Dimineaţa, iulie 1913 (Anul 10, nr. 3349-3379)
1913-07-24 / nr. 3372
Amil X.—No. 3372 — C AGENȚIEI DE PUBLICITATE CONST. MNLE, atirAmi tate prețul este lad«U CA1UL SCHULDER ® Comp. director. w------- a. telefonUl linii »rada Doamnei No. 8. Etaj 1 —Telefon su j Bitmarile ziarului: Str. Sărindar No. 11 — Bucurestul No. $ 14/10. 34/73$ 14/99$ 13/40 - ------------- publicitatea ii Cu cele din urnă știri din lumea întreagă II „ TM SLn i concedate exclusiv sinni Lel O. — Conferința de eri Un nou termen de trei zile Conferința plenară de erî s’a început prin comunicarea făcută asupra înțelegerei depline dintre Romînia și Bulgaria. 4 D. Maiorescu a rostit apoi o cuvvîntare. D-sa a anunțat plenipotențiarilor balcanici ca fapt îndeplinit, înțelegerea complectă survenită intre Romînia și Bulgaria și a dat citire procesului-verbal semnat eri de delegații celor 2 state și constatind acordul cu privire la linia de frontieră Turtucaia-Dobrici-Balcie. Romînia este fericită, a zis d. Maiorescu, de a aduce această înțelegere la cunoștința conferinței. Dar ea nu se va considera în întregime satisfăcută decît atunci cînd ea va fi realizat al doilea punct pe care și-a propus ari dobîndi, adică desăvîrșita înțelegere și pacea între toate statele balcanice, în conformitate cu principiul unui echilibru just al forțelor. Pentru această rațiune, Romînîa 6»8»1.0«12 PAGINI fii greci, sîrbi și muntenegreni de altă parte, suspensiunea de arme a fost prelungită pînă Vineri la orele 12 ziua. * Bulgaria acceptând toate cerințele României, pacea intre aceste două popoare a fost definitiv încheiată. In ajunul păcei Pacea asigurată Ea va fi încheiată la București _ * — Demobilizarea generală e iminentă — " Optimismul pe care l’am manifestat din momentul întrunirei conferinței pentru pace nu se dezminte. Din potrivă el ne îndreptățește să afirmăm astăzi că incideerea păcii este ca și asigurată și că demobilizarea e iminentă. Cel mai asigurător simtem în această privință a fost chipul in care s’a căzut de acord asupra prelungire! suspendării ostilităților. Prelungirea nu s’ar fi acordat dacă siguranța păcii apropiate n’ar fi fost in mintea tuturor delegăților. * Pentru ca să arătăm cit de justificat este optimismul nostru reproducem cele ce urmează dintr’un ziar oficios, care îl confirmă în totul: Lucrările conferinței, fac progrese reale. Tot timpul trece tn conversațiuni Intre delegații aliaților și delegații bulgari,, pentru fixarea nouei frontiere. Cu toate că nu au căzut încă de acord s’a făcut până acum un mare pas Înainte.Fiecare parte Începe prin a-și da seama de ceea ce este intangibil pentru cealaltă parte și aceasta însemnează mult. Intr’adevăr, In momentul când se va ajunge la punctul de a fi absolut hotărîți asupra limitei extreme pînă la care pot merge concesiunile fiecărei părți nu va rămîne nici unuia nici altuia din aceștia decît să-și înmormînteze speranțele. Acest moment nu a sosit încă, dar e aproape. Rolul României, pînă acum, nu a fost decit de a da sfaturi, a exprima dorinți, de a pune tuturor înaintea ochilor, necesitatea imperioasă, ineluctabilă, absolută a păcei și a demobilizării. Se poate ca la un moment dat România să fie forțată de a insista într’un mod mai viguros cu sfaturile sale. Ea nu o dorește și de aceea azi dimineață România a propus și conferința a acceptat să prelungească suspendarea armelor pe încă 3 zile. În timpul acestui nou interval, conferința va trebui să ajungă la un capăt. Ea va ajunge. Nimeni, nici cele 5 națiuni reprezentate la conferință, nici cele 6 mari puteri, nici toate statele lamei nu ar putea accepta ideea unei reluări a ostilităților și prelungire unui războiă care în ultimele timpuri devenise un carnagiu. De altfel importanta chestiune care interesează marile puteri, aceea a invaziei turcești în Tracia nu va putea fi pus la ordinea zilei în mod serios, decît după indicerea păcei din București. Pentru toate aceste motive și deasemenea pentru a evita o intervenție care in momentul de față, pare a se desemna, și care, în tot cazul va fi în curînd un fapt, în ceea ce privește unul din punctele pe cari conferința trebue să le rezolve, posesiunea faimosului oraș Cavalla, cu bogatele sale plantațiuni de tutun — pacea nu numai că trebue să se încline, dar trebue să fie încheiată imediat. Trebue să sperăm că în două zile cel mai târziu, toate chestiunile pe cari trebue să le rezolve conferința din București printr’un singur și unic tratat, vor fi deasemenea tranșate“. Mai putem adăuga că aseară a avut loc, acasă la d. Titu Maiorescu o întrevedere a primului nostru ministru eu d-nil Venizelos și Pasini. In cercurile oficioase se spune că rezultatul întrevederei este un pas însemnat spre pace, nu va confirma înțelegerea sa cu Bulgaria și nu va semna pacea cu aceasta, decit odată cu celelalte state balcanice. Romînia speră în mod ferm că o înțelegere nu va întîrzia să survină între Bulgaria cu Grecia și Serbia. ■ Este important însă ca această înțelegere să se facă de urgență. Pentru a permite negocierilor în curs de a se termina în mod favorabil și în liniște, propune să se consimtă o nouă suspendare a armelor pe 3 zile între statele beligerante, începind de Marți de la amiază și pînă Vineri la amiază. Această suspendare a armelor va fi cea din urmă, căci este inadmisibil ca ostilitățile să fie mai mult timp prelungite. Propunerea făcută de d. Maiorescu a fost primită fără discuțiune, așa că suspendarea ostilităților este acordată pînă Vineri la amiază. Pînă la această dată, după toate semnele, preliminariile păcei vor fi semnate și ordinul de demobilizare nu va putea să întîrzie ____ W. * Comunicatul oficial al ministerului de externe Prelungirea armistițiului. — Indicerea definitivă a pacei românobulgare Ministerul de externe comunică următoarele: Neajungîndu-se pînă acum la o înțelegere definitivă între delegații bulgari de o parte și delega înființarea nouilor vămi la Silistra Turtucaia și Balcic j arî după amiază au sosit în Capitală, venind de pe teritoriile ocupate de armată romînă d-nii Morandini, director al vămilor și Osiceanu, inspector vamal, cari au organizat pînă în prezent pe întregul teritoriu ocupat, numai 3 vămi: prima la Silistra, a doua la Turtucaia și a treia la Balcic. Cu ocazia organizărei nouilor vămi, s’a găsit la Silistra, la o administrație financiară, suma de 3500 lei. Aceste trei vămi au fost organizate complect, numindu-se și personalul necesar pentru funcționare. In urma organizării, ministerul de finanțe va expedia zilele acestea mai multe birouri cu mobilierul complect și chiar nouăle firme cu numele orașului unde se află vama. Rămîne ca în cursul acestei săptămîni să se înființeze și vama Dobrici și sucursala Cavarna. Aceste două puncte vamale nu s’au putut înființa, deoarece urmează a se face mai multe lucrări de aliniere și căi ferate. Bane de Sub regim. 73 din Tulcea prezidat de d» Censssl lon Petrescu In grădina restaurantului Modern. Miercuri 24 Iulie !© 13 ouă conferință anton? Conferința de la București trebue să fie ultima instanță ............. »-----------—• _ !|® > !•. Ideea unei nouă conferințe europene pentru ratificarea hotăririlor de la conferința din București, nu s’a lansat acum pentru prima oară. Ea nu este deci urmarea greutăților întîmpinate în decursul lucrărilor conferinței pentru pace. Explicația ei trebue căutată aiurea: încă înainte de întrunirea la București a delegaților pentru pace, conferința de a Londra hotărâse ca marile Puteri să-șî rezerve dreptul de a spune ultimul cuvînt. In chestiunea nouilor frontiere ale statelor balcanice. Puterile ce au văzut din capul locului cu ochi buni conferința de la Londra hotărîse ca unele din ele au continuat în tot timpul tratativelor un amestec invizistent, dăunător bunului mers al tratativelor. Cu toate laudele pe cari presa străină le-a avut pentru Romînia și rolul ei la conferința pentru pace, cabinetele unora dintre puteri prin intervențiile pe lângă guvernele statelor balcanice, au încălcat și tulburat libertatea nestimgherată a lucrărilor conferinței. Conferința din București, deși ar fi trebuit să fie considerată de Puteri ca un moment de ușurare pentru ele, a fost mult mai mult socotită ca un început de manifestare a năzuinței firești pe care o au statele balcanice de a se emancipa de sub tutela Europei. Năzuința aceasta care a neliniștit Europa la înjghebarea alianței balcanice, tulbură și azi diplomația europeană. Europa nu dorește pacea cu orice preț, ci numai cu prețul salvărea intereselor pe cari le are în toate colțuriile pământului. Ea nu se simte zguduită de masacrele și pustiirile provocate de război și, dar este adine neliniștită otod își vede periclitate privilegiile de tutoare forțată, în peninsula Balcanică. Conștiința Erupei nu există decît atunci cînd sunt în joc interesele Puterilor. De cînd a izbucnit războiul în Balcani, Puterile au fost de cîțteva ori puse în fața propunerii de absolută dezinteresare în peninsula Balcanică. Și tot de atîtea orii propunerea a fost respinsă. Rezultatul fu că războiul continuat. Că situația s’a Înrăutățit, că aliații au pornit într’um războiu fratricid miai grozav decit acela contra Tunciei și înseși Puterile au fost puse în fața unor probleme cari n’ar fi putut fi pînă azi rezolvate. _ De data asta, cînd statele balcanice și-au trimes delegații în capitala noastră, puterile ar puteai relua propunerea de dezinteresare, să sperăm cu mai mult succes și să declare că față de bunul mers de pînă acum al conferinței pentru pace, ele renunță la orice amestec în cestiunile în litigiu. Ar putea puterile să susțină această idee referindu-se la zădărnicia amestecului lor de cîteva luni în chestiunile balcanice și ar putea să se refere și la dovezile pe care Romînia le-a dat ca element de moderațiune și sprijin la înfăptuirea păcii. Ar putea să-șî amintească diplomații Europei că în chestiunea Scutari, cînd marile puteri au fost puse în fața Muntenegrului, au trebuit să plătească succesul lor cu o demonstrație navală și cu un împrumut necondiționat de 30 de milioane. Și doar nu era vorba decît de regatul în miniatură al Muntenegrului și de un voevod ușor de împăcat ca regele Nikita. Se aflau față în față Europa și... Muntenegrul și totuși cîte sacrificii și cită tulburare pentru evacuarea Scutarilor de către ciobanii prost înarmați din munții Negri ! De ce dar s’ar aventura diplomația europeană în nouă intervenții cînd știut este că puterile nu pot cădea de acord asupra nici unei acțiuni comune și că dacă ar voi să intervie, ar trebui să se răfuiască mai întîi între ele. Și răfuiala aceasta ar putea fi de așa matură ca să pună din nou într’o postură ridicolă autoritatea Europei. Se spune că Europa trebue să îiftervie în chestiunea Cavalla. Se adaugă că această chestiune este de natură gravă fiindcă nici grecii, nici bulgarii nu vor să renunțe la pretentiunile lor în jurul posesiunei acestui port. Dar, numai chestiuni ușoare au fost lăsate în seama conferinței de la București ? Și dacă Romînia a încredințat conferinței hotărîrea decisivă asupra intereselor ei, dece grecii și bulgarii n’ar face la fel? Și apoi, Romînia doar n’a venit la conferință cu unica cerere ca să îi se satisfacă pretențiile teritoriale. Ea, a legat pretențiunile ei de rezolvarea tuturor chestiunilor în litigiu -î a luat asupră-și greua sarcină de-a modera părțile, acolo unde nevoia o cere. Romînia n’a făcut oficiu de mediatoare între puteri și beligeranți, ca să se retragă pe al doilea plan atunci cînd între dorințele acestor părți există vreun dezacord. Conferința din București are menirea să rezolve totul sau nimic. Ea este ultima instanță și dincolo de ea, la o depărtare mai mare sau mai mică, nu sunt diplomații Europei, ci războiul. Aceasta este situația și deci reprezentanții beligeranților nu trebue să plece din capitala noastră pînă ce nu vor stabili în mod definitiv pacea. O nouă conferință europeană nu își va avea în acest caz rostul și nu va putea să ia ființă fără să nu se expună ridicolului. M. Serețeanu 1 * CEREȚI jsti nur. Ș