Dimineaţa, ianuarie 1913 (Anul 10, nr. 3171-3200)

1913-01-14 / nr. 3183

* DORMELG# Mun­ția 1« dvm­m»l« Iwww» ▼op •ife și ou trsi luciu durabil" să întrebuințeze 99 Solidor** *«* mai buna și durabilii vopsea o­a lucra splendid. Usaca rer­ent» au o pește și nu se pa (ea.«.» de apa» asci UDFEÜOá&A fabricatelor strain ®. Depozit gei­> rai: CAE Zi­s«ER ® Co. „LA ELEFANT“ Ep.86. Str. L.PitCAMI, »­©. 8 ® (în fața gradinei St. GheorgheJ — BUCUREȘTI — ‘ De vintari­ și j» tou Lo vog»»ete­­rn­­e din­­u­t­ă. Dr. N. ROSENSTEIN DENTIST DIN PARIS L ’ A M­U­T­A­T 2 SI CĂLEA VICTORIEI, 28 Vis a vis de Poliție Dr. A. BARASCH­­e la Facultatea din Paris Fost elev al profesorului Fournier Specialist în boale de Fier © și Siliiitio ® (Lumești) Boa­ai ® parului Caisa, Victorie 12â (lingă bis. Albii) Consuli. 8 — 10 a. rrt. și 2—5 p. m. — elefen 1 91 — AȘI Dr. I. Solomovici Specialist pentru bolile £e MS, GAT Si DHEaflI Ord. ®­­ 10 și 3—8 IA$I, Str. Cuza ¥ cdl. € 7, Ii$! PAULMAN 115» Strada C&mplnpa"R. IO vinderd: Nervi, fii Tearasieaie Interne Si £ it>ce­­i lela­ți bo­i de ConStiitațiuni —l și 6-8 U. s. dînîT“ A"®!­o­tu h »‘Si V.V (platină, j). '■> ti, a’­îr1 și Înlocui­ște­­ cu Și fă rit pac.­) rar'n«t­i i­i «î! o. ni «1 a;!>a ec-tt* aij t­i?«>a­s si *4­»r. *. S'!.TE'••2. Ken­s­e^s sfin s­ trainatati STss.ni 's a si'. Sis. a 7 1b pM i m Í. fe?}\v$3'y*î -V,o . • A î loss. epernor­­.% > Ju­tl­in prod­­­uck­a dia V lexis. IS a A 4- 50 <13 C» C M2 Consin­t.. 2 5. Ou'­­i­'K ® ca 10 -12 Bucuroși, Hí . Covaci IU j (16 puirv­o •­ fi.-ă. fC- Cu­iui»! >n d­in Irimirești un COR SPUI C EU (dactilograph), tânăr, capabil, corespondând inde­pendent in limba­­ far­immd și franceza. Oferte sa vor adresa lui­ Chiffre: „PETRIJLEÖía 3B0O­­PnSTF- RF«țrft-TE. P!»c’»î*--ti ^in-n ...........­­­­____ „ ■ • ff'J­m» I q *1 tál Nutriment complect pentru copii, bolnavi și bătrână Conține cel mai bun LAPTE din ALPI! &a «sade la torsié drogheriile p farmaciile «fie far* Cutia iei S.~» Repr. Sa ®»­ Lilbî, București, MHMHSHBaBmsai cam w1 i ® feti I pentru flota națională Personal­ul din adm­­i­,­nistra­ția ce­n­­trală a uni'ni's­erariu­ de firwmt+­ în u­­raaríimi­tate, a hotărit a renunța în' fo­losul fcundabil ‘perv­ii mărirea flotei noastre de razibon­ü la equivalentul salariului pe o zi din luna f­ebruarie a. c., adresînd in­ același timp func­țion­arilor serviciilor exterioare șii in general tuturor funcționarilor statu­lui următorul apel: Domnule: „Credem că ați­­ ch­at cunoștință de frumoasa inițiativă luată de un co­mitet din București, în frunte cu d-rna Ecaterina G. Gr. Cantacuzino, pent­ru adunarea unui fond necesar flotei noastre de războiu­. Această măreață și patriotică i­i­­țial cîlevă a găsit un pu­ternic­ răsunet în întreaga ț­ară și astăzi cu cea mai iscare mulțumire vedem pe toți romînii d­îndu-șî obolul pentru săvârșirea acestei opere. Funcționarii statului au dat tot­deauna dovada celui mai înalt­­ patrio­tism și în momentele de grea cumpă­nă au fost cel cl­ntivu gate la oric­e sacrificiu pentru­ țară. Credem dar că răspundem unui sentiment care este și a­ d-voastră cînd vă rugăm să fa­ceți un apel călduros la toți funcțio­narii subalterni ai d-voastră pentru a adera la hotărîrea luată în ulti anil­­miltate de personalul administrațiu­­nei centrale a finanțelor de a renunța la eqh­iv­a­lentul salariului pe o zi pe luna Februarie, în folosul fondului dominat întăririi flotei­ noastre de războilO. • Făcînd acest sacrificiu personalul financiar al țării nu numai că va da și de astă dată dovada luminatului f­iin patriotism, dar va săvîrși o faptă rara va folosi cu atit mai mult ini­țiativei luate, cu cît va fi împărtăși­tă sperăm de toți funcționarii celor­lalte autorități ale statului, la cari facem de asemenea un deosebit și călduros apel. [Diacă avetu î nostru găsește unani­ma aprobare a funcționarilor depen­­d­­in­țd de d-voastră, vă rugăm a trimite ministerului în cel mai scurt, timp posibil o declarație colectivă, prin care funcționar­­ să renunțe la salari­il­inie­ zile di­n luna Februarie zi, c~, in baza cărei declara,Hunii se vor ■face cuvenite­ © retinei­ ditn salariu. Comitetul d­e inițiativă " Donațiuniea fincțioffi­­ trilor ,..­nof­i­ i& o­ml­a­s­ș­ii “ d. a Bucu­reșt­i Funcționarii „Băncei Românești“ în dorința patriotică de a contribui la sporirea fondu­lui neutra Beta na­­tională au hot­ărit sa ofere In acest scop, salariu­ pe o zi. .»i­riuBtA», „ am i [UNK] ■ [UNK] [UNK] ■ —.. P­entru tară Se pare că de cîtva timp, entuzias­țndi '­fi^fJti^^i^eWdiiraVe' ,'«jî ‘', războiti. cari»piuă ad­î în Tiu s... credea că va dă rondo -'ia tipî, a început să se a­­prindă încet., "încet, ca și o dîră ne­simțită c­e pro­­i de pușcă. E adevărat că de tm­? de zile, teremi! a fost pre­gătit și revoltele acelora cari nu prea­­ găsea fi că avem fie ce ne bate, s'aui transformat în nationalism mi­litam. . .. un rezultat cl nu face de­cît să dovedească că românul nu cunoaște ce e frica și e capabil de gesturi fru­moace atunci citul elo* sînt impuse i­e solidaritatea generală. Una după alta au început să răsară manifes­tările de abnegație, și bătrinî și co­pil se însuflețesc la gîndul unei fio te construite din obolul lor. E drept că subscripțiile lansate dacă vor continua a nu mișca decît sufletele burghezime­, intelectualilor și func­ționarilor și nu vor scutura d­ect micile pungi, succesul va fi foarte minim financiar, deși nespus de ma­re ca moral. Socotind bine, toate listele cari pî­nă acum nu au adunat decît ciîevr zeci de mii de lei, de vor fi lansați In întreaga țară, de abia vor putea produce Un milion sa fi două, sumă foarte mică față de excedentul buge­tar de aproape 100 de milion >e ce avem. Fără de voie deci gîndul mi se duce la milionari­ patrioți ai ță­rilor străine, ia un Avera de pildă care a donat dintr'o dată suma de DIMINEAȚA = treizeci de milioane pentru cuirasa­tul A­vere­i al G­reciei. Unul sau dour cu sufletul acestui Avera de vom avea și noi, nu ne va mai fi permis a dispera de orice succes. Am spus-o mai sus, entuziasmul războinic la noi seamănă acum cu o subțire cliră de praf de pușcă. în­cet, el se aprinde și din păturile­­ mij­locii, gata de a se înălța la sacrificii sublime, va atinge viriul societățeî noastre, va înflăcăra bogătașii, cari își vor reaminti că sînt datori a nu se lăsa mai prejos ca străinii pa­trioți din alte țâri și dintr’odată cui­rasele și aeroplane vor fi Înfăptuite arătînd lumii că romanul simte ro­­mînește chiar cînd e „milionar”. Că ar fi fost bine ca aprinderea să vină de sus, e neîndoios; cu toate as­tea ne mîngîie că lucrurile bune și faptele generoase sosesc adesea la momentul oportun și pentru a le porni e destul să le amintim pilda dată de un copil d’al lor, de un fi­ui de om bogat, care a dăruit apărărei naționale, toate economiile lui, suma de trei sute de lei, ce constituind pentru el atîtea plăceri în perspec­tivă. E unul din cele mai mărețe gesturi făptuite de un vlăstar al lumei bo­gate, gest căruia așteptăm o urmare demnă de așa pildă. Faimen Meseriașii și evenimentele externe — cownmrcArm. crttrurtii cen­tral AL MESERIAȘILOR — Primim următoarele spre publi­care: Domnule director, „Comitetul executiv al clubului central al meseriașilor a lansat un manifest către toți meseriașii din ț ară prin care îi pune­m­ cunoștință nim­ca: fa­ță de gravele evenimente ce se petrec in jurul granițelor țarei noastre, precum și față de neliniștea ce domnește vn țară din cauza aces­tor evenimente, comitetui executiv al clubului nu face, nu ia parte și nici nu aprobă mișcări și agitații cari tulbură opinia publică fără de nici un folos real pentru clasa meseria­­și și, în aceste momente supreme, cînd interesele patriei, trebue să pri­meze orice alte interese de clasă, ca meseriași și ca trum romiul, face un călduros apel la toți meseriașii să aștepta în liniște trecerea evenimen­telor de astăzi, pentru ca în urmă, in unire cu toți să conlucreze pentru binele și propășirea clasei mese­­riașe. „Comitetul executiv al clubului cent­­­ral face cunoscut că în timpul de fază lucrează la modificările ce tre­­buesc făcute actualei legi a meserii­lor și în curînd îi vor pune in cu­noștință pe meseriași de tot mate­rialul pregătit pentru­ acest scop". " ......... Noua ffu­rcare în armată La ministerul de război și s'a făcut următoarea mișcare în armată: Sublocot, în rezervă Roș,eseu Ion, din rag. 5 călărași, a fost mutați, în escadronul 2 tren. Plutonierul cu termen redus Sturdza R. C. din reg. 3 roșiori, a fost înaintat la gradul de su­blocot. în rezervă în arma cavaleriei, repartizindu-se la reg. 11 roșiori. Plutonierul reangajat Chîru Ni­co­lae, din bat. 5 pioneri, a fost înaintat la gradul de sublocot. in rezervă in trupele speciale, rapartizîndu-se ace­luiași batalion. • Următorii plutonieri cu termen re­dus al căror nume urmează au fost înaintați la gradul de subit, tn rezervă în trupele speciale: Remu­șT Const., din bat. 5 spioneri; Cosmîschi Mihail, din bat. 5 p­ioneri; Du­miitrascu M. Nicolae, din bat. 5 piloneri; Nicolau T. Gheor­­gche, din bat. 5 spionieri; Patriciu D. Nicolae, din bat. de pioneri de reflate. Plutonierii reangajați mai jos no­tați, a fi fost­­ înaintați la gradul de sublocuit. In rezervă în arma cavale­­rilor, repartizsîndu-se corpurilor ară­ti el: Angh­­el­escu Ion., din reg. 11 ro­șiori; Prteo­vi­ci A­., din reg. 2 roșiori și £ ova>liu Ion, din reg. 3 roșiori. festivalul iela gîlenen CONFERINȚA D-LUI N. BADARAU Eici la orele 2 d. a., a avut loc la Ateneu serbarea orfelinatului „Prin­cipele Carol”, in folosul sporirei fon­­dului. Festivalul a început prin o mică serbare: elevele școalei au recitat versuri din autorii fondai; corul e­­levelor a intonat imnuri romînești D. P. N. Bădărau a vorbit apoi despre importanța educațiunei în școală. D-sa face o expunere a si­tuați­unei economice a țăranului, și arată ce trebuește de făcut în aceste împrejurări, făcînd un călduros a­­pel, la preoți șî învățători, singurii cari pot îndrepta răul social. După părerea d-lui K­ádárán, cea mai bună idee în această direcțiu­ne este școala superioară de indus­trie casnică, constituită în societa­­te de d-na Nicol­ița Bădărău, adine cunoscătoare in ramura aceasta și care prin felul cum a expus regu­lamentul școalei, a dat dovada de un caracter energic și patriotism desăvîrșit. D-­sa a ara­ta­t starea morală a ma­melor din timpul de fată, cerînd, ca să-și îndemne copilele, la meserii nu la lux și distracțiunî nefolosi­toare și mai cu seamă, să le facă patrioate, căci numai atunci vor fi de folos neamului romînesc. D. Bădărău a explicat cum se poa­te îndrepta răul social ,in timp de 10 ani, cu o singură comlițiune de a ne uni toti romînii in acest ideal sfințt scăpînd scumpa noastră pa­trie din miîna industriei și comerțu­lui străin. Conferința fiind de mare interes se va tipări și vinde în beneficiul orfelinatului „Principele Carol“. Un aeroplan străin deasupra orașului Focșani FOCȘANI, 12 aanuarie.—­Azi-noap­­te la orele 2 a fost zărit de către san­tinelele căzărmilor, un aeroplan, a­­vind reflectoare. Imediat ce a fost semnalat, s'au luat măsuri ca un pluton de soldați să observe ,dacă aeroplanul se va mai întoarce. In care caz să se tragă cu puștile.—Coresp. Memoriile lui Abdul Hamid Revista germană „Nord und Süd“ care adesea a publicat cea dintâiü chestiuni politice remarca­bile, va începe publicarea memorii­lor sultanului detronat Abdul Ha­mid. „Le Temps“ publică cu antici­pație cîteva extrase. în cel dinți iir Abdul Hamid spune ca preferă pe germani francezilor și că împăratul Wilhelm e din aceia cari îl pot convinge ca să-și dea toa­tă simpatia germ­anilor, căci e un or» în care poți sa ai încredere și pe care trebue să-l iubești. Germanul prin caracterul sau se apropie de turc, căci e domol, greoi, credincios și onest și lucrează cu sîr­­guință și continuitate. Francezul e foarte studios, dar își risipește for­țele în politică. Francezii pot să o­­pun­ă perseverenței germane facul­tățile lor de entuziasm, dar ele sunt un foc de paie. In cel de al doilea extras, fostul sultan spune ca a venit vremea să se pună capăt influenței germane și denunță planul lui Wilhelm al II-lea de a crea în Asia mică o operă de in­fluență germană. Sultanul nu s-ar opune activităței germane în Anato­lia, dar nu admite colonizarea ger­mană pe linia căii ferate Bagdad. In sfîrșit, un alt treilea extras vor­bește de Tripolitania și susține că italienii voiau să dea Turrcie! 54 milioane de lire ca să treacă această provincie sub protectoratul Italiei. Abdul Hamid era de părere ca e mai bine sa se primească banii de­cît să se aștepte ziua cînd Italia va lua Tripolitania prin violență. De altfel, italienii nu o vor ocupa ușor, spun memoriile, căci, dacă sa râs­coală senușii, cari au primit arme și tunuri din Turcia, italienii vor trebui să facă un războiu grozav de sângeros. ■•SMxmmimmsrMmMr.­mmm­’». Luni 14 Ianuarie, 1913 oncendial din Onîcea FOCUL A FOST PUS TULCEA, 12 Ianuarie.­­ Astă noapte la orele 2 s'a declarat un in­cundiu în salonul Regal din st­rada Caro! In care este instalat cinemato­graful „Pattié F­re­res” al d-luî îoar G. Vîrnav, arzînd două piane, pîniz­ de proecțiune și vreo 10 scaune. Se crede că focul a fost pus deoare­ce ambele piane ca și scaunele s'au găsit stropite cu benzină. De asemeni s'au găsit două bidoa­ne de benzină lângă piane și alte trei în jurul scaunelor. Iancu Spiegler, controlorul cine­matografului bănuit a nu fi străin de cauzele focului a fost arestat. D. procuror Tufescu cercetează. Se mai crede că în această afacere sunt amestecate și alte persoane străine de local.—Viorel Din Giurgiu TRIBUNALUL A ACORDAT MO­RATORIU COMERCIANTULUI PET­­CU BABULESCU GIURGIU, 11 ian. — După cum am anunțat, tribunalul a anim­at pentru azi­ pronunțarea asupra cerere­­i de moratorii­ a comerciantului Petcu Rădulescu. Tribunalul compus din d-nii C. Bar­­belian, Zenovie și Antonescu a acor­dat moratoriu comerciantului Petru Rădulescu pentru continuarea comer­­ciului sau pe termen de 6 luni, cu în­cepere de azi 11 ianuarie 1913. Tribunalul a ordonat debitorului ca înaintea acestui termen să produ­că dovada cum că a plătit toate da­toriile sale ajunse la scadență sau că a obținut de la credit­orii săi amî­­narea plăței. A numit din oficiu o comisiune de delegați dintre creditorii debitorului compusă din d-nil. Frănchian din Constanța, T. Pa­nopal, directorul Băncei Agricole și­ Aurel Lupșan din Giurgiu­l, pentru a supraveghea ad­­ministrațitmea și integritatea patri­moniului comerciantului, cari vor ho­tărî cumpărările și complectă­rile de diferite articole necesare negoțului precum și distribuirea sumelor ce vor eși din încasări, distribuire ce ur­m­ează s se face sub supravegherea d-lui judecător Antonescu la epocile hotârtite de comisie. Tribunalul a numm­it din oficiu pe dl. Nine Tănasescu, casier­ comnptabil cu îndatorirea de a incasa sumele re­zultate din vânzările zilnice și înca­sările efectelor pe cari le va consem­na la agenția Băncei Naționale, ori de cite ori va avea suma de 1000 lei, după ce va achita­­ plata personalului de servietă în sumă de 1110 lei lunar. A obligat apoi pe un Rădulescu de a desființa sucursala ce o are la Ol­teni iar marfa­­ o transporte la cen­trala din Giurgiu. Tribunalul a fixat d-lui Nae Tănă­­sescu un sclariu lunar de 300 lei. MOARTE SUBITA •Servitorul Gh Rîn­culescu din ser­viciul prințului Kazimiski, dela mo­șia Moroni­a în retet subit, din Viață, aseară. Răniveli pricînd s'a autorizat în­­mormêntarea. CRIMA BIN STANEST* Guardul Gh. Nico­lae din serviciul moș­ieî d-lui Lahovary, a fost împuș­cați de către un individ necunoscut cu un glonț de revolver. Glonțul l-a lovit un abdomen. Se face cercetări de către șeful de Secție al Jandarmilor. DE LA TRIBUNAL. — FALIMENT Tribunalul a declarat din oficiu mn­i­stere de faliment pe Gab­riel Cappen, care a­vea agentură și comision in localitate și a di­mă­nit încă de a~­BELA ATENEU Luni 14 Ianuarie c., d. P. O- Pan­sianu, prefectul județului Vlașca iși va dezvolta la Ateneu, la orele 9 sea­ra, conferința sa „Drapelul". — Idem cusm o lună. » Furtul din Ploești PLOEȘTI, 12 Ian. — Azi noapte hoții au furat zece mii de tei din cat­a d-lui Alexandru Georgescu sub­comisarul circ. 3. — Stavăx. j Aniversarea luărei Smirdan diui SOLEMNITATEA DIN CRAIOVA CRAIOVA. 12 ian. — Azi a avut loc aniversarea a 35 de ani de la lu­area Smîrdanului in războiul pen­tru Independență. Serbarea s’a fă­cut, în fața autorităților civile și militare. S’a oficiat un te-Renui la catedra­la „Madona Dudu” de către defen­sorul eclesiastic Popescu-Breasta, în­conjurat de preoții locali. Onorurile militare au fost date de către un pluton din regimentul din garnizoană, apoi de membrii socie­­tății „Smirdan“, delegațiile regi­mentelor 24 6, 7 și 21 de infanteria cari au luat parte în lupte de la Sînmian, cu muzică și drapele. Terminîndu-se serviciul religios, d general Gigîrtu în calitate de preșe­dinte onorific al soc. „Smirdan“ a trecut în revistă trupele și veterani! Solemnitatea a fost onorată cu pre­zența d-nelor: generali Gigîrtu Dră­­goescu, Vercescu, Frunză, Orom­olu, prefectul județului N. Guran, pri­mar, deputații și senatori din Dolj, profesorii din localitate și un nume­ros public. A urmat defilarea trupelor în dreptul hotelului „Minerva“. Au mai luat parte elevii liceului „Carol“, gimnaziului „Frații Bu­­zești“, școala de meserii, și membrii soc. „Smirdan“ cari au fost aclamați cu urale puternice ide numerosul public. Terminîndu-se defilarea, persoane­le oficiale au trecut in localul fostei­­ prefecturi unde s'a făcut recepțiu­­nea. Aci a avut loc o mică gustare. La șampanie seria toasturilor a fost deschisele d. general Gigurtu care a releva meritele regelui Ca­rol în timpul războiului pentru in­dependență. Rea in sănătatea fami­liei regale. D.­OROMOLU, prefectul județului a arătat însemnătatea existenței so­­cietăței „Smirdan“ a veteranilor, care dovedește vitejia trecutului și servește de pildă vie generațiilor viitoare. Proslăvind memoria soldaților că­zuți pe cimpul de luptă. d. Cro­met o închină pentru prosperitatea societatei „Smirdan” și a conducă­torilor ei. D. general Brăgoescu scoate în evidență calitățile vitejești ale os­tașilor români în războiul de la 1877, grație cărora s-a putut înfăptui In­dependența și tăria Romîniei de as­tăzi, închină pentru armată română, rege și familia regală. D. primar Guran, membru de o­­noare al societatei „Smirdan", spu­ne că întocmai cum biserica a pro­­păvăduit creștinizmul, tot atșa ar­mata, și în special membrii societă­­ței „Smirdan" au luptat pe cimpul de război, cu prețul vieței lor ca să asigure integritatea neamului și tarei românești. Mal vordea c H-nil: profeneor Ale­­xandru Nan din partea societății „Viitorul“, marele proprietar'­ Nico­lae Mihail care donează anual so­cietății 200 lei, profesorul Barbu Ses­­cu directorul liceului, profesor Teo­dor Ionescu, directorul gimnaziului Constantin Gardo din partea socie­tății „Smirdan“, plutonierul Genr. Seaca din regimentul 24 infanterie, din partea elementului activ, elevi­ Fopeacu Constantin și Cantemir Sandra. Au răspuns d-nii general Gh­iîr. t­. Drăgoescu și d N. Guran, după care serbarea a luat sfîrșit In su­netele muzi­cei militare a reg. 28 Ro­vine sub conducerea locot. Sta­vrii. Coresp. _ Id­ling­eri Primim o plîngere din partea per­sonalului depoul­­ui de mașini al c. f. r. din T.­Măgurele, in care ni se a­­rată cfi acest personal nu a primit încă pînă acum leafa pe care trebuia s­a primească cei mulți la 15 ale ki­nei (stil nou). Atragem atențiunea onor­ direcții a c. c. r. asupra cazului menționat. ~­naan­m n—m wui­­mm ii.iii n xmmääMÜmm CEREJÎ :: REVISTA MODEI:: FOIȚA ziarului „dimineața“ «AȘA BABEAIlUUD Foc, Singe și Iubire Bornas războinic de actualitate — ..................­­■ [UNK] [UNK]» t——— PARTEA II-a Cap. 6 CASTELUL CU STAFII Aerul era înăbușitor, mirosul de tutun și de rachiu ce raspundeau ță­ranii, făcură pe Labarre să-l încon­joare pe departe ducîndu-se spre o­­ perdea pe unde se zărea o dungă de lumină. Voind să dea perdeaua la o parte și să treacă în cealaltă încăpere, chelnerița îl opri zicînd : — Nu se poate, d­ le, aci e came­ra boeriior. Nu oricine poate intra aci. Labarre prefăcîndu-se a nu o înțe­lege privi întrebător pe patron.­­ Pe acest călător poți să-l lași să intre, Marfa, zise patronul. Nu cred să mai vină cineva azi și chiar de vor veni, tot nu e nimic, căci el nu înțelege bulgărește. Marfa cu un gest făcu pe englez să înțeleagă că putea trece în odăi­ța luminată de o lampă frumoasă. O tocană piperată era unicul fel de bucate ce se putea găsi în acel birt, și atît Labarre cît și frumoasa Teodosia trebuiră să se mulțumeas­că cu atît. Cînd chelnerița veni cu mînca­­rea, Teodosia stătea la o fereastră privind în curtea luminată de un fe­linar. Prin poarta deschisă intră în acel moment o trăsură cu patru cai con­duși de un vizitiu bulgar. — Ce-i minunea asta ? esclamă Maria, așa de tîrziu, cine mai vine? Fără dădu pe Teodo­sia la o parte, privi prin geam și zi­se speriată . — Oh, sfinte Niceta ! E trăsura din castelul cu stafii, unde a fost dăunăzi Vutkolacul ! Agenta sultanului cunoscînd lim­ba bulgară, înțelese toate expresiile chelneriței. Se gîndea de era bine sau nu să mărturisească cele ce a înțeles. Se prefăcu a nu înțelege și zise cu greu­ : — A cui e trăsura care a sosit a­­cum ? — Ea boerului din castelul cu sta­fii, caii sunt din iad ! — Nu prea înțeleg ce spui, căci sunt străină, dar mi-se pare că vor­bești de spirite rele și de un castel. Unde e acea clădire ? — Nu e departe, cam un ceas faci cu trăsura cu doi cai, pînă acolo. — Și cine locuește acolo ? — Marin Duldhoff. Teodosia tresări de bucurie, căci era tocmai omul pentru care venise ea la Sofia ! intîmplarea o ajuta de minune. Foarte liniștită răspunse chelneri­­tei: . — Se pare că te-am speriat de tră­sura asta ? — Caii sînt diavoli din iad, zise fata cu frică. Vizitiul Iosipovici mi-a spus în secret că acești cai pri­cep tot ce le spune stăpînul lor și că ei nu vor să treacă pe lingă nici o biserică. Iosipovici nu minte și a văzut multe lucruri groaznice în castelul Vutkolacului. — Ce înseamnă asta ? Fata își făcu de trei ori cruce privind cu teamă in jurul ei. — Nu știi? zise ea încet. — Nu, căci ți-am spus că sunt străină. — N’am mai fost prin Bulgaria! Altfel de sigur că ai știi. — Spune-mi ca să știu. — La noi în Bulgaria, Vutkolac înseamnă un vampir care suge sîn­­gele oamenilor adormiți pînă ce-i omoară. — Astea sunt povești de speriat copiii, zise Teodosia zîmbind. Ia să fac eu mai bine să mă așez la masă, căci mi s’a răcit mîncarea. Se așeză la masă prefăcîndu-se că nu-i dă vreo atenție deosebită. Marfa continuă foarte turburată. — Vurkolacu­ e un om nenorocit. Ziua e om ca toți oamenii, dar noaptea se preface în vampir care umblă însetat după singe omenesc. • — Și in castelul acelui boer sînt cîțîva vampiri? zise Teodosia zîm­bind. —­ Ah, nobilă d-nă, șopti fata, nu vei spune la nimeni ce ai aflat de la mine? — Negreșit că nu, îți jur chiar! — De mă vei trăda d-nă, voi­ fi pierdută, șopti țăranca. Toată lu­mea știe pe la noi că boerul Ma­rin Duldhoff e un vampir. — Gura lumei multe vorbește, zi­se Teodosia. Cine i'a văzut ? — Nimeni nu spune aceasta în gura mare, șopti taranca. Boeru­ a­­cesta e bogat și cu multă trecere în lume. Cei care ar spune că e­ Vutkolac ar fi dat în judecată și aspru pe­depsit, dar lumea vorbește în șoapte. — Ce­ mai spune lumea? De mi­ne să nu-țî fie teamă, că nu spun la nimeni, mai ales că am jurat că voiu tăcea. — Eu te cred, frumoasă d-nă și am să-ți spun tot ce știu, șopti ță­ranca. Le spun lucruri îngrozitoare de­spre castelul vampirului. El e foarte bogat și cheltuește bani prin orașele cele mari din străinătate. Și prin Sofia vine adeseori unde petrece cu actrițele de pe ia­r că­tre dîndu­-le bani cu nemiluita. — Atunci boeru! e un risipitor și nimic mai mult, zise Teodosia rîzind. — Da, e risipitor și toate actri­țele caută să-i prindă in mrejele lor. Multe s’au dus in castelul sau, dar nici una nu s’a maî întors. El spune că ele au plecat de acolo în străinătate, dar lumea șoptește că vampirul le-a ucis și că a îngro­pat cadavrele. — Barbă­ albastră­ murmură Teo­dosia. Ce poveste neroasă, Numai fata asta e în stare s’o creadă. Bănuesc eu de ce acest boer bul­gar se­ înconjoară de povești și zvo­nuri atît de lioroase, ce fac să fie ocolit de mulți dintre cunoscuții și vecinii săi. Tinera bulgară însă credea in cele ce spusese și era cu totul tur­burată. — Fetele de la șantan care s’au dus cu acel boer, au fost ucise de dînsul, șopti ea. — ii cunoști de aproape ? zise Teodosia. Vine și in hanul acesta ? De ce a trimes trăsura încoace ? — Cite odată vine pe la noi și stă în odăița cea mică, răspunse Maria. Prietenii lui zic că acolo e pește­ra vampirului și zid de stăpînul meu. Dar ei vin de stafi la masă cu vampirul fiindcă e cheltuitor și foarte vesel (­a urma) *»k

Next