Dimineaţa, ianuarie 1914 (Anul 11, nr. 3531-3560)
1914-01-14 / nr. 3543
Casa și Schimb ii. FIMELS BUCUREȘTI, Str. Lîpsenii H3.1] liul li!a!Oi ia »J.U.1, prăvălii li. I ii sil 4 tasul i»e ziua de 8 Ianimia Conple I Viat , ---------- 1 !_ Rents amort. 195. S3 25 F8 “5 4 ° 0! Rents internă 88 50! 8 ' — 4 Oblig Com Buo 8 7 I S3 ü 5/0 Oblig. J ud. Com 100->0 R t — 4/îi „ „ , 91 7jj '275 5 ° t Ronuri Rurale 97 —1 97 5 u Scris. iiuio. rurale ‘ 6 75| 97 254«l“ p. . 182) 89 — £ o. Burd Buo 862 ; 86 75 5 ° „ * urblași " 20 13 — 191 Ro B. Națională 900 — 1960 — 1 „ . „ Agricolă 610 —1 < 15 — ■ „ «sig lind.i R. l<5 -1 173 i— , Banca Rodi în | 145 | 857 Cor.val. austiacă îl 6— 167 Mărci germana j 12 . 1.5V* Banc. franceze 111 Va 12 — italiene 10 — 161 — „ ruble hârtii 26 — 272 * Plătim cupoanele de 1 Ianuar ) Ex. :1 litră nici un cărâm n.ti iüi ill HOB I i DK \ líjülEíls, lorolopj'B i'lrjlnülili Bueureșl. Calea Vielo^iel 40 (vis-a-vis de* Hotel Bonlevord) Bijutertids platina eu pietre fiiie Solitari de briliante. — Co liere de Perle. — Pungi de aur - Pori cigare'e de aur. Brățări cu Ceasonice. Asortiment complect de argintărie și Servicii de masă Christolle La Fabrica de cherestea de pe moșia Larga se va vinde total sau parțial producțiunea pe anul 1914 esență brad și stejar precum și piloți și manele de stejar Ofertele conținând dimensiunile, calitatea și prețul «o vor adresa „Principelui Gheorghe N- Ghika Comăneștianu. Gara Ștefan Vodă. .jud. Bacău*“. Banca Vincola Romana din București reamintește domnilor acționari cătie» către Consiliul de Administrație in ședința de Marțiri ăVoembra 1 .1913, s'a decis: 1) asupra sumelor din al IM an, vărsământ nedepuse până la 1 Decembre 1913 se va calcula 10 la sută dobânzi de Întârziere. 2) al III-lea vărsământ se va efectua până la 31 Ianuarie 1914 Asupra sumelor nedepuse până atunci se va calcula 10 la sută dobânzi de întârziere. La Administrația Moșiei Ivește—Gara Tunova SOboi űs RimoS, 50 sas. aaoi, mosizații solitari și 1 j saperători. i Sasiții Se vinde EFTIN AlfTOMOS.L în bună marea Hsrlisi, 12 cai cu 4 locuri. A se adresa la Administrația ziarelor „Adeverul“ și Dimineața". 8BS237O.BXBB, INFORMAȚIUNI Comitetul flotei nationale, fare cunoscut persoanelor cari au obținut liste oficiale să binevoiască a se grăbi să le înapoeze cu orice sume strinse pe adresa d-nei Adina Em. Costinescu, la prefectura de Ilfov. In revista germană „Ilustrierte Zeilung" din 22 luna curent, stil nou, găsim un articol despre defunctul loan Kalinderu, ale cărui merite și muncă spornică sunt relevate în mod foarte elogios. Intre altele autorul articolului relevează că pentru toată activitatea ce loan Kalinderu a depus ca autor al domeniilor Coroanei nu a vrut niciodată să primească nici un onorariu, ceea ce l-a făcut pe regele Carol să depue sumele ce i se cuveneau în calitate de administrator general, la o bancă. Fondul acesta a atins cifra de trei milioane de lei. Acum după decedarea lui Kalfíndáet., regele a decis că acei bani săi formeze un fond de burse pentru stii^nți. Astfel de sigur că regele a implimit și dorința devotatului său colaborator care toată viața și-a închinat-o culturei și artelor. D profesor dr Al. Slătineanu, a fost numit provizoriu, până la concurs, în postul creiat prin bugetul pe exercițiul 1913—914, de medic primar la pavilioanele de izolare de la spitalul central al epitropiei generale a Casei spitalelor și ospeciilor Sf.Spiridon din Iași. Drogneria „La Lupoaica“, Plaja Sf. Gheorghe, este bine asortată cu specialități de dropnerie și parfumerie. Prețuri reduse Telefen 35/59. D. Mihail Gislergy, a fost autorizat să funcționeze că institutor de limba ungară, în școalele primare particulare. Ceasornicul ..ZENITH’: Mecanismul nu perda niciodată pracțiunea. D-nil Srutelnicu Marin, Marin Ion, Hristea Matei și Nicolae Ciucă, îndeplinind condițiunile art 28 din legea asupra organizării poliției generale a statului, sînt înaintați în funcțiunea de sergenți majori in serviciul de pază al Capitalei în locul d-lor Petre Nicolae, Râdulescu Marin, Cioc Radu și Dobre Ion. D I.. M. Diaconescu, secretar al consiliului județean de Suceava, a fost numit administrator cl. II al plășii Fundul județul Homan, in locul d-lui G. Mogîldea. Ceasornicul „Zenith“ : 150.000 ceasornice de precizie producție anuală. Senatul Universității din București a încuviințat formarea unui cor studențesc care să se producă la serbările jubilare ce vor avea loc în acest an pentru împlinirea a 50 ani de la înființarea acelei universități. Probele corale se vor începe irevocabil Metruri 15 Ianuarie a. c., orele 8—9 seara precis, în chiar localul universității sala No. 18 și vor continua în toate cercurile viitoare și la aceeaș oră. înscrierile d-lor studenți cari vor vor să participe la acest cor se vor face tot în acea sală și la aceeași oră. In casele d-lui avocat Cezar Pascu din strada Izvor a avut loc aseară o întrunire a mai multor meseriași și muncitori cari au pus bazele unei bănci cooperative „Speranța“. AUTOMOBILISM 4 vizita și examina se sine-automobil Nazzaro, expus in magazinul de vizitare al Societă si Cristea a Țăranii, calea Victoriei GH,înseamnă a lua runostuță de progresele realizate >rtaOnentiunea automobilelor, în ultimii doi ani. D - Al Petrescu, administratorul plășii Vidra și Grigore Fotin, administratorul plășii Zăbrânți, județul Putna, au fost transferați, primul la plasa Hurezani, județul Gorj, in locul d-lui Ioan Mehedinți, care, după ratere, a fost numit la plasa Vidra, iar cel de al doilea la plasa Slănic, județul Buzău, in locul d-lui Ștefan Stoenescu, demisionar. Domnii funcționari care urmează să-și reguleze drepturile la pensie pe ziua din Aprilie a. e. și doresc să-și procura actele necesare prin biroul t de Informațiuni al ziarelor noastre sunt rugați să scrie din vreme bironul, indicînd funcțiunile ocupate, localitățile unde au servit și timpul datțjînd și, ptin cînd a servit în fiecare funcțiune. A se adresa d-lui Basile Sepeanu, licențiat în drept, directorul „Informatorului“, birou de informațiuni administrative al ziarelor „Adevărul“ și „Dimineața“ București str. Sărindar No. 8 Telefon 40/3. Taxele biroului sunt convenabile. D Traiant G. Boiescu, fost administrator de plasă, a fost numit in funcțiunea de administrator de plasă clasa II in județul Vilcea. In locul vacant. Cereți cărți poștale ilustrate cu bonuri de premii, care s’au depus "■pre vînzare in toată țara. Stocul de "Înșirare cu scene din campania 1913 fiind aproape epuizat, îndemnăm pe toțî aceia cari nu șî ai procurat încă să adreseze comenzile lor la „Asociația Presei”, secția vînzăriiorastraielor brevetate, București, strada Sărindarii, Colecția complectă de S0 ilustrate cu 59 bonuri costă iețe. La 5 Ianuarie a. c. s'a făcut tragerea premiilor. AÜ eșit 70 câștiguri Posesorii de bonuri să ceară la toți depozitarii de zara „Monitorul ilustratelor brevetate” apărut cu rolul« atuî tragere» din 5 Ianuarie și care costă numai 5 bani exemplarul. TRAGEREA VIITOARE ESTE LA 2 FEBRUARIE A. C., căutați dar pina arenei a poseda cu mai multe bonuri. DIMINEAȚA Știri artistice — Din Ploești — In sfîrșit mult așteptatul film .,Singur pe Lume“ celebra capo de operă cinematografică a casei Pathé Frères în 5 acte și un prolog cu mica Framet in rolul principal se reprezintă azi pentru prima oară la Ploești în teatru! Cinema Cooperativa din Pasaj Se prevede un succes cum nu s’a văzut încă la Pitești. Din cauza lungimei programului va fi un singur matinel la orele 4 jum. (opera întreagă) și seara la 9 și jumătate _ Știrba, nu Jurați Sibil.“Sit9al ALEGEREA JURAȚILOR. — FIXAREA PROCESELOR R.SARAT, 11 Ian. r- Leziunea de iarnă a Curței cu jurat! se va deschide Mercur! 15 Ianuarie, în sala de ședință a tribunalului local. Ea va fi prezidată de d. D. Buzdugan, membru la Curtea de apel, din Galați, asistat fiind de d-nii judecători de ședință Iancu Poșoiu și Ionescu. Reprezentant al ministerului public va fi d. procuror C. Bașcovici, iar ca grefier va funcționa d. Ion Stănescu, grefierul tribunalului. Jurații aleși, sunt d-ni : Dumitru Sorescu, Albu Stamate, loan Vărescu, Radu Ionescu, loan I. Alexandrescu, Panait Gheorghiu, Nicolae B. Serescu, Constantin Costescu, Zaharia Furnică, N. Emanoil, Dumitrie Dicescu, George Zamfrescu, Tache Teodorescu, Ghiță Teodorescu, Mihail Gherghiceartu, Panait Iuga, Gh. H. Catafani, Aristide Tătăranu, Constantin Rădulescu, Dimitrie B. Serescu, Alexandru Georgescu, Zamfir Negru, Stan I Ilir, Constantin Berceanu, Petrache Săvulescu, George Scarlatescu, colonel G. Tetrat, Teodor Șușnea, Const. Vrănceanu, Garai Segărceanu, Alecu Râdulescu, Dumitru Gherman, Gh. N. Sarca, Dumitru Pârvulescu, Nicolae lonescu, Vasile Dumitrescu, Grigore Damian, Alexandru Alevra, Constantin Tătăranu și Zamfir Grigoriu. Cei patru \ din urmă sunt suplimentari. Pînă în prezent s’au fixat spre judecare următoarele procese : La 16 ianuarie, femeile Dina, Stana și Floarea R. Serea, din comuna Lacul-lui Baban, acuzat de omucidere. La 17 ianuarie, pe sătenii Ion Petrescu, Dumitru Petrescu, Mistică Petrescu, Tanase Constantinescu și Moise Negoiță, din comuna Dragosloveni, acuzați de delict electoral, dintre care primi trei și pentru amenințare. La 18 ianuarie, pe Ioana Busuioc Clincescu, din comuna Dămilești, acuzați că și-a omorît copilul. Se spal așteaptă dosare, cari sunt la Camera dle acuzare din Galați, a mai multor procese, cari trebue să se judece în actuala seziune.Scîntao iMÉ util După cum s’a anunțat, concursul pentru unificarea fațadelor celor două imobile ale „ADEVERULUI“ se închide la sfîrșitul acestei luni, cînd d-nn concurent trebue să depună proectele lor, împreună cu devizul și costul de sarcini. Premiile se vor decerne la sfirșitul lunei Martie, cînd se vor șî aeiîita. Credem că vor concura pentru acest concurs între 10 — 20 domni,arhitecți. ---------------------------------------------- Concerte PALATUL ATENEULUI.— Al VI-lea Concert simfonic popular. Foarte interesant programul concertului simfonic de erl. Uvertura la opera „Femeile vesele din Windsor“ de Nicolai este desigur una din cele bune în genul operei Comice și merită să reintre în repertoriul orchestrei ministerului. Interpretarea pe care i-a dat o d. Dinicu a fost vie și a făcut multă plăcere auditorului. Centrul programului a fost alcătuit de „Simfonia pastorală“ a lui Beethoven- izvor nesecat de inspirație și emoțiuni superioare. Partea a doua a adus poema „Finlanda“ a lui Sibelius, in interesanta ei instrumentare care a atins și de astă-dată un mare efect. Suita „Les Erinages” a lui Massenet, cu invențiile sale melodice atît de agreabile, a obținut, cu încheere, mult succes. Solo de violoncel, curat și simțit executat, a fost vid aplaudat. Capriccio Patronul Batalionului Pionerii de Cetate ■1 ssimbSta:ti T cot*., la mele S seara, în salonul de marmoră al restaurantului „Modern” din Capitală, s’a serbat patronul Bat. Pionerilor de cetate. Afi luat fiarte toți ofițerii corpului, d. colonel Vernescu și d. maior Teodorescu dela statul major. S’au ridicat numeroase toasturi. D-niî colonel Voinescu și Stamatescu au vorbit relevind însemnătatea serbarei. Din partea ofițerilor a răspuns* d.> căpitan Ștergea nu relevînd că Bat. Pionerilor de Cetate sărbătorește al noulea an de la Înființarea sa în care timp și-a făcut datoria ostftsească cu dragoste adevărată și avînt sincer. Toți românii pot privi cu mîndrie drapelul tricolor, căci lansarea oștirei romînești peste Dunăre, marșurile de rezistență, au dovedit capacitatea și vigoarea ei. Elanul și bărbăția, ostașilor romîni, a continuat d. Căpitan, au făcut acum mai mult ca oricînd să fim recunoscuți și respectați, căci s’a dovedit că suntem o forță demnă de luat în considerație. Datori suntem să avem și în viitor cea mai deplină încredere în scumpii noștri șefi, și în cercurile noastre conducătoare. Credință și devotament se cere ostașilor, ei au dovedit că sunt gata oricînd să-și verse sîngele pentru patrie. Ca un mănunchi, ne-am întrunit azi în jurul iubitului nostru comandant d.t.cornel Stămbulescu“. Ofițerii au răspuns cu urale. Petrecerea intimă de adevărată camaraderie d’h terminat la orele 12. Marfi, 14 Ianuarie, '£ 914 Crima din șos. Pantelimon Ion ■ Simon zis Pisicuță, lăptar, domiciliat în Satucu-Nou la marginea Bucureștilor, se afla aseară pe la orele 6 jum.—7 în circiuma d-lui Ghită Niculescu din șoseaua Pantelimon Noi 234. In timp ce sta de vorbă cu un cunoscut ce se afla în prăvălie, intră cărăușul Mitica Armătăchioaei, fără doimiciliu, și cu care Pisicuța era de multă vreme certat. Din nimic aproape cearta izbucni din roți și de aci bătut în toată regula. In toiul părueler Armătăchioaei scoase un revolver și trase două focuri în nivalul sau. Pisicuță rănit grav în partea stingă a pieptului căzu jos scăldat într-un sac de singe. Criminalul după ce comise isprava dispăru înainte ca cineva să poată prinde de veste. A fost avizată imediat circumscripția 20 și d. comisar Frunzetti a dat ordinul să se transporte imediat victima la spitalul Colentina, îngrijirile medicale ce i s’au dat imediat fac ca Pisicuță să aibă multe șanse de scăpare. La locul crimei au mai sosit d. prefect G. M. Corbescu, primprocuror Budișteanu ,și inspector Scutașu și întregul aparat polițienesc. Criminalul a fost imediat, dat în urmărire și după vreun ceas de la Comiterea crimei el a fost arestat pe cinci trete a pe str. Brînzari. Adus la circ. 21 i s’a luat un lung interogatoriu, iar astăzi va fi înaintat parchetului, împreună cu actele dresate. Tentativă de crimă Era noapte pe la orele 4 în berăria Tunelul Zaharia din str. Lipscani 37 s’a petrecut un enorm scandal între macelarul Tănase Marinescu și unchiul său Vasile Marinescu deoparte și Niță Păun Adamescu cu alți vre-o 4 inși de alta. In toiul scandalului cel dinții a tras un foc de revolver în Adamescu fără să-l atingă. Toți scandalagii au fost duși la circ. 11 uunde d. comisar Mavrichi a anchetat cazul. început de incendiu o magherniță în care se afla bucătăria berăriei Manussi din str. Gölze! No. 25 a luat ori dimineață foc și,a ars cu desăvîrșire. Pagubele sunt neînsemnate, d. comisar Mavrichi de la circ. 11 anchetează: .■:/. ,, V. im Calea Griviței Azi dimineață, pe la orele 9, un incendiu s’a declarat în Calea Griviței No. 252, la fabrica de mobile a d-lui Lans Arani, în împrejurările următoare: ■ Lucrătorii, de dimineață, au făcut foc in uscatoria-vuptor, pentru a usca niște parchete. Din cauză, însă, că focul era prea tare, parchetele s’au aprins și în cîteva minute întreaga uscătorie era cuprinsă de flăcări. Au sosit la fața locului, după puțin timp, pompierii de la postul Central, care î au reușit să stingă focul. Pagubele nu sînt mari. D. comisar Poenaru de la circ. 10 a deschis o anchetă. înființăm depozite de vînzarea ziarelor ADEVERUL, DIMINEAȚA, REVISTA MODEI, HIGIENA, precum și a tuturor publicațîunilor cari apar in editura ADEVERULUI, în orice comună din țară unde nu avem încă astfel de depozite. Toți doritorii sînt rugați si se adresa la administrația ziarului ANDEVERUL de unde vor căpăta lămuririle necesare. Viața bucareștiană CĂSĂTORIE ! Erî după amiază a avut loc, în templul Fraterna din str. Mămulari, căsătoria religioasă a colegului nostru, d. L. Haralamb, ziarist, cu drăgălașa d-rft Juliette Mendel. Nnii au fost d-na și d. I. Paspatti și d-na și d. Richard Stopker directorii băncii „Marmorosch Blank & Comp.“. Serviciul divin a fost oficiat de cantorul Wechsler. ■ [UNK] [UNK] O lume distinsă și elegantă a ținut să asiste la această solemnitate și să felicite pe tinerii căsătoriți. In azistență am remarcat pe d-nul Const. Mille,directorul ziarelor „Dimineața“ , „Adeverii!“, dr. Erdreich, Albert Blank, B. Brănișteanu cu d-na. dr. Wechsler cu d-na, Carol Schulder cu d-na, C. Popovici cu d-na. S. Berger cu d-na. I. Lorenz, d-na Lorenz, d-na Scrâfeîe.. d. și d-na Silbermaim, d.; și doamna Schramm, d. și d-na Adolf ..Scheffer cu d-na Netty Scheffer (Focșani), dr. A. Versa, d-na a. .și d. Schätz,v d-na și d. Otto Rosenfeid, d-ra și d. M. Banusch, d. 1. Rosenthal, d. M. Faust Mohr, d-na și d. Leibovicî, d-na și d. Kaufmann, d-na și d. Helper, d-na și d Ferdinand Pauker d-na și d. Goldenberg, d. pito Zender, domnișoarele Margueritte Schramm, Antoinette Scheffer (Focșani), Marg. v Weismann, Mittelman, B. Braunstein, Lieberman, Baumel, etc.; d-ni) Blumann, I. Traubic) (Iași) Samuelly (Viena, Matei Szöke Litván, Al. Avram, d-na și d, dr. I. Solomon, d-na și d. Taubmann. Seara a avut loc o recepție la Liederta fel și s-a dansat pînă dimineața, cînd tinerii căsătoriți au plecat în străinătate. • -----—— ■—» Conferiîifaife laâtincu DESPRE „CANCER”, CONFERINȚA S-LUI DR. MIRONESCU Aseară la Ateneul, d-l dr. Mironescu a vopsit despre „Cancer“, ară Und proveniența și tratamentul cel mai nemerit. Conferențiarul arată că această boală este foarte dificilă, atît prin exteriorii ei cît și prin misterul cu care apare. După tuberculoză cancerul este maladia cea mai răspîndită și apare ca o tumoare într’o parte a corpului. Bolnavul slăbește din, zi în zi, fără sorți de scăpare. •" Experiențele ’ medicului francez Moreaux au arătat că această maladie Se transmite la animale dela speță la speță. Cari sunt cauzele care provoacă cancerul? Murdăria, proasta alimentație, Umezeala, etc. . . In București s’a constatat rostite paturi"de 'cancer în cartierele" •.kfesri ®, unde sînt case murdare’și corecte? In Europă cancerul bîntuemați ales în Elveția. Cancerul este o Tnaladie care se poate vindeca. " ■ . Se recomandă ce "tratament razele x și radium, care au dat rezultate admirabile. Cancelarul se vindică și prin operație, care pare a fi și cel mai eficace tratament. Miss. Mizeria tin țară . Sărmanul sătean Cristache Radu din com. Crevenica-Rădulești, jud. Vlașca, s'a prezentat la redacția noastră implorind ajutorul oamenilor de bine. In luna Iunie, trăsnetul cerului, i-a distrus casa, coșarele și vitele! A rămas înconjurat de copil, sărac și desnădjijduit. .Ț Oameni buni i au dat malcul de mămăligă, a luptat și a căutat să se salveze. Acum învins de sărăcit, își pleacă fruntea pe la ușile străine cerînd ajutor. Atragem asupra sărmanului sătean atențiunea tuturor persoanelor generoase, și suntem siguri că rugămintea nenorocitului sătean va găsi ecoul în inimile bune. Sumele și numele donatorilor vor fi publicate la timp. — M. DINU MILIAN , NOM y §i ia V ROMAN etc CON ST. MILL PRIMUL CLIENT O luptă teribilă era intre toti colaboratorii ca să-și poată trece ringurile. In lupta aceasta, el cel nou venit, era și cel mai lăsat la o parte, căci ceilalți aveau ani de zile în serviciul ziarului și apoi erau mina dreaptă a bătrînului Moneti, al căruia stil știuseră să și-l apropieze. Era însă bucuros și de atîta. Timid cum era, nu venea să protesteze chiar cînd domnul Mihalache, administratorul, îi mînca din sărăcăcioasele rînduri. Dacă însă vor începe să vină clienții!... Drept vorbind, îl vizitaseră cîțiva. Ce clienți însă ! Un nebun care avea un proces pentru vopsirea barbișonului in albastru, o cucoană care se judeca de douăzeci de ani, pierduse în toate instanțele și care acum venea să-i dea un proces sigur, cu onorarii superbe, după cîștig, și care nu voia să facă altceva decit să dea în judecată pe toți magistrații cari o făcuseră să-și piardă procesul. Ageamiu, necunoscător de această lepră a tuturor avocaților tineri, el a ascultat cu toată atențiunea pe toți acești maniaci, pînă le-a descoperit nebunia și neputința de-a cîștiga măcar un leu pe urma lor. Nu lipsește niciodată la orele de consultație. Dimineața îșî așteaptă clienții, seara îi așteaptă iarăși și alte așteptarea lor zadarnică, pare că îl vine să despereze, să se creadă prost de tot, incapabil, menit să piară ca un bine, fără să-șî poată încerca puterile, să se„ convingă el însuși că nu-a dat lui să zboare prin propriile lui aripi. A încercat să fie secretar de avocat, să-șî dea munca lui gratuit, numai ca să lucreze, să facă practică, să se facă și el cunoscut. Cei ajunși l’au respins cu politeță, dar l’au respins și tot ce i-a rămas e sau să ceară o Slujbă sau să plece înapoi la înșî, nenorocit învins, înainte de a începe ilupta, soldat care n’a Văzut chmpul bătăliei, luptător care provoacă la luptă Bucureștiul și care azi vede că nici măcar n’a fost luat în seamă. — Mișcă-te, umblă, dă din mîinî, i-au spus cîtîva binevoitori. Să se miște, dar, cum? Ce să facă el clienților ca să-i prinză în laț? O fi o știință desigur și aceasta, e însă incapabil să o1 învețe, prea mîndru ca să meargă la tribunal să-șî precupețească munca, pe scările și la ușa lecțiilor, fire nenorocită care vedea în această profesiune, ceva înalt, ceva nobil... începutul, începutul, iată greutatea tuturor acelora cari se aruncă in vălmășagul Ulp-tei, iară nici o cunoștință, iară nici un sprijin!... Acum își dă el bine seama de prostia ce a făcut. E visa! prea tirzui. S’a aruncat în mare și ] dacă n’o da din mîini, se îneacă și totuși nu știe să facă mișcările trebuincioase, își simte puterile pierzîndu-se, menit să piară obscur și fără de glorie. . . — Un domn vă caută! Aceasta veste i-o aduce servitoarea, pe cînd lua masa. 11 caută un domn ! Lasă totul și plecă în birou. Domnul acesta era un client. Un client! E parcă dispus a-l privi cu mirare, a-l întreba dacă nu este nebun ? Totuși era un client adevărat și voia lucrul cel mai simplu și mai banal din lume: un contract de tovărășie pentru niște lucrări. Ii spune ceea ce vrea și îl roagă să facă actul. Pînă în acest moment, nu își dăduse seama de o asemenea emoție. Un act de tovărășie, ce e lucru ușor! Din mintea lui însă a dispărut în acest moment tot ce învățase, au perit toate noțiunile elementare, își simte capul gol și se Întreabă zăpăcit. Ce o să facă? Ce o să facă oare el acum cînd monstrul este înaintea lui, cînd îi cere dezlegarea întrebărei ?... Se așează la birou, deschide o carte, o închide, rupe hîrtia pe care scrisese numele celor doi asociați, le scrie din nou. Nimic însă nu poate face și se teme că nu cumva clientul să nu fi descoperit din întrebările sale, că nu se pricepe. Acesta îl crede grăbit și îl întreabă că dacă e ocupat, poate veni miine. E ocupat! Ar fi stat și o zi întreagă de vorbă. Cuvintul mîine însă îî iluminează mintea... Mîine ! Mîine, dar aceasta e scăparea, e mijlocul de a amina afacerea, de a ii da timpul să se dezmeticească, să se consulte cu toate cărțile învățate, ca să-i dea omului o soluțiune. — Foarte bine, vine mîine și vei găsi totul gata. Pentru moment situațiunea este salvată. Totuși îi stăpînește frica să nu facă vreo prostie, să nu încurce pe om, să nu rîdă clientul de el și toțî aceia cari îi vor citi actul. Apoi îl mustră conștiința să încurce pe acest nenorocit, care nu-î greșise nimic pentru a’l nenoroci. A lăsat masa, s’a înfundat în cărți, a studiat, a studiat o noapte întreagă pînă a așternut pe hîrtie actul. L’a recitit de zece ori, l’a îndreptat, l’a rupt apoi pentru a face altul. De ce’l citește mai mult,, de ce îi se pare că e prost, că o să se facă de rîs... S’a culcat in ziuă, plin de spaimă, avînd visuri oribile; in cari cel cu actul se schimbase; într’un diavol urît care îî sugea sîngele și creeriî... S’a sculat de vreme, s’a îmbrăcat în aceeași stare febrilă. Are însă o singură speranță. Crede că clientul n’o mai veni, că și-a dat seama că el nu știe nimic și ca astfel va scăpa de această pacoste, de această ispită de a’l înșela și a-î lua banii pe degeaba... Se vede acuzat că a încurcat lntea blestemat și înjurat de nenorocitul care îi dăduse soarta pe mină !... — Dacă n’o veni ! gîndește el. Ași! prigonitorul la ora hotărită de față. Trebue să-și ia cel puțin aere, și citește actul cu ifos, îl explică, victima pare încîntată, ia birtia și cînd i-a dat mina, și-a simțit-o pe a lui gîdilată de o altă hîrtie, de o hîrtie de douăzeci de tei. Ce bucurie și ce ,tristeță ! (Va urma). »)