Dimineaţa, octombrie 1912 (Anul 9, nr. 3081-3111)

1912-10-30 / nr. 3110

Intrunirea muncitorilor din Brăila ÎNTRUNIREA muncitorilor. — CUVINTAREA D-RULUI RAKOV­­SKI. — ÎNTRUNIREA GUVERNA­­MENTALA BRAILA. 28 Oct — Astăzi după a­­mi­azi a avut loc în sala „Peleș" în­trunirea convocată de partidul so­cial-democrat local. întrunirea s’a deschis la orele 4 sub președinția d-lui GHEORGHE STANISLAD. Ia cuvîntul d. ION TEODOR MA­­NOLESCU, anunțînd candidatura l­ -l­u­l Al. Constantinescu, propus de partidul social-democrat la colegiul II de Cameră din Brăila. Vorbesc apoi d-nii BALINEANU (București) și STEFAN GHEORGHIU (Ploești). 0 S DJMifilm AtA Campania electorală Intranirea de la clubul liberal — Declarațiile d-lui Ionel Brătianu asupra situației externe și interne. Fixarea candidaturilor In Capitală Etî după amiază la orele 5 s'a ți­nut la clubul liberal o întrunire a membrilor partidului din Capitală. . D. Ion Brătianu, luînd cel dintîî cu­­vîntul a spus următoarele: Preocupările noastre actuale, com­portă diferite feluri de acțiuni. Este­­ și o acțiune diplomatică, este și o ac­țiune politică, care incumbă in­­ pri­mul rînd guvernului. Dar pe deasu­pra tuturor, preocupărilor noastre comportă o acțiune pe care nu o pot face decit xonünii în întregimea lor, e o acțiune de redeșteptare a conștiin­ței națională. Forțele popoarelor de­sigur sunt în raport cu întinderea su­prafețelor în care ele sunt cuprinse și cu cantitate de energie națională, ca­re e cuprinsă in sufletul cetățenilor .Nu trebue de­sigur să ne Îmbătăm cu credința falacioasă că putem face cu ușurință tot ce poate fi în dorin­țele noastre. Nu trebue însă nici să ne deprindem ignorând facultățile puternice ale poporului nostru. Avem un tezaur mare de forte naționale. (Aplauze). Dacă n’am știut in fiecare moment să tragem din ele tot ce se cuvinea în ziua de azi, oricare ar fi direcțiunea împrejurărilor de mtine, trebue să facem o operă de trezire și de educa­­­­țiune așa în­cit să dăm o rodire cât mai puternică izvoarelor de energie națională. Trebue pentru aceasta să acordăm sforțările tuturor Iată de ce Intru cit ne privește pe noi naționali- lberali, trebue să nu facem nimic ca­re să poată îngreuna acțiunea guver­nului în politica externă. Aceasta nu numa­i că nu implică o moarte sau o încetare a vieței politice, dar dimpo­trivă implică o acțiune cît de vie. Tre­bue să dăm acestei acțiuni un dublu caracter: de moderațiune în formă, dar de energie în fond. In momentul de față preocupările noastre sînt izvo­­rîtie în primul grad din evenimentele din afară. In lupta electorală de astăzi să fa­ceți sforțări ca în jurul partidului liberal să se grupeze cît mai multe din energiile naționale de care v'am vorbit. Lupta electorală o vom duce în jurul programului și drapelului partidului național liberal. Numele candidaților noștri n’au semnificare personală. Ei sînt, reprezentanții u­­nor idei, sînt soldații pe cari datoria Îi chiamă în ziua de azi să fie în primul rînd. Prin unirea și disciplina noastră să dăm tuturor un exemplu cum tre­ime să fie concepute acțiunile poli­tice în orice moment, dar azi mai mult ca oricînd, nu prin prizma per­sonală și a interselor chiar legitime ale fiecăruia, iar dominate exclusiv de interesele generale. (Aplauze). D. I. Brătianu a terminat procla­mând următoarea listă­­ de candidați: Colegiul I de Senat d-nii: V. Mis­­sir, dr. Buicliu. Colegiul II Senat: d-nii der. Canta­­cuzino, dr. Kiriac, C. Hagi-Theodora­­ky, Al. S­rmionescu și El. Ionescu. D. Simionescu refuzînd a fost pro­pus atunci d. Panaitescu. Colegiul I Cameră d-ni: Em. Culo­­glu, I. G. Saita, Em. Petrescu, C. Cer­­nescu și dr.­ H. Botescu. Colegiul II­­ de Cameră d-ni: I. Ce­­zărescu, M. Botez, D. Arțăreanu, Em. Dan, G. Ioanin, Anibal Theodorescu, Al. Donescu, avocat Berlescu și Pom­­piliu­ Eliad. Colegiul III Cameră d-nii Al. Ulvi­­neanu și I. Nădejde. CUVINTAREA D-LUI MALCOCI D. Malcoci, ia apoi cuvîntul pen­tru a spune următoarele: „S’a alcătuit o listă electorală. De­sigur trebue să luptăm ca să iasă. Socoteam însă că azi cînd la granițele Romîniei, harta Romîniei, harta Eu­ropei se va modifica, atî cînd aspi­rațiile și revendicările drepte ale Ro­mîniei se discută prin presă și prin interviewuri la Viena, Berlin și Pe­tersburg, azi cînd știm este că aspi­ra­țiunile unui stat se manifestă mai ales în Capitala țarei, socoteam că la întrunirile pe care trebue să le con­vocam, să nu mai recomandăm can­didați, dar să întreținem pe cetățeni cu aspirațiunile noastre naționale. Noi partidul liberal, să nu discutăm lupta electorală. Să susținem guvernul, ori­care ar fi el, ca și el să poată sus­ține în fața Europei drepturile noas­tre. Să mișcăm și să trezim Bucureștii care sufere de două boli, de apatie și­­ de indiferență. i . i­ .­.■.i.r­l-iiEi­­r­i D. Ion I. C. Brătianu ia din nou cuvîntul pentru a r­ăspunde urmă­toarele : Conștiința care o am de misiunea partidului nostru nu-mi permite a ajunge la concluziunile d-lui Mal­cocî. Nici odată și apoi mai puțin ca ori­cînd desfăimarea dreptului partidu­lui nostru nu poate să fie în­­ dauna­­ avîntului energiilor naționale. Noi înțelegem că la orice moment trebue să afirmăm cu putere organizația partidului nostru pentru că el stă în serviciul statului și al interesului po­litic. Orice acțiune și deci și aceea a trezirea conștiinței publice trebue să se facă în mod organizat, și nu sub forme atlotice și anarhice, înăuntrul statelor constituționale, în manifestările de partid trebue să-șî afle expresiunea, toate nevoile statului și ale neamului. Aceasta es­te însăși misiunea partidelor politi­ce, cele care le uită sau se depărtea­ză de dînsa nu merită numele de par­­tid.Cu cît nevoile din afară sau din­­năuntru sunt mai mari, cu atît e datoria noastră să arătăm tuturor că în orice împrejurări, în viitor ca și în trecut, în partiul nostru își găsesc expansiunea vie toate intere­sele mari și că prin conștiința lor prin disciplina lui nn acțiune, prin căldura energiei lui el e In­totdea­una gata să ofere statului un instru­ment puternic pentru a face față ori­căror împrejurări. (Aplauze). Oratorul termină, spunând că cu cit sunt mai grele împrejurărilor prin cari trecem cu atât este de datoria noastră să căutăm a înălța cât mai sus conștiința națională. Partidul național-liberal conștient de menirea lui socială în țară poate să facă oricînd față, atît împrejură­rii lor grele, cît și oricărui fel de răspundere. Pentru aceasta însă, este necesar să ne conformăm și noi preceptelor din Evanghelie: „Să fim totdeauna cu candela aprinsă". (Aplauze),­----- ,-#1­H­N, P JDnJn CUVINTAREA D-RULUI RACOVSKI D. DR. RACOVSKI ia cuvîntul, vorbind în chestiune personală. Arată neseriozitatea argumentelor prin cari este învinuit că ar fi stre­in de țară. Dacă m’ași fi unit cu con­ducătorii Romîniei de azi, n’ași mai fi fost strein. Păcatul meu însă o că m’am unit cu poporul român. In a­­ceste condițiuni mă mîndresc că sunt străin ca și­­ poporul român în țara lui. Am suferit surghiuni cinci ani de zile pentru că am pro­testat contra măcelăriei țăranilor în 1907. D. Iorga, care înainte de răscoale cînta osanale poporului, s’a lepădat de el, ceea ce eu n’am făcut. Pentru socialiști ceea ce e impor­tant nu e naționalitatea cuiva, ci i­­deile lui. Aveți încredere în cuvintele unui socialist, fie el străin, și nu în cu­vintele celor cari vin cu certificate că se trag din Traian sau Mircea cel Mare. In partidul nostru persoanele n’au importanță. Prin aceasta ne deosebim de celelalte partide. Noi ne închinăm principiilor. Oratorul proclamă apoi candidatu­ra d-lui Al. Constantinescu, un vechi­ luptător socialist. Vorbind de alegeri, d. dr. Racov­­ski critică lipsa de program și de principii a partidelor zise de guver­­nămînt. Explică cauzele pentru ca și partidele oligarhice nu sînt în sta­re să aducă țăre, foloase, nici înăun­tru, nici afară. Pune în evidență faptul că politi­ciani nu sînt in stare să găsească nici o soluțiune și să dea vreo în­drumare politicei romînești în aces­te împrejurări grele. Criza economică a nenorocit nego­țul mic, iar apelurile disperate ale ne­gustorilor amenințați, n’au nici un e­­cou la cei puternici. Ceva mai mult, liberalii au fost aceia cari s’au opus să se acorde legea moratoriului gene­ral. Partidul social-democrat are marea menire de a contribui la realizarea reformelor și de a moraliza țara. In privința alegerilor apropiate să ne si­lim, spune d. dr. Racovski, a deter­mina ne­guvernanți să procedeze în mod cinstit. Termină făcînd apologia principii­lor socialiste. * D. GHEORGHE STANISLAV face rezumatul cuvîntărilor. D. dr. RACOVSKI ia din nou cu­vîntul, apelînd la cei prezenți să con­­tribue cu cît pot pentru adunarea u­­nui fond electoral. Invită pe alegătorii colegiului III, unde socialiștii n’au candidat, să-și a­­nuleze voturile. Relevă că la Brăilița cu ocazia alegerilor de azi a delegați­lor pentru alegătorii indirect­ s-au produs abuzuri. Protestează totodată contra faptu­lui că administrația a condus sub escortă pe locuitorul Enache Gheor­­ghe din oraș, alegător al colegiului III, să voteze la alegerea de astăzi în Brăilița. întrunirea a luat sfîrșit la orele 6 seara. întrunirea guvernamentală Tot azi. La orele 5 ’după amiazi, a avut loc în sala hotelului „Conținea tail" o întrunire a care au participat. * % X1 și membrii partidelor conservator conservator democrat. A v­orbit d-nii ION BERCEANU și DR. DEMETRESCU-BRAILA. S’a citit apoi lista oficială de can­didați guvernamentali. — Astăzi s’a efectuat la primărie alegerea delegaților pentru colegiul III indirect. — Verne. _ ÎNTRUNIREA liberală din Cimpu-Lung C. -LUNG, 28 Octombrie.— Azi s’a ținut la clubul liberal o întrunire politică , prezidată de dt. Constantin Brătianu, șeful liberalilor din Mus­cel. Au azistat numeroși membri din o­­raș și județ. Au vorbit din­ Scurel, Ionescu- Botenz și I. Giurculescu, analizînd situația politică externă și internă. D. Constantin Brătianu face o a­­mănunțită expunere a situației po­litice generale, apoi anunță pentru Duminică 4 Noembrie o nouă întru­nire cînd va vorbi și d. Em. Porum­­baru, fost ministru, candidat liberal la colegiul 1 Senat.­-Cor. Candidaturile Argeș PITEȘTI, 27 Octombrie. — De că­tre cluburile politice din Argeș s’au fixat pentru apropiatele alegeri legis­lative următoarele candidaturi: . Colegiul I Cameră, d. Vintiila Bră­tianu, liberal (oficial), colegiul II Ca­meră, d. Ernest Paximade, ta Chist Colegiul I Senat, d-nal. Constantin Bălăceanu, tachist, Tom­a Trifonescu, liberal, colegiul II Senat d. Mihail Că­­prescu, tachist. CANDIDAȚII CONS.­CARPIȘTI Colegiul I Cameră d. Titu Maiore­­scu, președintele consiliului de mini­ștri, colegiul III Cameră d. Petre Ră­­dulescu, Învățător. CANDIDAȚII LIBERALI Colegiul I Cameră, d-nii Vintilă Brătianu și Gr. T. Coandă; colegiul II Cameră d-nii I. I. Purcăreanu și Nae Dumitrescu; colegiul III Cameră d. Tudose Diaconescu, învățător din co­muna Cavaleti. Colegiul I Senat, d-ni Toma Trifo­nescu și Nicolae Brînzeu; colegiul II Senat d. Teodor Căpitanovici. CANDIDATURI INDEPENDENTE Colegiul II Cameră d. Haralambie Stoenescu, conservator-democrat și in­giner Gheorghe Duma, socialist. Constanța CONSTANȚA, 28 Octombrie— fAzî s’au fixat definitiv candidaturile conservatorilor și conservatorilor­ de­­mocrați pentru apropiatele alegeri legislative. La colegiul I Senat: d-nii Const. Pariano și dr. Zissu; col. II Senat d. dr. Pilescu. La colegiul I Cameră, a. căpitan Solacolu, la col. II d. avocat Dobias și III d. avocat Xeni__Sylvian V* Botoșani BOTOȘANI, 28 Octombrie. — Con­siliul comunal s’a întrunit ori și a a­­mînat demisia pînă la întrunirea ge­nerală a conservatorilor­ uniți. Partidul liberal a proclamat asea­ră, în ședința plenară, candidaturile următoare: Camera col. I : Nicu Enășescu, J. Mavrocordat și Th. Buzdugan; col. II: dr. Dionisie Goilav, Ramiro Sa­­vinescu și Alex. Smeltz; col. III: Ne­­culai Răutu ; col. I Senat, Alex. Ena­­covici,­­dr. Const. Bucșenescu; col. II. Vasile,D. Vasiliu și Garabet Ciomac. Dorohoi DOROHOIU, 27 Oct. — In urma consfătuirei membrilor comitetului executiv al partidului liberal care a avut loc la locuința d-lui avocat Gh. Burghele, fost senator,— s’au fixat următoarele candidaturi: la colegiul I Senat d. Gh. Burghele și loan Pi­­lat; colegiul II, d. dr. N. Crivătz; la colegiul I Cameră, d. loan Manoliu- Tețcanu și d. Arthur Stavri; cole­giul II d. Nicu Hulban și colegiul III d. Const. Romano. Candidaturile partidului­­ conservator încă nu au fost hotărîte definitiv. Craiova CRAIOVA, 28 Octombrie. — Con­servatorii din localitate au ținut azi o nouă consfătuire politică la care a asistat și prințul G. Știrbey. Au luat cuvîntul u­nic colonel Z. Gîr­­leșteanu, Iancu Pessiacov, fost pri­mar și principele George Știrbey. O­­ratorii au vorbit despre noua situa­ție politică și au­ cerut ca în actua­lele alegeri, conservatorii să mear­gă în deplin acord cu democrații. S-a fixat apoi următoarea listă ofi­cială a candidaților: Colegiul I Se­nat: I. Pessiacov; col. II Senat, Nae Coandă; col. I Cameră, principele G. Știrbey și colonel Iosef Gîrleșteanu; col. II Cameră, N. Murgășanu și M. Pop și colegiul M­­. M. Săulescu. Felul cum a fost întocmită lista candidaților a produs grave nemul­țumiri în rîndurile conservatorilor. Este vorba ca nemulțumiții a că­ror candidaturi nu au fost menținute ca actualele alegeri să intervie la comitetul executiv central iar în caz de nu îi se vor satisface cererile să candideze ca independenți. Intre nemulțumiți cităm pe d-nii Alex. Giulea, Gh. Tîrnoveanu, căpi­tan Manolescu și Iuniu Tălpeanu. — Azi dimineață a început în lo­calitate alegerea de­­ delegați pentru colegiul III de Cameră. Alegerea s’a terminat la orele 3. A fost aleasă în întregime lista propu­să de guvern.­ Fort. minäAtm Alegerile de delegați la­­ol. 111 VASLUI, 28 Oct. — Azi au avut loc alegerile de delegați pentru colegiul III. La alegerea pentru orașul Vas­lui a reușit lista delegaților liberali în frunte cu d. Vasile Sassu, fost de­putat, candidat al colegiului Ii. Lista d-lui Sassu a întrunit 148 de voturi, față de 8 voturi, care a întru­nit lista guvernamentală în frunte cu d. Scarlat, primarul orașului­ din Buzău BUZĂu, 28 Oct.— Azi a avut loc alegerea delegaților din oraș. Au vo­tat 128 de alegători pentru 15 dele­gați. Candidaturile pentru alegeri au fost astfel fixate: colegiul I Cameră: C. C. Arion și Nicolae Bărbulescu, conservatori: Costică Iarca, liberal. Colegiul II Cameră: Anton Filotti, conservator-democrat și Pompiliu Ioanițescu, liberal. Colegiul III dr. Titi Constantinescu conservator-de­mocrat și dr. C. Angelescu, liberal. Senat, colegiul I: Constantin Tis­­sescu, conservator și Emil Theodoru, conservator-democrat. Colegiul II: Gheorghe Cătineanu și dr. Bărdescu, conservatori. — Marv. Primele alegeri în Dobrogea ALEGEREA DE DELEGAȚI LA SU­­LINA. — SUCCESUL SOCIA­­LIȘTILOR SULINA, 28 Oct. — Primele ale­geri parlamentare In Dobrogea au Început azi prin alegerea de delegați ai colegiului III de Cameră. A fost aleasă lista muncitorilor so­­cialiști In cap ca d-niî Anton Moca­­nu, Ion Secăreanu, Vasi­l Ichim și Sava Samsanic, cu 63 voturi. Biuroul a fost prezidat de d. Di­­mitrescu, președintele tribunalului Tulcea. După declararea rezultatului ale­gerea, muncitorii sindicaliști au fost chemați la o întrunire la sindicatul din port. • 1 1 . *• 1­­ — . Delamare Agapa conservatorilor- democrați din Mehedinți T.-SEVERIN, 27 Oct— Aseară, la orele 8 și jumătate, a­ avut loc o a­­gapă a partidului conservator-demo­crat din Mehedinți, în salonul resta­urantului „Inginer Lepri”, la care au participat peste 50 de persoane marcante din județul nostru. S-a servit un bogat meniu și masa a durat pînă la orele 10, cînd s’a în­ceput seria toasturilor. D. GD. CONSTANTINESCU spune că la această agapă comună se ser­bează Sf. Dumitru și urează fericire și viață lungă acelora cari sînt pre­zenți și poartă acest nume, dar în special aduce felicitări d-lui Take Ionescu. In acest timp luminile electrice din restaurant se sting, iar într’o ramă frumos decorată și feeric lu­minată le becuri multicolore, apare portretul cMui Take Ionescu, la a cărui vedere, comesenii aplaudă fur­tunos. Citește apoi următoarea telegra­mă adresată d-lui , Tak­e Ionescu București „Ir­trunițî la o masă comună spre a serba onomastica d-voastră vă ru­găm a primi cu această ocaziune ce­le mai sincere felicitări, urîndu-vă sănătate și viață lungă pentru reali­zarea tuturor speranțelor ce țara și neamul a pus in cel mai distins din­tre fiii săi. (ss) Toți comesenii, în frunte cu d. Gr. Constantinescu și Teodor Cos­­tescu­. _____... ...­I. D. CONSTANTINESCU, arată apoi cum s’a realizat guvernul de colabo­rare. D. C. T. GEORGESCU, avocat, vor­bește despre victoria repurtată de partidul conservator-democrat. D. TEODOR COSTESCU, noul pre­fect, e salutat cu aplauze. Arată cum în urma formării nou­lui guvern de colaborare, i s-a încre­dințat postul de prefect al județului Mehedinți: „Conștient de această grea sarcină, tin să vă asigur că voi munci ca și în trecut, în chip dezinteresat și din toată inima pentru înlăturarea lip­surilor ce mi-am da seamă că îm­piedică propășirea județului și a o­­rașului nostru. Am îndrăznit să primesc această sarcină, numai în bază că voi avea tot sprijinul d-v. puternic, cum și concursul d-voastră dezinteresat. (A­­plauze). Să mergem uniți la luptă și numai astfel victoria va fi a noastră. Pen­tru ca partidul nostru să ajungă a­­colo unde trebue, este nevoe încă de multe sacrificii. In aceste sentimente permiteți-m­i să beați acest pahar în sănătatea d-voastră și să vă zic la revedere, la o altă masă comună­, victorioși, după alegeri“. (Aplauze). D. FRANASOVICI, avocat. „Cons­tat cu multă bucurie că în sfîrșit victoria care a fost vitrigă pînă a­­cum și-a întins asupra noastră ari­pile ei aurite". (Aplauze). închină pentru d. Grigore Cons­tantinescu. (Aplauze prelungite). D. TiBissis* 1X 2NTE, avocat. „Dacă partidul cons. - democrat, aici la. Mehedinți, a fost condus la izbîndăi se datorește în primul rînd soldaților săi credincioși. Cînd d. Take Ionescu are astfel de soldați, putem să ne mîndrim". D. SPINEANU își exprimă dra­ Marți 30 Octombrie 1912 TEATRU BULEVARD SISlÖ Eforiei — Începând de la ora 4‘­a­p. m \ Cu prilejul sărbăto­rilE___Ä a mmmm\ jgp MlZiMll Operă complect» — Intr’un singur film 4 capitole —9 acte Toate părțile prezentate până acum In diferite serii. .­­ . revăzute și complectate. jjj^zmafa zilnic: la 4 y2 ziua și la 9 seara—Prețuri populare gostea pentru d-nii Gr. Constanti­nescu, Teodor Costescu, C. Georges­­cu și alții. „Prin muncă se vor găsi î­n parti­dul nostru democratic toți acei cari vor lucra în mod cinstit pentru bi­nele general“. Au mai vorbit și d-nii D. MUN­­TEANU și SIMION ISTODORESCU. Agapa s’a sfîrșit la orele 12 noap­tea. — Inlian, Testamentul regretatului Stroe Belloescu BIRLAD, 27 Oct. — Iată în copie dispozițiile testamentare ale bătrînu­­lui filantrop Stroe Belloescu care, după cum se știe a fost asasinat la locuința sa zilele trecute. „În numele Sfintei Treimi! „Las următoarele mele dispozițiuni după încetarea mea din viață: „îndată ce corpul meu va fi scăl­dat, să fie așezat în „Casa Naționa­lă", de unde într’un car cu 2 boi să fie dus și îngropat în biserica din comuna Grivița, iar carul cu boi să fie dăruit unor însurăței săteni. „Averea mea este astăzi, 9 iunie 1912, i de 15.000 lei în­scrisuri funcia­re rurale de 5 la sută, în cassa mea de fier și 8.500 la „Banca Moldovei de Jos“. In total 23.500 lei. „Las 8.000 lei pentru școala dîn cat. Palermo, 3.000 lei fond­ la Casa Școa­­lelor di­n București, cu al cărui ve­nit să se ajute la întreținerea școa­­lei din Grivița. Lei 2.000 fond la Casa Bisericei din București, din al cărui venit să se ajute la întreținerea bi­sericei din Grivița. Lei 3.000 plata d-lui Lăzărescu pentru atelierul din Grivița. Lei 5.000 foastei copile Ma­rietta, fiica nepoatei mele Marita I. Petrescu. ș­i „Cu restul de lei 2.500 să se cum­pere carul cu boi și să se acopere cheltuelile cu înmormântarea mea. „Doresc ca la înmormîntarea mea să nu se ție cuvîntări, să nu se de­pună coroane și de se poate, cor vo­cal și nici cum instrumental. Bîrlad, 9 iunie 1912. Scris, dlat și subscris de mine. Stroe S. Belloescu. Din Slănic,prahova SLANIC-PPI PAHOVA, 27 Oct.—Am comunicat la timp despre­­ dezastrul din comuna Ștefești pendinte de Slă­­nic, unde la blidul anual de Sf. Du­mitru, apele Teleajenului au sur­prins mărfurile negustorilor și a îne­cat mai multe vite. Mulți locuitori au rămas pe drumuri și fără adăpost. Dacă în celelalte comune au fost destule pagube pentru locuitori, la Ștefești însă a fost îngrozitor. Un funcționar comercial de la ma­gazinul­­ d-luî Părpală din Ploești a fost luat de valuri și tîrît pînă în a­­propiere de Plopenî. aci a fost as­­vîrlit pe mal fiind de nerecunoscut. D-l Gheorghe Diorobanțu, umblînd să scurteze drumul prin apă, a căzut într’o fîntînă și a fost scăpat de la moarte grație d-lor N. M. Constanti­nescu, Ion Bonciu și Gh. Georgescu. Doi comercianți din Ploești anume Isac Nemțeanu și Iacovicu, au fost cel mai cruzi loviți, toate mărfurile lor de manufactură fiind luate de curentul apei. Pe gîrla ce venea furioasă de va­le către Strîmbeni se vedeau tot felul de lucruri, cari pluteam Ploaia continua încă. Din Slănic au plecat autoritățile respecive cu un număr de săteni spre a salva pe inundați. — I. Gr. Asupra dezastrului din Ștefești despre care am vorbit la timp, revin cu nouă amănunte culese la fața lo­cului. Era la orele 9 dimineața am plecat din Slănic împreună cu d. Mihăilea­­nu polițai local, Stamate șeful po­stului de jandarmi. Eram călări, și a­­jungînd la Strîmbeni am mers prin apa Verbilăului Ca să putem ajunge la Ștefeștii. Cu multă greutate am putut ajun­ge în bîlciul din Ștefești. Aci ni se prezintă un spectacol grozav. Căruțe, boi și cai în mijlocul apei. Din vîrful Ștefeneștiului și Ver­­bilău apa venea în abundență pînă la moară. Ceea ce s’a întîmplat la Ștefești zilele acestea a fost un adevărat de­zastru, împreună cu autoritățile din Slă­nic cu multă greutate am putut ple­ca din Strîmbeni abia la orele 2 du­pă amiază. Peste tot locul e pustiu. La o fe­reastră din Livadia am zărit cîțiva copii cari plingeau așteptînd pe pă­rinții lor cari plecaseră la bîlciul di­n Ștefești unde s’a întîmplat neno­rocirea. — I. Gr. — A­BON­AȚI-VĂ la revista FACLA Ravagiile ploilor DEZASTRUL DIN JUD. PRAHOVA PLOEȘTI, 28 Oct. — Ploile cari du­rează de 4 zile au cauzat mari i­­nundații în oraș și în întregul ju­deț. De pretutindeni sosesc știri din cele mai alarmante. Podul de pe rîul Teleajen. al liniei ferate Plo­ești Văleni de lingă gara Blejoiu a­­menință să se prăbușească. Din a­­ceasta cauză circulația se face prin transbordare, iar numărul trenurilor a fost redus,­­ întreg personalul este concentrat la acest pod, sub directa suprave­ghere a d-lui inginer Drogeanu, di­rectorul liniei, care depune o mare activitate pentru înlăturarea unei primejdii. "[ Băiatul Gheorghe Mantescu în vîr­­stă de 16 ani, funcționar la d. Con­stantin Parpală, comerciant din Plo­ești, pe cînd se înapoia dela bîlcu­l de la Ștefești, căruțele încărcate cu marfă au fost luate de curentul apei rîului Verbilău, în dreptul comunei Poiana, și a fost înecat împreună cu mărfurile. Marfa înecată valora vreo 5 mii lei.­­Rîul Dîmbu s’a revîrsat în orașul nostru și a înecat complect strade­le cari formează cartierul tabacilor. Apa a intrat în casele locuitorilor a­­jungînd pînă la ferestre. Lucrurile au fost luate de apă. Pă­sările și vitele au fost înecate. Mulți copii au fost salvați cu mare greu­tate de la moarte. Numeroase case au fost prăbușite. Locuitorii aleargă înspăimântați în toate părțile. Spectacolul e penibil. Echipe de lucrători organizate de primărie și poliție depun multă ac­tivitate pentru salvarea cetățenilor. D-nul Scarlat Orăscu primarul o­­rașului și Ioan Theodorescu polițai, se află la locul dezastrului suprave­­ghiînd ajutoarele ce se dau. Pompierii sub comanda d-lui loco­tenent Ilie Palada, lucrează neînce­tat la scoaterea apei din casele lo­cuitorilor. ‘ Pagubele cauzate de inundații sunt incalculabile. — StavKi. — Slobozia SLOBOZIA, 29 Oct. — Apa Ialo­­miței continuă să fie in creștere și s’a revărsat în curțile locuitorilor. Abatorul comunal este inundat. Pe șanțurile șoselei Matei Basarab, apa s’a format un­­trae și curge spre bariera Bucu. Comunicația cu Slobozia Nouă,1 Bucu și șoseaua Smirna este între­ruptă Puhoiul vine amenințător și dezastrul pare inevitabil. Apa a a­­juns pînă la zidul mănăstirei. Mă­surile autorităților sînt tardive. Rimiaz SLOBOZIA, 28 Oct. — Apa a cres­cut încă cu 40 centimetri inundînd jumătate de oraș, publicul a ajuns lingă oficiul poștal, ca e amenințat a fi înconjurat de apă. Tîrgoviște SURPAREA TURNULUI MITROPO­LIEI TÎRGOVIȘTE, 27 Octombrie.­­ As­tăzi la orele 4 p. m. din cauza ploilor torențiale cari continuă să cadă de 3 zile, s’a surpat turnul mitropo­liei. Pagubele se urcă la 15—20 mii lei. Clădirea mitropoliei se află în construire. RUPEREA UNUI POD Rîul Dîmbovița venind mare, a rupt podul din comuna Ludești.­­ Rică. i UrMMi tir. Penultima seară de lupte a fost plină de interes pentru publicul care a umplut sala circului Sidoli. In prima luptă, negrul Marenco și-a dovedit din nou puterile trîn­­tind pe Randolfî într’un singur mi­nut. In a doua luptă dintre Cern­ăia­­nu și Lobmeyer, aceștia au înfățișat figuri din cele mai interesante. Cer­­năianu s-a distins prin școala sa, și a fost zgomotos aplaudat după 30 de minute, lupta rămînînd nedecisă. A urmat lupta americană dintre Sbysko și Westergard care a intere­sat mult. După 28 de minute, Sbysko a eșit învingător. In ultima luptă, Lurich a înregis­trat încă un succes la activul sau, învingînd pe Georgewitz în 14 mi­nute. . . . . l­ Pentru astă­ seară sunt rezervate surprize din cele mai interesante. E ultima seară de lupte și luptători­ ce­ mar­ trebue să dea inept între ei. Vor lupta astfel: SBYLKO, LURICH, WESTERGART, GEORGEWITZ și GERNAIANU. Acel ce va eși învin­­g­ător față de ceilalți va trebui să lupte cu GERNAIANU. Cu siguraNță că va fi o seară cum rar s’a pomenit. GLADIATOR (13)

Next