Dimineaţa, ianuarie 1913 (Anul 10, nr. 3171-3200)
1913-01-14 / nr. 3183
* DORMELG# Munția 1« dvmm»l« Iwww» ▼op •ife și ou trsi luciu durabil" să întrebuințeze 99 Solidor** *«* mai buna și durabilii vopsea oa lucra splendid. Usaca rerent» au o pește și nu se pa (ea.«.» de apa» asci UDFEÜOá&A fabricatelor strain ®. Depozit gei> rai: CAE Zis«ER ® Co. „LA ELEFANT“ Ep.86. Str. L.PitCAMI, »©. 8 ® (în fața gradinei St. GheorgheJ — BUCUREȘTI — ‘ De vintari și j» tou Lo vog»»eterne dinută. Dr. N. ROSENSTEIN DENTIST DIN PARIS L ’ A MUTAT 2 SI CĂLEA VICTORIEI, 28 Vis a vis de Poliție Dr. A. BARASCHe la Facultatea din Paris Fost elev al profesorului Fournier Specialist în boale de Fier © și Siliiitio ® (Lumești) Boaai ® parului Caisa, Victorie 12â (lingă bis. Albii) Consuli. 8 — 10 a. rrt. și 2—5 p. m. — elefen 1 91 — AȘI Dr. I. Solomovici Specialist pentru bolile £e MS, GAT Si DHEaflI Ord. ® 10 și 3—8 IA$I, Str. Cuza ¥ cdl. € 7, Ii$! PAULMAN 115» Strada C&mplnpa"R. IO vinderd: Nervi, fii Tearasieaie Interne Si £ it>cei lelați boi de ConStiitațiuni —l și 6-8 U. s. dînîT“ A"®!otu h »‘Si V.V (platină, j). '■> ti, a’îr1 și Înlocuiște cu Și fă rit pac.) rar'n«ti ii «î! o. ni «1 a;!>a ec-tt* aij ti?«>as si *4»r. *. S'!.TE'••2. Kense^s sfin s trainatati STss.ni 's a si'. Sis. a 7 1b pM i m Í. fe?}\v$3'y*î -V,o . • A î loss. epernor.% > Jutlin producka dia V lexis. IS a A 4- 50 <13 C» C M2 Consint.. 2 5. Ou'i'K ® ca 10 -12 Bucuroși, Hí . Covaci IU j (16 puirvo • fi.-ă. fC- Cuiui»! >n din Irimirești un COR SPUI C EU (dactilograph), tânăr, capabil, corespondând independent in limba farimmd și franceza. Oferte sa vor adresa lui Chiffre: „PETRIJLEÖía 3B0OPnSTF- RF«țrft-TE. P!»c’»î*--ti ^in-n ...........____ „ ■ • ff'Jm» I q *1 tál Nutriment complect pentru copii, bolnavi și bătrână Conține cel mai bun LAPTE din ALPI! &a «sade la torsié drogheriile p farmaciile «fie far* Cutia iei S.~» Repr. Sa ®» Lilbî, București, MHMHSHBaBmsai cam w1 i ® feti I pentru flota națională Personalul din admi,nistrația centrală a uni'ni'serariu de firwmt+ în uraaríimitate, a hotărit a renunța în' folosul fcundabil ‘pervii mărirea flotei noastre de razibonü la equivalentul salariului pe o zi din luna februarie a. c., adresînd in același timp funcționarilor serviciilor exterioare șii in general tuturor funcționarilor statului următorul apel: Domnule: „Credem că ați chat cunoștință de frumoasa inițiativă luată de un comitet din București, în frunte cu d-rna Ecaterina G. Gr. Cantacuzino, pentru adunarea unui fond necesar flotei noastre de războiu. Această măreață și patriotică iițial cîlevă a găsit un puternic răsunet în întreaga țară și astăzi cu cea mai iscare mulțumire vedem pe toți romînii dîndu-șî obolul pentru săvârșirea acestei opere. Funcționarii statului au dat totdeauna dovada celui mai înalt patriotism și în momentele de grea cumpănă au fost cel clntivu gate la orice sacrificiu pentru țară. Credem dar că răspundem unui sentiment care este și a d-voastră cînd vă rugăm să faceți un apel călduros la toți funcționarii subalterni ai d-voastră pentru a adera la hotărîrea luată în ulti anilmiltate de personalul administrațiunei centrale a finanțelor de a renunța la eqhivalentul salariului pe o zi pe luna Februarie, în folosul fondului dominat întăririi flotei noastre de războilO. • Făcînd acest sacrificiu personalul financiar al țării nu numai că va da și de astă dată dovada luminatului fiin patriotism, dar va săvîrși o faptă rara va folosi cu atit mai mult inițiativei luate, cu cît va fi împărtășită sperăm de toți funcționarii celorlalte autorități ale statului, la cari facem de asemenea un deosebit și călduros apel. [Diacă avetu î nostru găsește unanima aprobare a funcționarilor dependințd de d-voastră, vă rugăm a trimite ministerului în cel mai scurt, timp posibil o declarație colectivă, prin care funcționar să renunțe la salariilinie zile din luna Februarie zi, c~, in baza cărei declara,Hunii se vor ■face cuvenite © retinei ditn salariu. Comitetul de inițiativă " Donațiuniea fincțioffi trilor ,..nofi i& omlasșii “ d. a București Funcționarii „Băncei Românești“ în dorința patriotică de a contribui la sporirea fondului neutra Beta natională au hotărit sa ofere In acest scop, salariu pe o zi. .»iriuBtA», „ am i [UNK] ■ [UNK] [UNK] ■ —.. Pentru tară Se pare că de cîtva timp, entuziasțndi 'fi^fJti^^i^eWdiiraVe' ,'«jî ‘', războiti. cari»piuă adî în Tiu s... credea că va dă rondo -'ia tipî, a început să se aprindă încet., "încet, ca și o dîră nesimțită ce proi de pușcă. E adevărat că de tm? de zile, teremi! a fost pregătit și revoltele acelora cari nu prea găsea fi că avem fie ce ne bate, s'aui transformat în nationalism militam. . .. un rezultat cl nu face decît să dovedească că românul nu cunoaște ce e frica și e capabil de gesturi frumoace atunci citul elo* sînt impuse ie solidaritatea generală. Una după alta au început să răsară manifestările de abnegație, și bătrinî și copil se însuflețesc la gîndul unei fio te construite din obolul lor. E drept că subscripțiile lansate dacă vor continua a nu mișca decît sufletele burghezime, intelectualilor și funcționarilor și nu vor scutura dect micile pungi, succesul va fi foarte minim financiar, deși nespus de mare ca moral. Socotind bine, toate listele cari pînă acum nu au adunat decît ciîevr zeci de mii de lei, de vor fi lansați In întreaga țară, de abia vor putea produce Un milion sa fi două, sumă foarte mică față de excedentul bugetar de aproape 100 de milion >e ce avem. Fără de voie deci gîndul mi se duce la milionari patrioți ai țărilor străine, ia un Avera de pildă care a donat dintr'o dată suma de DIMINEAȚA = treizeci de milioane pentru cuirasatul Averei al Greciei. Unul sau dour cu sufletul acestui Avera de vom avea și noi, nu ne va mai fi permis a dispera de orice succes. Am spus-o mai sus, entuziasmul războinic la noi seamănă acum cu o subțire cliră de praf de pușcă. încet, el se aprinde și din păturile mijlocii, gata de a se înălța la sacrificii sublime, va atinge viriul societățeî noastre, va înflăcăra bogătașii, cari își vor reaminti că sînt datori a nu se lăsa mai prejos ca străinii patrioți din alte țâri și dintr’odată cuirasele și aeroplane vor fi Înfăptuite arătînd lumii că romanul simte romînește chiar cînd e „milionar”. Că ar fi fost bine ca aprinderea să vină de sus, e neîndoios; cu toate astea ne mîngîie că lucrurile bune și faptele generoase sosesc adesea la momentul oportun și pentru a le porni e destul să le amintim pilda dată de un copil d’al lor, de un fiui de om bogat, care a dăruit apărărei naționale, toate economiile lui, suma de trei sute de lei, ce constituind pentru el atîtea plăceri în perspectivă. E unul din cele mai mărețe gesturi făptuite de un vlăstar al lumei bogate, gest căruia așteptăm o urmare demnă de așa pildă. Faimen Meseriașii și evenimentele externe — cownmrcArm. crttrurtii central AL MESERIAȘILOR — Primim următoarele spre publicare: Domnule director, „Comitetul executiv al clubului central al meseriașilor a lansat un manifest către toți meseriașii din ț ară prin care îi punem cunoștință nimca: față de gravele evenimente ce se petrec in jurul granițelor țarei noastre, precum și față de neliniștea ce domnește vn țară din cauza acestor evenimente, comitetui executiv al clubului nu face, nu ia parte și nici nu aprobă mișcări și agitații cari tulbură opinia publică fără de nici un folos real pentru clasa meseriași și, în aceste momente supreme, cînd interesele patriei, trebue să primeze orice alte interese de clasă, ca meseriași și ca trum romiul, face un călduros apel la toți meseriașii să aștepta în liniște trecerea evenimentelor de astăzi, pentru ca în urmă, in unire cu toți să conlucreze pentru binele și propășirea clasei meseriașe. „Comitetul executiv al clubului central face cunoscut că în timpul de fază lucrează la modificările ce trebuesc făcute actualei legi a meseriilor și în curînd îi vor pune in cunoștință pe meseriași de tot materialul pregătit pentru acest scop". " ......... Noua ffurcare în armată La ministerul de război și s'a făcut următoarea mișcare în armată: Sublocot, în rezervă Roș,eseu Ion, din rag. 5 călărași, a fost mutați, în escadronul 2 tren. Plutonierul cu termen redus Sturdza R. C. din reg. 3 roșiori, a fost înaintat la gradul de sublocot. în rezervă în arma cavaleriei, repartizindu-se la reg. 11 roșiori. Plutonierul reangajat Chîru Nicolae, din bat. 5 pioneri, a fost înaintat la gradul de sublocot. in rezervă in trupele speciale, rapartizîndu-se aceluiași batalion. • Următorii plutonieri cu termen redus al căror nume urmează au fost înaintați la gradul de subit, tn rezervă în trupele speciale: RemușT Const., din bat. 5 spioneri; Cosmîschi Mihail, din bat. 5 pioneri; Dumiitrascu M. Nicolae, din bat. 5 piloneri; Nicolau T. Gheorgche, din bat. 5 spionieri; Patriciu D. Nicolae, din bat. de pioneri de reflate. Plutonierii reangajați mai jos notați, a fi fost înaintați la gradul de sublocuit. In rezervă în arma cavalerilor, repartizsîndu-se corpurilor arăti el: Anghelescu Ion., din reg. 11 roșiori; Prteovici A., din reg. 2 roșiori și £ ova>liu Ion, din reg. 3 roșiori. festivalul iela gîlenen CONFERINȚA D-LUI N. BADARAU Eici la orele 2 d. a., a avut loc la Ateneu serbarea orfelinatului „Principele Carol”, in folosul sporirei fondului. Festivalul a început prin o mică serbare: elevele școalei au recitat versuri din autorii fondai; corul elevelor a intonat imnuri romînești D. P. N. Bădărau a vorbit apoi despre importanța educațiunei în școală. D-sa face o expunere a situațiunei economice a țăranului, și arată ce trebuește de făcut în aceste împrejurări, făcînd un călduros apel, la preoți șî învățători, singurii cari pot îndrepta răul social. După părerea d-lui Kádárán, cea mai bună idee în această direcțiune este școala superioară de industrie casnică, constituită în societate de d-na Nicolița Bădărău, adine cunoscătoare in ramura aceasta și care prin felul cum a expus regulamentul școalei, a dat dovada de un caracter energic și patriotism desăvîrșit. D-sa a aratat starea morală a mamelor din timpul de fată, cerînd, ca să-și îndemne copilele, la meserii nu la lux și distracțiunî nefolositoare și mai cu seamă, să le facă patrioate, căci numai atunci vor fi de folos neamului romînesc. D. Bădărău a explicat cum se poate îndrepta răul social ,in timp de 10 ani, cu o singură comlițiune de a ne uni toti romînii in acest ideal sfințt scăpînd scumpa noastră patrie din miîna industriei și comerțului străin. Conferința fiind de mare interes se va tipări și vinde în beneficiul orfelinatului „Principele Carol“. Un aeroplan străin deasupra orașului Focșani FOCȘANI, 12 aanuarie.—Azi-noapte la orele 2 a fost zărit de către santinelele căzărmilor, un aeroplan, avind reflectoare. Imediat ce a fost semnalat, s'au luat măsuri ca un pluton de soldați să observe ,dacă aeroplanul se va mai întoarce. In care caz să se tragă cu puștile.—Coresp. Memoriile lui Abdul Hamid Revista germană „Nord und Süd“ care adesea a publicat cea dintâiü chestiuni politice remarcabile, va începe publicarea memoriilor sultanului detronat Abdul Hamid. „Le Temps“ publică cu anticipație cîteva extrase. în cel dinți iir Abdul Hamid spune ca preferă pe germani francezilor și că împăratul Wilhelm e din aceia cari îl pot convinge ca să-și dea toată simpatia germanilor, căci e un or» în care poți sa ai încredere și pe care trebue să-l iubești. Germanul prin caracterul sau se apropie de turc, căci e domol, greoi, credincios și onest și lucrează cu sîrguință și continuitate. Francezul e foarte studios, dar își risipește forțele în politică. Francezii pot să opună perseverenței germane facultățile lor de entuziasm, dar ele sunt un foc de paie. In cel de al doilea extras, fostul sultan spune ca a venit vremea să se pună capăt influenței germane și denunță planul lui Wilhelm al II-lea de a crea în Asia mică o operă de influență germană. Sultanul nu s-ar opune activităței germane în Anatolia, dar nu admite colonizarea germană pe linia căii ferate Bagdad. In sfîrșit, un alt treilea extras vorbește de Tripolitania și susține că italienii voiau să dea Turrcie! 54 milioane de lire ca să treacă această provincie sub protectoratul Italiei. Abdul Hamid era de părere ca e mai bine sa se primească banii decît să se aștepte ziua cînd Italia va lua Tripolitania prin violență. De altfel, italienii nu o vor ocupa ușor, spun memoriile, căci, dacă sa râscoală senușii, cari au primit arme și tunuri din Turcia, italienii vor trebui să facă un războiu grozav de sângeros. ■•SMxmmimmsrMmMr.mmm’». Luni 14 Ianuarie, 1913 oncendial din Onîcea FOCUL A FOST PUS TULCEA, 12 Ianuarie. Astă noapte la orele 2 s'a declarat un incundiu în salonul Regal din strada Caro! In care este instalat cinematograful „Pattié Freres” al d-luî îoar G. Vîrnav, arzînd două piane, pîniz de proecțiune și vreo 10 scaune. Se crede că focul a fost pus deoarece ambele piane ca și scaunele s'au găsit stropite cu benzină. De asemeni s'au găsit două bidoane de benzină lângă piane și alte trei în jurul scaunelor. Iancu Spiegler, controlorul cinematografului bănuit a nu fi străin de cauzele focului a fost arestat. D. procuror Tufescu cercetează. Se mai crede că în această afacere sunt amestecate și alte persoane străine de local.—Viorel Din Giurgiu TRIBUNALUL A ACORDAT MORATORIU COMERCIANTULUI PETCU BABULESCU GIURGIU, 11 ian. — După cum am anunțat, tribunalul a animat pentru azi pronunțarea asupra cererei de moratorii a comerciantului Petcu Rădulescu. Tribunalul compus din d-nii C. Barbelian, Zenovie și Antonescu a acordat moratoriu comerciantului Petru Rădulescu pentru continuarea comerciului sau pe termen de 6 luni, cu începere de azi 11 ianuarie 1913. Tribunalul a ordonat debitorului ca înaintea acestui termen să producă dovada cum că a plătit toate datoriile sale ajunse la scadență sau că a obținut de la creditorii săi amînarea plăței. A numit din oficiu o comisiune de delegați dintre creditorii debitorului compusă din d-nil. Frănchian din Constanța, T. Panopal, directorul Băncei Agricole și Aurel Lupșan din Giurgiul, pentru a supraveghea administrațitmea și integritatea patrimoniului comerciantului, cari vor hotărî cumpărările și complectările de diferite articole necesare negoțului precum și distribuirea sumelor ce vor eși din încasări, distribuire ce urmează s se face sub supravegherea d-lui judecător Antonescu la epocile hotârtite de comisie. Tribunalul a nummit din oficiu pe dl. Nine Tănasescu, casier comnptabil cu îndatorirea de a incasa sumele rezultate din vânzările zilnice și încasările efectelor pe cari le va consemna la agenția Băncei Naționale, ori de cite ori va avea suma de 1000 lei, după ce va achita plata personalului de servietă în sumă de 1110 lei lunar. A obligat apoi pe un Rădulescu de a desființa sucursala ce o are la Olteni iar marfa o transporte la centrala din Giurgiu. Tribunalul a fixat d-lui Nae Tănăsescu un sclariu lunar de 300 lei. MOARTE SUBITA •Servitorul Gh Rînculescu din serviciul prințului Kazimiski, dela moșia Moronia în retet subit, din Viață, aseară. Răniveli pricînd s'a autorizat înmormêntarea. CRIMA BIN STANEST* Guardul Gh. Nicolae din serviciul moșieî d-lui Lahovary, a fost împușcați de către un individ necunoscut cu un glonț de revolver. Glonțul l-a lovit un abdomen. Se face cercetări de către șeful de Secție al Jandarmilor. DE LA TRIBUNAL. — FALIMENT Tribunalul a declarat din oficiu mnistere de faliment pe Gabriel Cappen, care avea agentură și comision in localitate și a dimănit încă de a~BELA ATENEU Luni 14 Ianuarie c., d. P. O- Pansianu, prefectul județului Vlașca iși va dezvolta la Ateneu, la orele 9 seara, conferința sa „Drapelul". — Idem cusm o lună. » Furtul din Ploești PLOEȘTI, 12 Ian. — Azi noapte hoții au furat zece mii de tei din cata d-lui Alexandru Georgescu subcomisarul circ. 3. — Stavăx. j Aniversarea luărei Smirdan diui SOLEMNITATEA DIN CRAIOVA CRAIOVA. 12 ian. — Azi a avut loc aniversarea a 35 de ani de la luarea Smîrdanului in războiul pentru Independență. Serbarea s’a făcut, în fața autorităților civile și militare. S’a oficiat un te-Renui la catedrala „Madona Dudu” de către defensorul eclesiastic Popescu-Breasta, înconjurat de preoții locali. Onorurile militare au fost date de către un pluton din regimentul din garnizoană, apoi de membrii societății „Smirdan“, delegațiile regimentelor 24 6, 7 și 21 de infanteria cari au luat parte în lupte de la Sînmian, cu muzică și drapele. Terminîndu-se serviciul religios, d general Gigîrtu în calitate de președinte onorific al soc. „Smirdan“ a trecut în revistă trupele și veterani! Solemnitatea a fost onorată cu prezența d-nelor: generali Gigîrtu Drăgoescu, Vercescu, Frunză, Oromolu, prefectul județului N. Guran, primar, deputații și senatori din Dolj, profesorii din localitate și un numeros public. A urmat defilarea trupelor în dreptul hotelului „Minerva“. Au mai luat parte elevii liceului „Carol“, gimnaziului „Frații Buzești“, școala de meserii, și membrii soc. „Smirdan“ cari au fost aclamați cu urale puternice ide numerosul public. Terminîndu-se defilarea, persoanele oficiale au trecut in localul fostei prefecturi unde s'a făcut recepțiunea. Aci a avut loc o mică gustare. La șampanie seria toasturilor a fost deschisele d. general Gigurtu care a releva meritele regelui Carol în timpul războiului pentru independență. Rea in sănătatea familiei regale. D.OROMOLU, prefectul județului a arătat însemnătatea existenței societăței „Smirdan“ a veteranilor, care dovedește vitejia trecutului și servește de pildă vie generațiilor viitoare. Proslăvind memoria soldaților căzuți pe cimpul de luptă. d. Cromet o închină pentru prosperitatea societatei „Smirdan” și a conducătorilor ei. D. general Brăgoescu scoate în evidență calitățile vitejești ale ostașilor români în războiul de la 1877, grație cărora s-a putut înfăptui Independența și tăria Romîniei de astăzi, închină pentru armată română, rege și familia regală. D. primar Guran, membru de onoare al societatei „Smirdan", spune că întocmai cum biserica a propăvăduit creștinizmul, tot atșa armata, și în special membrii societăței „Smirdan" au luptat pe cimpul de război, cu prețul vieței lor ca să asigure integritatea neamului și tarei românești. Mal vordea c H-nil: profeneor Alexandru Nan din partea societății „Viitorul“, marele proprietar' Nicolae Mihail care donează anual societății 200 lei, profesorul Barbu Sescu directorul liceului, profesor Teodor Ionescu, directorul gimnaziului Constantin Gardo din partea societății „Smirdan“, plutonierul Genr. Seaca din regimentul 24 infanterie, din partea elementului activ, elevi Fopeacu Constantin și Cantemir Sandra. Au răspuns d-nii general Ghiîr. t. Drăgoescu și d N. Guran, după care serbarea a luat sfîrșit In sunetele muzicei militare a reg. 28 Rovine sub conducerea locot. Stavrii. Coresp. _ Idlingeri Primim o plîngere din partea personalului depoului de mașini al c. f. r. din T.Măgurele, in care ni se arată cfi acest personal nu a primit încă pînă acum leafa pe care trebuia sa primească cei mulți la 15 ale kinei (stil nou). Atragem atențiunea onor direcții a c. c. r. asupra cazului menționat. ~naanm n—m wuimm ii.iii n xmmääMÜmm CEREJÎ :: REVISTA MODEI:: FOIȚA ziarului „dimineața“ «AȘA BABEAIlUUD Foc, Singe și Iubire Bornas războinic de actualitate — ..................■ [UNK] [UNK]» t——— PARTEA II-a Cap. 6 CASTELUL CU STAFII Aerul era înăbușitor, mirosul de tutun și de rachiu ce raspundeau țăranii, făcură pe Labarre să-l înconjoare pe departe ducîndu-se spre o perdea pe unde se zărea o dungă de lumină. Voind să dea perdeaua la o parte și să treacă în cealaltă încăpere, chelnerița îl opri zicînd : — Nu se poate, d le, aci e camera boeriior. Nu oricine poate intra aci. Labarre prefăcîndu-se a nu o înțelege privi întrebător pe patron. Pe acest călător poți să-l lași să intre, Marfa, zise patronul. Nu cred să mai vină cineva azi și chiar de vor veni, tot nu e nimic, căci el nu înțelege bulgărește. Marfa cu un gest făcu pe englez să înțeleagă că putea trece în odăița luminată de o lampă frumoasă. O tocană piperată era unicul fel de bucate ce se putea găsi în acel birt, și atît Labarre cît și frumoasa Teodosia trebuiră să se mulțumească cu atît. Cînd chelnerița veni cu mîncarea, Teodosia stătea la o fereastră privind în curtea luminată de un felinar. Prin poarta deschisă intră în acel moment o trăsură cu patru cai conduși de un vizitiu bulgar. — Ce-i minunea asta ? esclamă Maria, așa de tîrziu, cine mai vine? Fără dădu pe Teodosia la o parte, privi prin geam și zise speriată . — Oh, sfinte Niceta ! E trăsura din castelul cu stafii, unde a fost dăunăzi Vutkolacul ! Agenta sultanului cunoscînd limba bulgară, înțelese toate expresiile chelneriței. Se gîndea de era bine sau nu să mărturisească cele ce a înțeles. Se prefăcu a nu înțelege și zise cu greu : — A cui e trăsura care a sosit acum ? — Ea boerului din castelul cu stafii, caii sunt din iad ! — Nu prea înțeleg ce spui, căci sunt străină, dar mi-se pare că vorbești de spirite rele și de un castel. Unde e acea clădire ? — Nu e departe, cam un ceas faci cu trăsura cu doi cai, pînă acolo. — Și cine locuește acolo ? — Marin Duldhoff. Teodosia tresări de bucurie, căci era tocmai omul pentru care venise ea la Sofia ! intîmplarea o ajuta de minune. Foarte liniștită răspunse chelneritei: . — Se pare că te-am speriat de trăsura asta ? — Caii sînt diavoli din iad, zise fata cu frică. Vizitiul Iosipovici mi-a spus în secret că acești cai pricep tot ce le spune stăpînul lor și că ei nu vor să treacă pe lingă nici o biserică. Iosipovici nu minte și a văzut multe lucruri groaznice în castelul Vutkolacului. — Ce înseamnă asta ? Fata își făcu de trei ori cruce privind cu teamă in jurul ei. — Nu știi? zise ea încet. — Nu, căci ți-am spus că sunt străină. — N’am mai fost prin Bulgaria! Altfel de sigur că ai știi. — Spune-mi ca să știu. — La noi în Bulgaria, Vutkolac înseamnă un vampir care suge sîngele oamenilor adormiți pînă ce-i omoară. — Astea sunt povești de speriat copiii, zise Teodosia zîmbind. Ia să fac eu mai bine să mă așez la masă, căci mi s’a răcit mîncarea. Se așeză la masă prefăcîndu-se că nu-i dă vreo atenție deosebită. Marfa continuă foarte turburată. — Vurkolacu e un om nenorocit. Ziua e om ca toți oamenii, dar noaptea se preface în vampir care umblă însetat după singe omenesc. • — Și in castelul acelui boer sînt cîțîva vampiri? zise Teodosia zîmbind. — Ah, nobilă d-nă, șopti fata, nu vei spune la nimeni ce ai aflat de la mine? — Negreșit că nu, îți jur chiar! — De mă vei trăda d-nă, voi fi pierdută, șopti țăranca. Toată lumea știe pe la noi că boerul Marin Duldhoff e un vampir. — Gura lumei multe vorbește, zise Teodosia. Cine i'a văzut ? — Nimeni nu spune aceasta în gura mare, șopti taranca. Boeru acesta e bogat și cu multă trecere în lume. Cei care ar spune că e Vutkolac ar fi dat în judecată și aspru pedepsit, dar lumea vorbește în șoapte. — Ce mai spune lumea? De mine să nu-țî fie teamă, că nu spun la nimeni, mai ales că am jurat că voiu tăcea. — Eu te cred, frumoasă d-nă și am să-ți spun tot ce știu, șopti țăranca. Le spun lucruri îngrozitoare despre castelul vampirului. El e foarte bogat și cheltuește bani prin orașele cele mari din străinătate. Și prin Sofia vine adeseori unde petrece cu actrițele de pe iar către dîndu-le bani cu nemiluita. — Atunci boeru! e un risipitor și nimic mai mult, zise Teodosia rîzind. — Da, e risipitor și toate actrițele caută să-i prindă in mrejele lor. Multe s’au dus in castelul sau, dar nici una nu s’a maî întors. El spune că ele au plecat de acolo în străinătate, dar lumea șoptește că vampirul le-a ucis și că a îngropat cadavrele. — Barbă albastră murmură Teodosia. Ce poveste neroasă, Numai fata asta e în stare s’o creadă. Bănuesc eu de ce acest boer bulgar se înconjoară de povești și zvonuri atît de lioroase, ce fac să fie ocolit de mulți dintre cunoscuții și vecinii săi. Tinera bulgară însă credea in cele ce spusese și era cu totul turburată. — Fetele de la șantan care s’au dus cu acel boer, au fost ucise de dînsul, șopti ea. — ii cunoști de aproape ? zise Teodosia. Vine și in hanul acesta ? De ce a trimes trăsura încoace ? — Cite odată vine pe la noi și stă în odăița cea mică, răspunse Maria. Prietenii lui zic că acolo e peștera vampirului și zid de stăpînul meu. Dar ei vin de stafi la masă cu vampirul fiindcă e cheltuitor și foarte vesel (a urma) *»k