Dimineaţa, octombrie 1912 (Anul 9, nr. 3081-3111)
1912-10-30 / nr. 3110
Intrunirea muncitorilor din Brăila ÎNTRUNIREA muncitorilor. — CUVINTAREA D-RULUI RAKOVSKI. — ÎNTRUNIREA GUVERNAMENTALA BRAILA. 28 Oct — Astăzi după amiazi a avut loc în sala „Peleș" întrunirea convocată de partidul social-democrat local. întrunirea s’a deschis la orele 4 sub președinția d-lui GHEORGHE STANISLAD. Ia cuvîntul d. ION TEODOR MANOLESCU, anunțînd candidatura l -lul Al. Constantinescu, propus de partidul social-democrat la colegiul II de Cameră din Brăila. Vorbesc apoi d-nii BALINEANU (București) și STEFAN GHEORGHIU (Ploești). 0 S DJMifilm AtA Campania electorală Intranirea de la clubul liberal — Declarațiile d-lui Ionel Brătianu asupra situației externe și interne. Fixarea candidaturilor In Capitală Etî după amiază la orele 5 s'a ținut la clubul liberal o întrunire a membrilor partidului din Capitală. . D. Ion Brătianu, luînd cel dintîî cuvîntul a spus următoarele: Preocupările noastre actuale, comportă diferite feluri de acțiuni. Este și o acțiune diplomatică, este și o acțiune politică, care incumbă in primul rînd guvernului. Dar pe deasupra tuturor, preocupărilor noastre comportă o acțiune pe care nu o pot face decit xonünii în întregimea lor, e o acțiune de redeșteptare a conștiinței națională. Forțele popoarelor desigur sunt în raport cu întinderea suprafețelor în care ele sunt cuprinse și cu cantitate de energie națională, care e cuprinsă in sufletul cetățenilor .Nu trebue desigur să ne Îmbătăm cu credința falacioasă că putem face cu ușurință tot ce poate fi în dorințele noastre. Nu trebue însă nici să ne deprindem ignorând facultățile puternice ale poporului nostru. Avem un tezaur mare de forte naționale. (Aplauze). Dacă n’am știut in fiecare moment să tragem din ele tot ce se cuvinea în ziua de azi, oricare ar fi direcțiunea împrejurărilor de mtine, trebue să facem o operă de trezire și de educațiune așa încit să dăm o rodire cât mai puternică izvoarelor de energie națională. Trebue pentru aceasta să acordăm sforțările tuturor Iată de ce Intru cit ne privește pe noi naționali- lberali, trebue să nu facem nimic care să poată îngreuna acțiunea guvernului în politica externă. Aceasta nu numai că nu implică o moarte sau o încetare a vieței politice, dar dimpotrivă implică o acțiune cît de vie. Trebue să dăm acestei acțiuni un dublu caracter: de moderațiune în formă, dar de energie în fond. In momentul de față preocupările noastre sînt izvorîtie în primul grad din evenimentele din afară. In lupta electorală de astăzi să faceți sforțări ca în jurul partidului liberal să se grupeze cît mai multe din energiile naționale de care v'am vorbit. Lupta electorală o vom duce în jurul programului și drapelului partidului național liberal. Numele candidaților noștri n’au semnificare personală. Ei sînt, reprezentanții unor idei, sînt soldații pe cari datoria Îi chiamă în ziua de azi să fie în primul rînd. Prin unirea și disciplina noastră să dăm tuturor un exemplu cum treime să fie concepute acțiunile politice în orice moment, dar azi mai mult ca oricînd, nu prin prizma personală și a interselor chiar legitime ale fiecăruia, iar dominate exclusiv de interesele generale. (Aplauze). D. I. Brătianu a terminat proclamând următoarea listă de candidați: Colegiul I de Senat d-nii: V. Missir, dr. Buicliu. Colegiul II Senat: d-nii der. Cantacuzino, dr. Kiriac, C. Hagi-Theodoraky, Al. Srmionescu și El. Ionescu. D. Simionescu refuzînd a fost propus atunci d. Panaitescu. Colegiul I Cameră d-ni: Em. Culoglu, I. G. Saita, Em. Petrescu, C. Cernescu și dr. H. Botescu. Colegiul II de Cameră d-ni: I. Cezărescu, M. Botez, D. Arțăreanu, Em. Dan, G. Ioanin, Anibal Theodorescu, Al. Donescu, avocat Berlescu și Pompiliu Eliad. Colegiul III Cameră d-nii Al. Ulvineanu și I. Nădejde. CUVINTAREA D-LUI MALCOCI D. Malcoci, ia apoi cuvîntul pentru a spune următoarele: „S’a alcătuit o listă electorală. Desigur trebue să luptăm ca să iasă. Socoteam însă că azi cînd la granițele Romîniei, harta Romîniei, harta Europei se va modifica, atî cînd aspirațiile și revendicările drepte ale Romîniei se discută prin presă și prin interviewuri la Viena, Berlin și Petersburg, azi cînd știm este că aspirațiunile unui stat se manifestă mai ales în Capitala țarei, socoteam că la întrunirile pe care trebue să le convocam, să nu mai recomandăm candidați, dar să întreținem pe cetățeni cu aspirațiunile noastre naționale. Noi partidul liberal, să nu discutăm lupta electorală. Să susținem guvernul, oricare ar fi el, ca și el să poată susține în fața Europei drepturile noastre. Să mișcăm și să trezim Bucureștii care sufere de două boli, de apatie și de indiferență. i . i ..■.i.rl-iiEiri D. Ion I. C. Brătianu ia din nou cuvîntul pentru a răspunde următoarele : Conștiința care o am de misiunea partidului nostru nu-mi permite a ajunge la concluziunile d-lui Malcocî. Nici odată și apoi mai puțin ca oricînd desfăimarea dreptului partidului nostru nu poate să fie în dauna avîntului energiilor naționale. Noi înțelegem că la orice moment trebue să afirmăm cu putere organizația partidului nostru pentru că el stă în serviciul statului și al interesului politic. Orice acțiune și deci și aceea a trezirea conștiinței publice trebue să se facă în mod organizat, și nu sub forme atlotice și anarhice, înăuntrul statelor constituționale, în manifestările de partid trebue să-șî afle expresiunea, toate nevoile statului și ale neamului. Aceasta este însăși misiunea partidelor politice, cele care le uită sau se depărtează de dînsa nu merită numele de partid.Cu cît nevoile din afară sau dinnăuntru sunt mai mari, cu atît e datoria noastră să arătăm tuturor că în orice împrejurări, în viitor ca și în trecut, în partiul nostru își găsesc expansiunea vie toate interesele mari și că prin conștiința lor prin disciplina lui nn acțiune, prin căldura energiei lui el e Intotdeauna gata să ofere statului un instrument puternic pentru a face față oricăror împrejurări. (Aplauze). Oratorul termină, spunând că cu cit sunt mai grele împrejurărilor prin cari trecem cu atât este de datoria noastră să căutăm a înălța cât mai sus conștiința națională. Partidul național-liberal conștient de menirea lui socială în țară poate să facă oricînd față, atît împrejurării lor grele, cît și oricărui fel de răspundere. Pentru aceasta însă, este necesar să ne conformăm și noi preceptelor din Evanghelie: „Să fim totdeauna cu candela aprinsă". (Aplauze),----- ,-#1HN, P JDnJn CUVINTAREA D-RULUI RACOVSKI D. DR. RACOVSKI ia cuvîntul, vorbind în chestiune personală. Arată neseriozitatea argumentelor prin cari este învinuit că ar fi strein de țară. Dacă m’ași fi unit cu conducătorii Romîniei de azi, n’ași mai fi fost strein. Păcatul meu însă o că m’am unit cu poporul român. In aceste condițiuni mă mîndresc că sunt străin ca și poporul român în țara lui. Am suferit surghiuni cinci ani de zile pentru că am protestat contra măcelăriei țăranilor în 1907. D. Iorga, care înainte de răscoale cînta osanale poporului, s’a lepădat de el, ceea ce eu n’am făcut. Pentru socialiști ceea ce e important nu e naționalitatea cuiva, ci ideile lui. Aveți încredere în cuvintele unui socialist, fie el străin, și nu în cuvintele celor cari vin cu certificate că se trag din Traian sau Mircea cel Mare. In partidul nostru persoanele n’au importanță. Prin aceasta ne deosebim de celelalte partide. Noi ne închinăm principiilor. Oratorul proclamă apoi candidatura d-lui Al. Constantinescu, un vechi luptător socialist. Vorbind de alegeri, d. dr. Racovski critică lipsa de program și de principii a partidelor zise de guvernămînt. Explică cauzele pentru ca și partidele oligarhice nu sînt în stare să aducă țăre, foloase, nici înăuntru, nici afară. Pune în evidență faptul că politiciani nu sînt in stare să găsească nici o soluțiune și să dea vreo îndrumare politicei romînești în aceste împrejurări grele. Criza economică a nenorocit negoțul mic, iar apelurile disperate ale negustorilor amenințați, n’au nici un ecou la cei puternici. Ceva mai mult, liberalii au fost aceia cari s’au opus să se acorde legea moratoriului general. Partidul social-democrat are marea menire de a contribui la realizarea reformelor și de a moraliza țara. In privința alegerilor apropiate să ne silim, spune d. dr. Racovski, a determina neguvernanți să procedeze în mod cinstit. Termină făcînd apologia principiilor socialiste. * D. GHEORGHE STANISLAV face rezumatul cuvîntărilor. D. dr. RACOVSKI ia din nou cuvîntul, apelînd la cei prezenți să contribue cu cît pot pentru adunarea unui fond electoral. Invită pe alegătorii colegiului III, unde socialiștii n’au candidat, să-și anuleze voturile. Relevă că la Brăilița cu ocazia alegerilor de azi a delegaților pentru alegătorii indirect s-au produs abuzuri. Protestează totodată contra faptului că administrația a condus sub escortă pe locuitorul Enache Gheorghe din oraș, alegător al colegiului III, să voteze la alegerea de astăzi în Brăilița. întrunirea a luat sfîrșit la orele 6 seara. întrunirea guvernamentală Tot azi. La orele 5 ’după amiazi, a avut loc în sala hotelului „Conținea tail" o întrunire a care au participat. * % X1 și membrii partidelor conservator conservator democrat. A vorbit d-nii ION BERCEANU și DR. DEMETRESCU-BRAILA. S’a citit apoi lista oficială de candidați guvernamentali. — Astăzi s’a efectuat la primărie alegerea delegaților pentru colegiul III indirect. — Verne. _ ÎNTRUNIREA liberală din Cimpu-Lung C. -LUNG, 28 Octombrie.— Azi s’a ținut la clubul liberal o întrunire politică , prezidată de dt. Constantin Brătianu, șeful liberalilor din Muscel. Au azistat numeroși membri din oraș și județ. Au vorbit din Scurel, Ionescu- Botenz și I. Giurculescu, analizînd situația politică externă și internă. D. Constantin Brătianu face o amănunțită expunere a situației politice generale, apoi anunță pentru Duminică 4 Noembrie o nouă întrunire cînd va vorbi și d. Em. Porumbaru, fost ministru, candidat liberal la colegiul 1 Senat.-Cor. Candidaturile Argeș PITEȘTI, 27 Octombrie. — De către cluburile politice din Argeș s’au fixat pentru apropiatele alegeri legislative următoarele candidaturi: . Colegiul I Cameră, d. Vintiila Brătianu, liberal (oficial), colegiul II Cameră, d. Ernest Paximade, ta Chist Colegiul I Senat, d-nal. Constantin Bălăceanu, tachist, Toma Trifonescu, liberal, colegiul II Senat d. Mihail Căprescu, tachist. CANDIDAȚII CONS.CARPIȘTI Colegiul I Cameră d. Titu Maiorescu, președintele consiliului de miniștri, colegiul III Cameră d. Petre Rădulescu, Învățător. CANDIDAȚII LIBERALI Colegiul I Cameră, d-nii Vintilă Brătianu și Gr. T. Coandă; colegiul II Cameră d-nii I. I. Purcăreanu și Nae Dumitrescu; colegiul III Cameră d. Tudose Diaconescu, învățător din comuna Cavaleti. Colegiul I Senat, d-ni Toma Trifonescu și Nicolae Brînzeu; colegiul II Senat d. Teodor Căpitanovici. CANDIDATURI INDEPENDENTE Colegiul II Cameră d. Haralambie Stoenescu, conservator-democrat și inginer Gheorghe Duma, socialist. Constanța CONSTANȚA, 28 Octombrie— fAzî s’au fixat definitiv candidaturile conservatorilor și conservatorilor democrați pentru apropiatele alegeri legislative. La colegiul I Senat: d-nii Const. Pariano și dr. Zissu; col. II Senat d. dr. Pilescu. La colegiul I Cameră, a. căpitan Solacolu, la col. II d. avocat Dobias și III d. avocat Xeni__Sylvian V* Botoșani BOTOȘANI, 28 Octombrie. — Consiliul comunal s’a întrunit ori și a amînat demisia pînă la întrunirea generală a conservatorilor uniți. Partidul liberal a proclamat aseară, în ședința plenară, candidaturile următoare: Camera col. I : Nicu Enășescu, J. Mavrocordat și Th. Buzdugan; col. II: dr. Dionisie Goilav, Ramiro Savinescu și Alex. Smeltz; col. III: Neculai Răutu ; col. I Senat, Alex. Enacovici,dr. Const. Bucșenescu; col. II. Vasile,D. Vasiliu și Garabet Ciomac. Dorohoi DOROHOIU, 27 Oct. — In urma consfătuirei membrilor comitetului executiv al partidului liberal care a avut loc la locuința d-lui avocat Gh. Burghele, fost senator,— s’au fixat următoarele candidaturi: la colegiul I Senat d. Gh. Burghele și loan Pilat; colegiul II, d. dr. N. Crivătz; la colegiul I Cameră, d. loan Manoliu- Tețcanu și d. Arthur Stavri; colegiul II d. Nicu Hulban și colegiul III d. Const. Romano. Candidaturile partidului conservator încă nu au fost hotărîte definitiv. Craiova CRAIOVA, 28 Octombrie. — Conservatorii din localitate au ținut azi o nouă consfătuire politică la care a asistat și prințul G. Știrbey. Au luat cuvîntul unic colonel Z. Gîrleșteanu, Iancu Pessiacov, fost primar și principele George Știrbey. Oratorii au vorbit despre noua situație politică și au cerut ca în actualele alegeri, conservatorii să meargă în deplin acord cu democrații. S-a fixat apoi următoarea listă oficială a candidaților: Colegiul I Senat: I. Pessiacov; col. II Senat, Nae Coandă; col. I Cameră, principele G. Știrbey și colonel Iosef Gîrleșteanu; col. II Cameră, N. Murgășanu și M. Pop și colegiul M. M. Săulescu. Felul cum a fost întocmită lista candidaților a produs grave nemulțumiri în rîndurile conservatorilor. Este vorba ca nemulțumiții a căror candidaturi nu au fost menținute ca actualele alegeri să intervie la comitetul executiv central iar în caz de nu îi se vor satisface cererile să candideze ca independenți. Intre nemulțumiți cităm pe d-nii Alex. Giulea, Gh. Tîrnoveanu, căpitan Manolescu și Iuniu Tălpeanu. — Azi dimineață a început în localitate alegerea de delegați pentru colegiul III de Cameră. Alegerea s’a terminat la orele 3. A fost aleasă în întregime lista propusă de guvern. Fort. minäAtm Alegerile de delegați laol. 111 VASLUI, 28 Oct. — Azi au avut loc alegerile de delegați pentru colegiul III. La alegerea pentru orașul Vaslui a reușit lista delegaților liberali în frunte cu d. Vasile Sassu, fost deputat, candidat al colegiului Ii. Lista d-lui Sassu a întrunit 148 de voturi, față de 8 voturi, care a întrunit lista guvernamentală în frunte cu d. Scarlat, primarul orașului din Buzău BUZĂu, 28 Oct.— Azi a avut loc alegerea delegaților din oraș. Au votat 128 de alegători pentru 15 delegați. Candidaturile pentru alegeri au fost astfel fixate: colegiul I Cameră: C. C. Arion și Nicolae Bărbulescu, conservatori: Costică Iarca, liberal. Colegiul II Cameră: Anton Filotti, conservator-democrat și Pompiliu Ioanițescu, liberal. Colegiul III dr. Titi Constantinescu conservator-democrat și dr. C. Angelescu, liberal. Senat, colegiul I: Constantin Tissescu, conservator și Emil Theodoru, conservator-democrat. Colegiul II: Gheorghe Cătineanu și dr. Bărdescu, conservatori. — Marv. Primele alegeri în Dobrogea ALEGEREA DE DELEGAȚI LA SULINA. — SUCCESUL SOCIALIȘTILOR SULINA, 28 Oct. — Primele alegeri parlamentare In Dobrogea au Început azi prin alegerea de delegați ai colegiului III de Cameră. A fost aleasă lista muncitorilor socialiști In cap ca d-niî Anton Mocanu, Ion Secăreanu, Vasil Ichim și Sava Samsanic, cu 63 voturi. Biuroul a fost prezidat de d. Dimitrescu, președintele tribunalului Tulcea. După declararea rezultatului alegerea, muncitorii sindicaliști au fost chemați la o întrunire la sindicatul din port. • 1 1 . *• 1 — . Delamare Agapa conservatorilor- democrați din Mehedinți T.-SEVERIN, 27 Oct— Aseară, la orele 8 și jumătate, a avut loc o agapă a partidului conservator-democrat din Mehedinți, în salonul restaurantului „Inginer Lepri”, la care au participat peste 50 de persoane marcante din județul nostru. S-a servit un bogat meniu și masa a durat pînă la orele 10, cînd s’a început seria toasturilor. D. GD. CONSTANTINESCU spune că la această agapă comună se serbează Sf. Dumitru și urează fericire și viață lungă acelora cari sînt prezenți și poartă acest nume, dar în special aduce felicitări d-lui Take Ionescu. In acest timp luminile electrice din restaurant se sting, iar într’o ramă frumos decorată și feeric luminată le becuri multicolore, apare portretul cMui Take Ionescu, la a cărui vedere, comesenii aplaudă furtunos. Citește apoi următoarea telegramă adresată d-lui , Take Ionescu București „Irtrunițî la o masă comună spre a serba onomastica d-voastră vă rugăm a primi cu această ocaziune cele mai sincere felicitări, urîndu-vă sănătate și viață lungă pentru realizarea tuturor speranțelor ce țara și neamul a pus in cel mai distins dintre fiii săi. (ss) Toți comesenii, în frunte cu d. Gr. Constantinescu și Teodor Costescu. _____... ...I. D. CONSTANTINESCU, arată apoi cum s’a realizat guvernul de colaborare. D. C. T. GEORGESCU, avocat, vorbește despre victoria repurtată de partidul conservator-democrat. D. TEODOR COSTESCU, noul prefect, e salutat cu aplauze. Arată cum în urma formării noului guvern de colaborare, i s-a încredințat postul de prefect al județului Mehedinți: „Conștient de această grea sarcină, tin să vă asigur că voi munci ca și în trecut, în chip dezinteresat și din toată inima pentru înlăturarea lipsurilor ce mi-am da seamă că împiedică propășirea județului și a orașului nostru. Am îndrăznit să primesc această sarcină, numai în bază că voi avea tot sprijinul d-v. puternic, cum și concursul d-voastră dezinteresat. (Aplauze). Să mergem uniți la luptă și numai astfel victoria va fi a noastră. Pentru ca partidul nostru să ajungă acolo unde trebue, este nevoe încă de multe sacrificii. In aceste sentimente permiteți-mi să beați acest pahar în sănătatea d-voastră și să vă zic la revedere, la o altă masă comună, victorioși, după alegeri“. (Aplauze). D. FRANASOVICI, avocat. „Constat cu multă bucurie că în sfîrșit victoria care a fost vitrigă pînă acum și-a întins asupra noastră aripile ei aurite". (Aplauze). închină pentru d. Grigore Constantinescu. (Aplauze prelungite). D. TiBissis* 1X 2NTE, avocat. „Dacă partidul cons. - democrat, aici la. Mehedinți, a fost condus la izbîndăi se datorește în primul rînd soldaților săi credincioși. Cînd d. Take Ionescu are astfel de soldați, putem să ne mîndrim". D. SPINEANU își exprimă dra Marți 30 Octombrie 1912 TEATRU BULEVARD SISlÖ Eforiei — Începând de la ora 4‘ap. m \ Cu prilejul sărbătorilE___Ä a mmmm\ jgp MlZiMll Operă complect» — Intr’un singur film 4 capitole —9 acte Toate părțile prezentate până acum In diferite serii. . . revăzute și complectate. jjj^zmafa zilnic: la 4 y2 ziua și la 9 seara—Prețuri populare gostea pentru d-nii Gr. Constantinescu, Teodor Costescu, C. Georgescu și alții. „Prin muncă se vor găsi în partidul nostru democratic toți acei cari vor lucra în mod cinstit pentru binele general“. Au mai vorbit și d-nii D. MUNTEANU și SIMION ISTODORESCU. Agapa s’a sfîrșit la orele 12 noaptea. — Inlian, Testamentul regretatului Stroe Belloescu BIRLAD, 27 Oct. — Iată în copie dispozițiile testamentare ale bătrînului filantrop Stroe Belloescu care, după cum se știe a fost asasinat la locuința sa zilele trecute. „În numele Sfintei Treimi! „Las următoarele mele dispozițiuni după încetarea mea din viață: „îndată ce corpul meu va fi scăldat, să fie așezat în „Casa Națională", de unde într’un car cu 2 boi să fie dus și îngropat în biserica din comuna Grivița, iar carul cu boi să fie dăruit unor însurăței săteni. „Averea mea este astăzi, 9 iunie 1912, i de 15.000 lei înscrisuri funciare rurale de 5 la sută, în cassa mea de fier și 8.500 la „Banca Moldovei de Jos“. In total 23.500 lei. „Las 8.000 lei pentru școala dîn cat. Palermo, 3.000 lei fond la Casa Școalelor din București, cu al cărui venit să se ajute la întreținerea școalei din Grivița. Lei 2.000 fond la Casa Bisericei din București, din al cărui venit să se ajute la întreținerea bisericei din Grivița. Lei 3.000 plata d-lui Lăzărescu pentru atelierul din Grivița. Lei 5.000 foastei copile Marietta, fiica nepoatei mele Marita I. Petrescu. și „Cu restul de lei 2.500 să se cumpere carul cu boi și să se acopere cheltuelile cu înmormântarea mea. „Doresc ca la înmormîntarea mea să nu se ție cuvîntări, să nu se depună coroane și de se poate, cor vocal și nici cum instrumental. Bîrlad, 9 iunie 1912. Scris, dlat și subscris de mine. Stroe S. Belloescu. Din Slănic,prahova SLANIC-PPI PAHOVA, 27 Oct.—Am comunicat la timp despre dezastrul din comuna Ștefești pendinte de Slănic, unde la blidul anual de Sf. Dumitru, apele Teleajenului au surprins mărfurile negustorilor și a înecat mai multe vite. Mulți locuitori au rămas pe drumuri și fără adăpost. Dacă în celelalte comune au fost destule pagube pentru locuitori, la Ștefești însă a fost îngrozitor. Un funcționar comercial de la magazinul d-luî Părpală din Ploești a fost luat de valuri și tîrît pînă în apropiere de Plopenî. aci a fost asvîrlit pe mal fiind de nerecunoscut. D-l Gheorghe Diorobanțu, umblînd să scurteze drumul prin apă, a căzut într’o fîntînă și a fost scăpat de la moarte grație d-lor N. M. Constantinescu, Ion Bonciu și Gh. Georgescu. Doi comercianți din Ploești anume Isac Nemțeanu și Iacovicu, au fost cel mai cruzi loviți, toate mărfurile lor de manufactură fiind luate de curentul apei. Pe gîrla ce venea furioasă de vale către Strîmbeni se vedeau tot felul de lucruri, cari pluteam Ploaia continua încă. Din Slănic au plecat autoritățile respecive cu un număr de săteni spre a salva pe inundați. — I. Gr. Asupra dezastrului din Ștefești despre care am vorbit la timp, revin cu nouă amănunte culese la fața locului. Era la orele 9 dimineața am plecat din Slănic împreună cu d. Mihăileanu polițai local, Stamate șeful postului de jandarmi. Eram călări, și ajungînd la Strîmbeni am mers prin apa Verbilăului Ca să putem ajunge la Ștefeștii. Cu multă greutate am putut ajunge în bîlciul din Ștefești. Aci ni se prezintă un spectacol grozav. Căruțe, boi și cai în mijlocul apei. Din vîrful Ștefeneștiului și Verbilău apa venea în abundență pînă la moară. Ceea ce s’a întîmplat la Ștefești zilele acestea a fost un adevărat dezastru, împreună cu autoritățile din Slănic cu multă greutate am putut pleca din Strîmbeni abia la orele 2 după amiază. Peste tot locul e pustiu. La o fereastră din Livadia am zărit cîțiva copii cari plingeau așteptînd pe părinții lor cari plecaseră la bîlciul din Ștefești unde s’a întîmplat nenorocirea. — I. Gr. — ABONAȚI-VĂ la revista FACLA Ravagiile ploilor DEZASTRUL DIN JUD. PRAHOVA PLOEȘTI, 28 Oct. — Ploile cari durează de 4 zile au cauzat mari inundații în oraș și în întregul județ. De pretutindeni sosesc știri din cele mai alarmante. Podul de pe rîul Teleajen. al liniei ferate Ploești Văleni de lingă gara Blejoiu amenință să se prăbușească. Din aceasta cauză circulația se face prin transbordare, iar numărul trenurilor a fost redus, întreg personalul este concentrat la acest pod, sub directa supraveghere a d-lui inginer Drogeanu, directorul liniei, care depune o mare activitate pentru înlăturarea unei primejdii. "[ Băiatul Gheorghe Mantescu în vîrstă de 16 ani, funcționar la d. Constantin Parpală, comerciant din Ploești, pe cînd se înapoia dela bîlcul de la Ștefești, căruțele încărcate cu marfă au fost luate de curentul apei rîului Verbilău, în dreptul comunei Poiana, și a fost înecat împreună cu mărfurile. Marfa înecată valora vreo 5 mii lei.Rîul Dîmbu s’a revîrsat în orașul nostru și a înecat complect stradele cari formează cartierul tabacilor. Apa a intrat în casele locuitorilor ajungînd pînă la ferestre. Lucrurile au fost luate de apă. Păsările și vitele au fost înecate. Mulți copii au fost salvați cu mare greutate de la moarte. Numeroase case au fost prăbușite. Locuitorii aleargă înspăimântați în toate părțile. Spectacolul e penibil. Echipe de lucrători organizate de primărie și poliție depun multă activitate pentru salvarea cetățenilor. D-nul Scarlat Orăscu primarul orașului și Ioan Theodorescu polițai, se află la locul dezastrului supraveghiînd ajutoarele ce se dau. Pompierii sub comanda d-lui locotenent Ilie Palada, lucrează neîncetat la scoaterea apei din casele locuitorilor. ‘ Pagubele cauzate de inundații sunt incalculabile. — StavKi. — Slobozia SLOBOZIA, 29 Oct. — Apa Ialomiței continuă să fie in creștere și s’a revărsat în curțile locuitorilor. Abatorul comunal este inundat. Pe șanțurile șoselei Matei Basarab, apa s’a format untrae și curge spre bariera Bucu. Comunicația cu Slobozia Nouă,1 Bucu și șoseaua Smirna este întreruptă Puhoiul vine amenințător și dezastrul pare inevitabil. Apa a ajuns pînă la zidul mănăstirei. Măsurile autorităților sînt tardive. Rimiaz SLOBOZIA, 28 Oct. — Apa a crescut încă cu 40 centimetri inundînd jumătate de oraș, publicul a ajuns lingă oficiul poștal, ca e amenințat a fi înconjurat de apă. Tîrgoviște SURPAREA TURNULUI MITROPOLIEI TÎRGOVIȘTE, 27 Octombrie. Astăzi la orele 4 p. m. din cauza ploilor torențiale cari continuă să cadă de 3 zile, s’a surpat turnul mitropoliei. Pagubele se urcă la 15—20 mii lei. Clădirea mitropoliei se află în construire. RUPEREA UNUI POD Rîul Dîmbovița venind mare, a rupt podul din comuna Ludești. Rică. i UrMMi tir. Penultima seară de lupte a fost plină de interes pentru publicul care a umplut sala circului Sidoli. In prima luptă, negrul Marenco și-a dovedit din nou puterile trîntind pe Randolfî într’un singur minut. In a doua luptă dintre Cernăianu și Lobmeyer, aceștia au înfățișat figuri din cele mai interesante. Cernăianu s-a distins prin școala sa, și a fost zgomotos aplaudat după 30 de minute, lupta rămînînd nedecisă. A urmat lupta americană dintre Sbysko și Westergard care a interesat mult. După 28 de minute, Sbysko a eșit învingător. In ultima luptă, Lurich a înregistrat încă un succes la activul sau, învingînd pe Georgewitz în 14 minute. . . . . l Pentru astă seară sunt rezervate surprize din cele mai interesante. E ultima seară de lupte și luptători ce mar trebue să dea inept între ei. Vor lupta astfel: SBYLKO, LURICH, WESTERGART, GEORGEWITZ și GERNAIANU. Acel ce va eși învingător față de ceilalți va trebui să lupte cu GERNAIANU. Cu siguraNță că va fi o seară cum rar s’a pomenit. GLADIATOR (13)