uitând că veșnic e însăm moartea ca o fericiră Se vestește din cînd în cînd este o încercare de sinucidere . o fată a băut otravă, iată însă că, de cum a început să simtă arsurile ei, prinde a țipa și a chema ajutor. Mă rog, pentru ce dorește ajutor? Odată ce a luat hotărîrea de a sări dincolo de lumea noastră, trebue să sufere cu resemnare durerile produse de otravă și să-și dea duhul în deplină liniște, sigură că va păși într'unul din domeniile „fericirii“. N’a avut însă tăria de a-șî duce hotărîrea pînă la capăt și — curios lucrul — cere a fi „salvată“. Ei cum adică, a fi „salvată“ de la o „fericire“, după ce a dorit-o într’atâta de a cercat să-i forțeze porțile? O boală grea s’a abătut asupra mea. Fuga la doctor și leacuri peste leacuri, intervenții chirurgicale, doar pât „scăpa cu viață“. Un om e pe cale de a se îneca... „Se agață și de un fir de patü“ — numai ca să scape. De ce să scape? Oare, înghițit fiind de valurile apei, nu ar pătrunde în împărăția „fericirii“ ? Tot timpul cât a zăcut de grea boală marele scriitor Strindberg, tonul telegramelor cari ne vesteau aceasta era foarte îngrijit și, pomenindu-se de o operație ce’i s’ar face ilustrului dramaturg, multe din ele ne mînuâiau cu ipoteza că astfel „se speră“ a se evita „catastrofa". De ce „catastrofă“? Și dacă „se speră”? Așadar, era rau pentru Strindberg de nu „se spera“ pentru „viața“ lui? Un vapor se scufundă , un tren deraiază. Gazetele anunță cu literă grasă : „17 victime"', iar din corpul reportaiilor aflăm că „35 au fost scăpați de la moarte“. ■5S E așadar viața mai scumpă decit moartea, și a ne-o menține vreme cit, mai îndelungată , iată una din condițiile „fericirii“. De altfel, oare ce să fie instinctul conservării dacă nu aceea de a menține cit mai intact firul vieții? Și oare nu e acest instinct în directă contrazicere cu credința că moartea ar fi o fericire ? Iată, într’adevăr, o „fericire“ ciudată, de care toată lumea se ferește, fuge de ea întocmai — spre a ne servi de o expresie populară — ca dracul de tămiie. Ipocrizia, însă, în toate și minciuna—soră bună cu ea — au scornit și această a treia „fericire“ pe care, în fiece clipă, o avem pe buze, proclamăm veșnic, sus și tare, că o dorim, că ea ne va „salva“ de toate amărăciunile și zbuciumurile „fatal legate de-o mină de pămînt“, iar cînd vine să ne „salveze“, pe cutremurăm și recurgem la toate mijloacele posibile și imposibile de a o alunga, de a nu ne prinde în brațele ei.... dulci și adormitoare, ci preferi să țî tîrăștî zilele înainte, cu toate mizeriile și durerile ce închid în ele. A. N. a Cureți „REVISTĂ MODEI“ Luni 11 Iunie 1912 „Se ce am dezertat“ ne expune George Filipovici, într’o scrisoare din Suceava Suceava, 7 (20) VI, 1912 Stimate domnule Miile. E cunoscută de toată țara, zguduitoarea tragedie, care ne-a răpit ce am avut mai scump pe lume, familia întreagă, lăsindune pe mine și pe iubitul meu frate, zdrobiți de durere, zdruncinați moralicește și încă siliți a lua drumul pribegiei, ea făcindu-mă vinovat de faptul dezertorei din armată, iar fratele meu lăsindu-și numele ca subiect al celor mai infame articole, ce au putut fi scrise vre-odată. Voii vorbi mai tirziu insă despre asta, deocamdată, dorind a-mi justifica cauza dezertărei, căreia îi dau importanța cuvenită. Nu ertarea pedepsei, sau ușurarea ei doresc, prin această justificare, știut fiindcă legile militare nu fac excepție, dar nu voesc să fiu luat ca un dezertor ordinar, care a părăsit oștirea de dragul libertaiei, acum cind mai erau 5 luni pină la eliberare. Dacă în locul meu ar fi fost un filozof bătrin, sigur că el și-ar fi terminat cu răbdare acele 5 luni de oștire, înăbușindu-și negrăita durere prin rezolvirea unei uriașe probleme relative: pe cînd că nebun de durere apucat drumul pribegiei. Recunosc că datoria către patrie e cea mai sfîntă, pentru care totul trebue sacrificat, dar rog să fiu ertat dacă o spun, că vestea mortei tuturor alor noștri, m’a lovit atît de dureros în cit nesocotit această sfîntă datorie. Regretantul, dar durerea mi-e așa de mare, cum na mai fost nici o durere, nici înainte, nici după ce in inima omului, a licărit prima scintee a iubitei de patrie și pînă în prezent, nicit nu mă lasă să mă reîntorc în patrie, ci mă tine aci să-mi pling patria si familia iubită. Noi nu vom găsi ușurarea durerea în viața ticnită, ci în pribegie, unde veșnic mi se va zgudui inima la auzul numelui de patrie și familie. Rog deci, autoritatea militară de care depind—reg. I Cetate—sa-mi erte această involuntară greșeală și să creadă că oricind, cu drag voiii întrezări, alături de cruce, simbolul credinței, cele trei culori, simbolul patriei iubite, în care mi-a fost dat să cunosc apogeul fericirei în copilărie și pe al durerei in... adolescentă. George Filipovic- ---------------------------------------- STAREA CIVILA Născut 25. Morți: Ion St. Popescu n. m.; Teofil Clopotaru, 6 luni; Ioana Ceaicovici, 21 ani; Ștefan Robert, 44 ani; Ghighe Călăiu, 60 ani; Ionel R. Lupu, 3 ani; Artur Viecser, 18 ani; Simion T. Pipi, 52 ani;Sufrosina Predescu, 6? ani; Pandele Doicilă, 80 ani; Ferdinand Așerps, 26 ani; Iosif Vladimir, 68 ani; Cleopatra Constantinescu, 48 ani; Tulia Matei, 70 ani; Florea Gheorghe, 1 an; Dumitru Rădulescu, 65 ani. —-------— Mișcare in corpul medical In corpul medical din țară s’a făcut următoarea mișcare : P- dr. Cristea Botez, actual medic al circumscripției Găiceana (Tecuci), se transferă după cerere, la circumscripția rurală Gorj în locul d-Lui dr. S. Vâleanu, transferat. « P. dr. V. Teodorescu, medic provizoriu al circ. Rica (Vîlcea) și d-na dr. Lucia Teodorescu, actual medic provizoriu al circ. rurale Ocnele Mari sunt transferați unul in locul celuilalt. . D. dr. Guță Ion este confirmat definitiv medic al circ. și spitalului Pașcani (Suceava). D. dr. Mihail Savu se confirmă definitiv ca medic al circ. Slănic (Buzau). D. Dimitrie Leca se confirmă definitiv medic al orașului Chilia-Veche (Tulcea). Dr Pft dr. Margareta Țintă, se numește provizoriu medic secundar la clinica chirurgicală a spitalului Sf. Spiridon (Iași) ineu) d-lui dr. Dpibergher — care a părăsit postul, ------------------------ FOIȚA ZIARULUI „DIMINEAȚA“ 43) HAIDUCUL IANCU JIANU VOEVODUL CODRILOR Mare roman original de senzație, după hrisoave și documente vechi de GH. FRUNZA PARTEA 1 Tinerețea lui Iancu Jianui Murise într’o noapte de toamnă ploioasă și rece, pe cînd toaca chemase pe călugărițe la rugăciune. In grădina minăstirei sub un copac fu găsită rece și țeapănă, cea care avusese o soartă atît de tristă pe pămînt. Zdrobit și rănit plecase Jianu din schitul acela neputînd sta în locul unde sora lui murise fără să-l vadă, fără să poată dobîndiertarea ei pentru că n’o răzbunase. Alexe jura că-l pedepsise pe cîroierdarul Stoica, dar Jianu nu credea și rătăci prin țară pînă ce sleit de puteri căzu ca un vultur rănit la poarta conacului din Nisipî, unde flori de primăvară străjuiau la ferestre. Aceste flori i-au fost aduse de Alexe într’o dimineață geroasă, cînd soarele se arâta triumfător dintre nori. — Jupînița cea tînără ți le trimite stăpîne și te roagă să le păstrezi ca aducătoare de noroc. — Ai văzut-o ? — Negreșit, e frumoasă ca Maica Domnului de pe icoane și blîndă ca un înger. Jianu tăcu privind gînditor mănunchiul de flori roșii ca sîngele. Apoi își privi mîinile și aftă. Mîinile lui au fost adeseori pătate de sînge, cum să atingă el acele flori curate trimise de un suflet nevinovat. In odăița albă și îmbălsămată de mirosul florilor, un suflet gemea și se sbuciuma în durerile pocăinței. Un om își regreta viața atît de cumplit zdruncinată. — Stăpîni ce te doare? zise Alexe cu glasul plîngător. Spune ce să fac ca să-ți fie bine și mă arunc în foc pentru d-ta. — Eu un sufăr acum, zise Jianu silindu-se a zîmbi. Acum e duhul Domnului asupra mea, Alexe, și cine înțelege pe Domnul, e fericit. — Eu mă gindesc, stăpine, că am putea și noi lăsa ceva drept aducere aminte. — Avem juvaeruri destule și o pereche de cercei... — Furați, zise Jianu cu asprime. Nu, Alexe, nu se cuvine să răsplătim așa bunătatea cucoanelor. Să ti duci la mine acasă, la Drăgășani, și să aduci icoana cea veche din odaia mamei , lucrată în aur și cu pietre scumpe. Pe aceea o vom da jupîniței, rugînd-o să se roage pentru noi. — Cea făcătoare de minuni? Norocul nostru, al domniei tale, stăpine? — Norocul meu? exclamă Jianu rîzînd cu amărăciune. Norocul meu de mult s’a prăpădit prin codri. Pleacă pînă mai e timp. Am auzit că cucoanele vor să plece la București. Să spui lui Udrea și celorlalți cari stau acolo să se îmbrace frumos și să vină. Nu le putem lăsa să plece singure atîta eal e, iar pentru mine să pregătești roibul, am să plec la Craiova, să dau ochi cu Bibescul. La oaste e mai bine decit în codru. — Să mă răzlețim de ceilalți? — Să rămîe Udrea căpitan, ai înțeles? Să trimet pe Codreanu la sameșul Vasile Moangă că vreau să mă întîlnesc cu el. — Am înțeles, stăpine, dar cu Antonia polcovnicului Malotă? — S’o lași acolo unde este. Am să-l port de grijă totdeauna, atîta să-i spui. — Arî să mă blesteme, zise Alexe încet. — Nădejdea ei nu s’o împlini niciodată Din țară nu plec, asta să i-o spui și dacă vrea să plece ea, sâ-i dai bani și tot ce-o cere. Alexe nu mai îndrăzni să crcnească. Jianu avea iarăși ochii fulgerători și plini de dispreț pentru cei cari îi stăteau împotrivă Cina Alexe se întoarse de la Drăgășani cu icoana scumpă în desagă. Sultănica era în privdor, așezînd scoarțele teanc pentru a fi puse în lăzi și transportate la București. Ea zîmbi țiganului întrebîndu-l pe unde hoinărise, căci stăpînul îi dusese dorul. El eșise în privdor privind zările albe, măsurînd cu ochi de vultur cîmpiile trocnite de zăpadă. Atunci se întîlnise cu Sultănica și o recunoscu. La sunetul vocei sale, fata tresărise și se schimbase la față că îl recunoscu pe drumețul care a condus-o cu ceata lui de voinici prin văile Răgetului. Se recunoscură, dar nici ea, nici el nu-și trădară gîndul. Privirea lor se întilni o clipă, apoi călară spre zări, înstrăinate și sfielnice. In aceeași seară sosiră și haiducii îmbrăcați ca pTăeșii. Jianu spuse că sînt oameni de la moșia sa diin jurul Craiovei și rugă pe bătrîna Sima să-l primească s’o însoțească pînă aproape de București, ca să fie apărată de intimplările rele și primejdioase. Nici una nu zise nimic, ar fi vrut să știe unde se ducea străinul, dar nu cutezară să-l întreba. Se despărțiră fără vorbe multe, Jianu sărută mina bătrîngi cucoane, zicînd că nici odată nu va uita binele ce i-a făcut. Sultănica primi icoana cea scumpă și o puse între lucrurile ce lua cu dînsa la București. — Mă voi ruga întotdeauna pentru Cel care mi-a dăruit-o. D-zäu să-l păzească de primejdii și de dușmani. Cu aceste cuvinte sa priviră pentru ultima oară. Nici unul nu bănui hotărîrea soarte î! CAP. 30 INTILNIREA DIN SATUL BENEȘTI Doi ani trecură. Jianu plecă spre Drăgășani. In inimă purta icoana frumoasei fete de care se despărțise pentru totdeauna. Iși făcea mustrări pentru că părăsise pe Antonia Malotă și se gîndea să se împace cu Tudor Vladimirescu pe care nu-l mai văzu&a de doi ani de cînd se făcuse haiduc. Cunoștea planurile slugerului Tudor și voia să-l ajute din toată puterea pentru izbînda ideilor sale. Poporul trebuia răsculat, domnia fanarioților trebuia să înceteze, numai atunci puteau scăpa țara de invazia de lăcuste fanariote cari sugeră sîngele țarănimei prin jaf și legi nedrepte. Se gîndea Jianu că lupta în codrii nu rea era îndestulătoare și că Tudor avusese dreptate cînd îi îndemnase de atâtea ori să nu cugete la haiducia ordinară, ci la revoluția mare și hotărîtoare, care putea scăpa țara de sub jugul cotropitorilor. La Drăgășani, la casa veche și ruinată, unde copilărise lângă mama și sora lui, unde haiducii lui trăiau ascunși în pivniță de frica poterei, avu o surpriză din cele mai neplăcute. Antonița Malotă dispăruse îndată după plecarea lui Alexe și a celorlați haiduci cari fuseseră chemați să însoțească pe Gălășeștile pînă lingă București. Ursul haiducul, cel mai bătrân din ceată, jura că femeea se aruncase in vreun puț părăsit sau căt șî făcuse altfel seamă, căci Alexe lăudase prea mult pe fată cucoanei din Nisipî și Antonia prinsese amar după placarea lui. Jianu care ținea la femeea bălană, blîndă și cuminte, nu-șî mai putu găsi odihnă între zidurile vechi, ci porni s-o caute. Voia să dea o raită și pe la sameșul Vasile Moangă cu care se sfătuia in toate întreprinderile grele, căci spera să-l afle acolo și pe Tudor Vladimirescu. (Va urma) -----------------— **----------------------- ---------**--------