Dimineaţa, ianuarie 1914 (Anul 11, nr. 3531-3560)

1914-01-14 / nr. 3543

Casa și Schimb ii. FI­MELS BUCUREȘTI, Str. Lîpsenii H3.1] liu­l li!a!Oi­ ia »J.U.1, prăvălii li. I ii sil 4 tasul i»e ziu­a de 8 Ianimi­a Co­nple I Viat , ---------- 1 !_ Rents amort. 19­­5. S3 25 F8 “5 4 ° 0! Rents internă 88 50! 8 ' — 4 Ob­lig Com Buo 8 7 I S3 ü 5/0 Oblig. J ud. Com 100->0 R t — 4/îi „ „ , 91 7jj '275 5 °­ t Ronuri Rurale 97 —1 97 5 u Scris. iiuio. rurale ‘ 6 75| 97 25­4«l“ p. . 18­2) 89 — £ o. B­urd Buo 86­2 ; 86 75 5 ° „ * urb­lași " 2­0 13 — 191 Ro B. Națională 900 — 1960 — 1 „ . „ Agricolă 610 —1 < 15 — ■ „ «sig lin­d­.i R. l<­5 -1 173 i— , Banca Rodi în | 145 | 857 Cor.val. aus­tiacă îl 6—­ 167 Mărci germana j 12 . 1.5V* Banc. franceze 111 Va 12 — italiene 1­0 — 161 — „ ruble hârtii 26­ —­ 272 * Plătim cupoanel­e de 1 Ianuar ) Ex. :1 litră nici un cărâm n.t­i iüi ill HOB I­ i DK \ líjülEíls, lorolopj'B i'lrjlnülili Bueureșl. Calea Vielo^iel 40 (vis-a-vis de* Hotel Bonlevord) Bijutertids platina eu pietre fiiie Solitari de briliante. — Co liere de Perle. — Pungi de aur - Pori cigare'e de aur. Brățări cu Ceasonice. Asortiment complect de argintărie și Servicii de masă Christolle La Fabrica de cherestea de pe moșia Larga se va vinde total sau parțial producțiunea pe anul 1914 esență brad și stejar pre­cum și piloți și manele de stejar Ofer­tele conținând dimensiunile, calitatea și prețul «o vor adresa „Principelui Gheorghe N- Ghika Comăneștianu. Ga­ra Ștefan Vodă. .jud. Bacău*“. Banca Vincola Romana din București reamintește domnilor acționari că­tie» către Consiliul de Administrație in șe­dința de Marți­ri ăVoembra 1 .1913, s'a decis: 1) asupra sumelor din al IM an, văr­săm­ânt nedepu­se până la 1 Decembre 1913 se va calcula 10 la sută dobânzi de Întârziere. 2) al III-lea vărsământ se va efectua până la 31 Ianuarie 1914 Asupra su­melor nedepuse până atunci se va cal­cula 10 la sută dobânzi de întârziere. La Administrația Moșiei Ivește—Gara Tunova SO­boi űs Rim­oS, 50 sas. aaoi, m­osizații solitari și 1 j sape­rători. i Sasi­ții Se vinde EFTIN AlfTOMOS.L în bună marea Hsrlisi, 12 cai cu 4 locuri. A se adresa la Adminis­trația ziarelor „Adeverul“ și Dimineața". 8BS237O.BXBB, INFORMAȚIUNI Comitetul flotei nationale, fare cu­noscut persoanelor cari au­ obținut liste oficiale să binevoiască a se gră­bi să le înapoeze cu orice sume strin­­se pe adresa d-nei Adina Em. Costi­­nescu, la prefectura de Ilfov. In revista germană „Ilustrierte Zei­­lung" din 22 luna curent, stil nou­, găsim un articol despre defunctul loan Kalinderu, ale cărui m­erite și muncă spornică sunt relevate în mod foarte elogios. Intre altele autorul ar­ticolului relevează că pentru toată activitatea ce loan Kalinderu a depus ca au­tor al domeniilor Coroanei nu­ a vrut nici­odată să primească nici un­ onorariu, ceea ce l-a făcut pe re­gele Carol să depue sumele ce i se cuveneau­ în calitate de administra­tor general, la o bancă. Fondul a­­cesta a atins cifra de trei milioane de­ lei. Acum după decedarea lui Ka­­lfíndáet­., regele a decis că acei bani săi formeze un­ fond de burse pentru stii^nți. Astfel de sigur că regele a implimit și dorința devotatului său colaborator care toată viața și-a în­­chinat-o culturei și artelor. D profesor dr Al. Slătineanu, a fost numit provizoriu, pâ­nă la con­curs, în postul creiat prin bugetul pe exercițiul 1913—914, de medic primar la­ pavilioanele de izolare de la spitalul central al epitropiei gene­rale a Casei spitalelor și ospeciilor Sf.­Spiridon din Iași. Drogneria „La Lupoaica“, Plaja Sf. Gheorghe, este bine asortată cu spe­cialități de dropnerie și parfumerie. Prețuri reduse Telefen 35/59. D. Mihail Gislergy, a fost autorizat să funcționeze că institutor de limba ungară, în școalele primare particu­lare. Ceasornicul ..ZENITH’: Mecanis­mul nu per­da nici­odată pracți­unea. D-nil Srutelnicu Marin, Marin Ion, Hristea Matei și Nicolae Ciucă, înde­plinind condițiunile art 28 din legea asupra organizării poliției generale a statului, sînt­ înaintați în funcțiu­nea de sergenți majori in serviciul de pază al Capitalei în locul d-lor Petre Nicolae, Râdulescu Marin, Cioc Radu și Dobre Ion. D I.. M. Diaconescu, secretar­ al consiliului județean de Suceava, a fost numit administrator cl. II al plășii Fundul județul Homan, in lo­cul d-lui G. Mogîldea. Ceasornicul „Zenith“ : 150.000 cea­sornice de precizie producție anuală. Senatul Universității din Bucu­rești a încuviințat formarea unui cor studențesc care să se producă la serbările jubilare ce vor avea loc în acest an pentru împlinirea a 50 ani de la înființarea acelei universi­tăți. Probele corale se vor începe irevo­cabil­ Metruri 15 Ianuarie a. c., orele 8—9 seara precis, în chiar localul universității­ sala No. 18 și vor con­tinua în toate cercurile viitoare și la aceeaș oră.­­ înscrierile d-lor studenți cari vor vor să participe la acest cor se vor face tot în acea sală și la aceeași oră. In casele d-lui avocat Cezar Pascu din strada Izvor a avut loc aseară o întrunire a mai multor meseriași și muncitori cari au pus bazele unei bănci cooperative „Speranța“. AUTOMOBILISM 4 vizita și examina se sine-auto­m­obil Nazzaro, expus in magazinul de­ vizitare al Soci­e­tă­­ si Cristea a Țăranii, calea Victoriei GH,înseamnă a lua runostuță de progresele reali­zate >rt­­aOnentiunea automobilelor, în ultimii doi ani. D - Al Petrescu, administratorul plășii Vidra și Grigore Fotin, admi­nistratorul plășii Zăbrânți, județul Putna, au fost transferați, primul la plasa Hurezani, județul G­orj, in lo­cul d-lui Ioan Mehedinți, care, după ratere, a fost­ numit la plasa Vidra, iar cel de al doilea la plasa Slănic, județul Buzău, in locul d-lui Ștefan Stoenescu, demisionar. Domnii funcționari care urmează să-și reguleze drepturile la pensie pe ziua di­n Aprilie a. e. și doresc să-și procura actele necesare prin biroul t de Informațiuni al ziarelor noastre sunt rugați să scrie din vreme biron­­­ul, indicînd funcțiunile ocupate, lo­calitățile unde au servit și timpul da­tțjînd și­, ptin­­­ cînd a­­ servit în fiecare funcțiune. A se adresa d-lui Basile Sepeanu, licențiat în drept, directorul „In­formatorului“, birou de informațiuni administrative al ziarelor „Adevă­­rul“ și „Dimineața“ București str. Sărindar No. 8 Telefon 40/3. Taxele biroului sunt convenabile. D Traiant G. Boi­escu, fost­ admi­nistrator de plasă, a fost numit in funcțiunea de administrator de pla­să clasa II in județul Vilcea. In lo­cul vacant. Cereți cărți poștale ilustrate cu bonuri de premii, care s’au depus "■pre vînzare in toată țara. Stocul de "Înșirare cu scene din campania 1913 fiind aproape epuizat, îndemnăm pe toțî aceia cari nu­ șî ai procurat în­că să adreseze comenzile lor la „A­­sociația Presei”, secția­ vînzării­ora­­straielor brevetate, București, strada Sărindar­ii, Colecția complectă de S0 ilustrate cu 59 bonuri costă ieț­e. La 5 Ianuarie a. c. s'a făcut trage­rea premiilor. AÜ eșit 70 câștiguri Posesorii de bonuri să ceară la toți depozitarii de z­ara „Monitorul ilus­tratelor brevetate” apărut cu rolul« atuî tragere» din 5 Ianuarie și care costă numai 5 bani exemplarul. TRAGEREA VIITOARE­ ESTE LA 2 FEBRUARIE A. C., căutați dar pi­na arenei a poseda cu­ mai multe bo­nuri. DIMINEAȚA Știri artistice — Din Ploești — In sfîrșit mult așt­eptatul film .,Sin­gur pe Lume“ celebra capo de operă cinematografică a casei Pathé Frères în 5 acte și un prolog cu mica Fra­­met in rolul principal se reprezintă azi pentru prima oară la Ploești în teatru! Cinema Cooperativa din Pa­saj Se prevede un succes cum nu s’a văzut­ încă la Pitești. Din cauza lungimei programului va fi un singur matinel­ la orele 4 jum. (opera întreagă) și seara la 9 și jumătate _ Știrba, nu Jurați Sib­i­l.“Sit9al ALEGEREA JURAȚILOR. — FIXA­REA PROCESELOR R.­SARAT, 11 Ian. r- Leziunea de iarnă a Curței cu jurat! se va des­chide Mercur! 15 Ianuarie, în sala de ședință a tribunalului local. Ea va fi prezidată de d. D. Buzdugan, membru la Curtea de apel, din Ga­lați, asistat fiind de d-nii judecători de ședință Iancu Poșoiu și Ionescu. Reprezentant al ministerului pu­blic va fi d. procuror C. Bașcovici, iar ca grefier va funcționa d. Ion Stănescu, grefierul tribunalului. Jurații aleși, sunt d-ni­ : Dumitru Sorescu, Albu Stamate, loan Văres­­cu, Radu Ionescu, loan I. Alexan­­drescu, Panait Gheorghiu, Nicolae B. Serescu, Constantin Costescu, Zaha­­ria Furnică, N. Emanoil, Dumitrie Dicescu, George Zamfrescu, Tache Teodorescu, Ghiță Teodorescu, Mi­hail Gherghiceartu, Panait Iuga, Gh. H. Catafani, Aristide Tătăranu, Con­stantin Rădulescu, Dimitrie B. Se­­rescu, Alexandru Georgescu, Zamfir Negru, Stan I­ Ilir, Constantin Ber­­ceanu­, Petrache Săvulescu, George Scarlatescu, colonel G. Tetrat, Teo­dor Șușnea, Const. Vrănceanu, Ga­rai­ Segărceanu, Alecu Râdulescu, Dumitru Gherman, Gh. N. Sarca, Du­mitru Pârvulescu, Nicolae lonescu, Vasile Dumitrescu, Grigore Damian, Alexandru Alevra, Constantin Tătă­­ranu și Zamfir Grigoriu. Cei patru \ din urmă sunt suplimentari. Pînă în prezent s’au fixat spre ju­decare următoarele procese : La 16 ianuarie, femeile Dina, Sta­na și Floarea R. Serea, din comu­na Lacul-lui­ Baban, acuzat de omu­cidere. La 17 ianuarie, pe sătenii Ion Pe­­trescu, Dumitru Petrescu, Mistică Pe­­trescu, Tanase Constantinescu și Moise Negoiță, din comuna Dragos­­loveni, acuzați de delict electoral, dintre care primi trei și pentru ame­nințare. La 18 ianuarie, pe Ioana Busuioc Clincescu, din comuna Dămilești, a­­cuzați că și-a omorît copilul. Se spal așteaptă dosare, cari sunt la Camera dle acuzare din Galați, a mai multor­ procese, cari trebue să se judece în actuala seziune.Scîntao iMÉ u­­til După cum s’a anunțat, concursul pentru unificarea fațadelor­ celor două imobile ale „ADEVERULUI“ se închide la sfîrșitul acestei luni, cînd d-nn­ concurent­ trebue să de­pună proectele lor, împreună cu devizul și costul de sarcini. Premiile se vor decerne la sfir­­șitul lunei Martie, cînd se vor șî aeiîita. Credem că vor concura pen­tru acest concurs între 10 — 20 domni,­­arhitecți. ----------------------------------------------­ Concerte PALATUL ATENEULUI.— Al VI-lea Concert simfonic popular. Foarte interesant programul con­certului simfonic de erl. Uvertura la opera „Femeile vesele din Windsor“ de Nicolai este de­si­gur una din cele bune în genul operei Comice și merită să reintre în reper­toriul orchestrei ministerului. Inter­pretarea pe care i-a dat o d. Dinicu­ a fost vie și a făcut multă plăcere auditorului. Centrul programului a fost alcă­tuit de „Simfonia pastorală“ a lui Beethoven- izvor nesecat de inspira­ție și emoțiuni superioare. Partea a doua a adus poema „Fin­landa“ a lui Sibelius, in interesanta ei instrumentare care a atins și de astă-dată un mare efect. Suita „Les Erinages” a lui Masse­net, cu invențiile sale melodice atît de agreabile, a obținut, cu încheere, mult succes. Solo de violoncel, curat și simțit e­­xecutat, a fost vid aplaudat. Capriccio Patronul Batalionului Pionerii de Cetate ■1 ssimbSta:­ti T cot*., la m­ele S seara, în salonul de marmoră al restauran­tului „Modern” din Capitală, s’a ser­bat patronul Bat. Pionerilor de ce­tate. Afi luat fiarte toți ofițerii cor­pului, d. colonel Vern­­escu și d. ma­ior Teodorescu dela statul major. S’au ridicat numeroase toasturi. D-niî colonel Voin­escu și Stamate­­scu au vorbit relevind însemnătatea serbarei. Din partea ofițerilor a răs­puns* d.> căpitan Ștergea nu relev­înd că Bat. Pionerilor de Cetate sărbăto­rește al noulea an de la Înființarea sa în care timp și-a făcut datoria o­­stftsească cu dragoste adevărată și a­­vînt sincer. Toți românii pot privi cu m­îndrie drapelul tricolor, căci lan­sarea oștirei rom­înești peste Dună­re, marșurile de rezistență, au dove­dit capacitatea și vigoarea ei. Elanul și bărbăția, ostașilor romîni, a con­tinuat d. Căpitan, au făcut acum mai mult ca oricînd să fim recuno­scuți și respectați, căci s’a dovedit că suntem­ o forță demnă de luat în considerație. Datori suntem­ să avem și în viitor cea mai deplină încredere în scumpii noștri șefi, și în cercurile noastre conducătoare. Credință și devotament se cere ostașilor, ei au dovedit că sunt gata oricînd să-și verse sîngele pentru patrie. Ca un mănunchi, ne-am întrunit azi în ju­rul­­ iubitului nostru comandant d.­­t.­co­rnel Stămbulescu“. Ofițerii au răspuns cu urale. Pe­­trecerea intimă de adevărată cama­raderie d’h terminat la­ orele 12. Marfi, 14 Ianuarie, '£ 914 Crima din șos. Pantelimon Ion ■ Simon zis Pisicuță, lăptar, domiciliat­ în Satucu-Nou la margi­nea Bucureștilor, se afla aseară pe la orele 6 jum.—7 în circiuma d-lui Ghită Niculescu din șoseaua Pante­­l­im­on Noi 234. In timp ce sta de vorbă cu un cu­noscut ce se afla în prăvălie, intră cărăușul Mitica Armătăchioaei, fără doimiciliu, și cu care Pisicuța era de multă­ vreme certat. Din nimic aproape cearta izbucni din r­oți și de aci bătut în toată re­gula. In toiul părueler Armătăchioaei scoase un revolver și trase două fo­curi în nivalul sau. Pisicuță rănit grav în partea stin­gă a pieptului căzu jos scăldat în­­tr-un sac de singe. Criminalul după ce comise isprava dispăru înainte ca cineva să poată prinde de veste. A fost avizată imediat circum­scripția 20 și d­. comisar Frunzetti a dat ordinul să se transporte ime­­dia­t victim­a la spitalul Colentina, îngrijirile medicale ce i s’au dat imediat fac ca Pisicuță să aibă multe șanse de scăpare. La locul crimei au mai sosit d. prefect G. M. Corbescu, primprocu­­ror Bu­dișteanu ,și inspector Scutașu și întregul aparat polițienesc. Criminalul a fost imediat, dat în urmărire și după vreun ceas de la Comiterea crimei el a fost arestat pe cinci trete a pe str. Brînzari. Adus­ la circ. 21 i s’a luat un lung interogatoriu, iar astăzi va fi înain­tat parchetului, împreună cu actele dresate. Tentativă de crimă Era noapte pe la orele 4 în berăria Tunelul Zaharia din str. Lipscani 37 s’a petrecut un enorm scandal în­tre macelarul Tănase Marinescu și unchiul său Vasile Marinescu deo­parte și Niță Păun Adamescu cu alți vre-o 4 inși de alta. In toiul scandalului cel dinții a tras un foc de revolver în Adamescu fără să-l atingă. Toți scandalagii au fost duși la circ. 11 uunde d. comisar Mavrichi a anchetat cazul. început de incendiu o magherniță­ în care se afla bu­cătăria berăriei Manussi din str. Göl­ze! No. 25 a luat ori dimineață foc și,a ars cu desăvîrșire. Pagubele sunt neînsemnate, d. co­misar Mavrichi de la circ. 11 anche­tează: .■:/. ,, V. im Calea Griviței Azi dimineață, pe la orele 9, un in­cendiu s’a declarat în Calea Griviței No. 252, la fabrica de mobile a d-lui Lans Arani, în împrejurările urmă­toare: ■ Lucrătorii, de dimineață, au­ făcut foc in uscatoria-vuptor, pentru a us­ca niște parchete. Din cauză, însă, că focul era prea tare, parchetele s’au aprins și în cîteva minute întreaga uscătorie era cuprinsă de flăcări. Au sosit la fața locului, după puțin timp, pompierii de la postul Central, care î au reușit să stingă focul. Pagubele nu sînt mari. D. comisar Poenaru de la circ. 10 a deschis o anchetă. înființăm depozite de vîn­zarea ziarelor ADEVERUL, DIMINEA­ȚA, REVISTA MODEI, HIGIENA, precum și a tuturor pub­licațîunilor cari apar in editura ADEVERU­­L­UI, în orice comună din țară unde nu avem încă astfel de depozite. Toți doritorii sînt rugați si se a­­dresa la administrația ziarului AN­DEVERUL de unde vor căpăta lă­muririle necesare. Viața b­ucareștia­n­ă CĂSĂTORIE ! Erî după amiază a avut loc, în templul Fraterna din str. Mămulari, căsătoria religioasă a colegului nos­­­tru, d. L. Haralamb, ziarist, cu dră­gălașa d-rft Juliette Mendel. Nnii au fost d-na și d. I. Paspatti și d-na și d. Richard Stopker direc­torii băncii „Marmorosch Blank & Comp.“. Serviciul divin a fost oficiat de cantorul Wechsler. ■ [UNK] [UNK] O lume distinsă și elegantă a ți­nut să asiste la această solemnitate și să felicite pe tinerii căsătoriți. In azistență am remarcat pe d-nul Const. Mille,­directorul ziarelor „Di­mineața“ , „Adeverii!“, dr. Er­dreich, Albert Blank, B. Brăniștea­­nu cu d-na. d­r. Wechsler cu d-na, Carol Schulder cu­ d-na, C. Popovici cu d-na. S. Berger cu d-na. I. Lorenz, d-na Lorenz, d-na Scrâfeîe.. d. și d-na Silbermaim, d.; și doamna Schramm, d. și d-na Adolf ..Scheffer cu d-n­a Netty Sch­effer (Focșani), dr. A. Versa, d-na a. .și d. Schätz,v d-na și d. Otto Rosenfeid, d-r­a și d. M. Ba­­nusch, d­. 1. Rosenthal, d. M. Faust Mohr, d-na și d. Leibovicî, d-na și d. Kaufmann, d-na și d. Helper, d-na și d Ferdinand Pauker d-na și d. Goldenberg, d. pito Zend­er, dom­nișoarele Margueritte Schramm, An­toinette Scheffer (Focșani), Marg. v Weismann, Mittelman, B. Braun­stein, Lieberman, Baumel, etc.; d-ni) Blumann, I. Traubic) (Iași) Samu­­elly (Viena, Matei Szöke Litván, Al. Avram, d-na și d, dr. I. Solomon, d-na și d. Taubmann. Seara­ a avut loc o recepție la Lie­­derta­ fel și s-a dansat pînă­­ diminea­ța, cînd tinerii căsătoriți au­ plecat în­ străinătate. • -----—— ■—» Conferiîifaife laâtincu DESPRE „CANCER”, CONFERINȚA S-LUI DR. MIRONESCU Aseară la Ateneul, d-l dr. Miro­­nescu a vopsit despre „Cancer“, ară­ Und proveniența și tratamentul cel mai nemerit. Conferențiarul arată că această boală este foarte dificilă, atît prin exteriorii­ ei cît și prin misterul cu care apare. După­ tuberculoză cancerul este maladia cea mai răspîndită și apare ca o tumoare într’o parte a corpu­lui. Bolnavul slăbește din, zi în zi, fără sorți de scăpare. •" Experiențele ’ medicului francez Moreaux au arătat că această­­ ma­ladie­­ Se transmite la animale dela speță la speță. Cari sunt cauzele care provoacă cancerul? Murdăria, proasta alimentație,­ U­­mezeala, etc. . . In București s’a constatat rostite pa­­turi"de­ 'cancer în cartierele" •.kfesri ®, u­nde sînt case murdare’și­­ corecte? In Europă cancerul bîntue­­mați a­­les în Elveția.­­­­ Cancerul este o Tnaladie c­are­ se poate vindeca. " ■ . Se recomandă ce "tratament razele x și radium, care au dat rezultate ad­mirabile. Cancelarul se vindică și prin ope­rație, care pare a fi și cel mai eficace tratament. Miss. Mizeria tin țară . Sărmanul sătean Cristache Radu din com­. Crevenica-Rădulești, jud. Vlașca, s'a prezentat la redacția noa­stră implorind ajutorul oamenilor de bine. In luna Iunie, trăsnetul ce­rului, i-a distrus casa, coșarele și vitele! A rămas înconjurat de­­ co­pil, sărac și desnădjijduit. .Ț Oameni buni i au dat malcu­l de mămăligă, a luptat și a căutat să se salveze. Acum învins de­­ sărăcit­,­ își pleacă fruntea pe la ușile străine ce­­rînd­ ajutor. Atragem asupra sărma­nului sătean atențiunea tuturor per­soanelor generoase, și suntem siguri că rugămintea nenorocitului sătean va găsi ecoul în inimile bune. Sume­le și numele donatorilor vor fi pu­blicate la timp. — M. DINU MIL­IAN ,­­ N­­O­M y §i­­­ i­a V ROMAN etc CON ST. MILL PRIMUL CLIENT O luptă teribilă era intre toti co­laboratorii ca să-și poată trece rin­gurile. In lupta aceasta, el cel nou venit, era și cel mai lăsat la­ o par­te, căci ceilalți aveau ani de zile în serviciul ziarului și apoi erau mina dreaptă a bătrînului Moneti, al că­ruia stil știuseră să și-l apropieze. Era însă bucuros și de atîta. Timid cum era, nu venea să protesteze chiar cînd domnul Mihalache, admi­nistratorul, îi mînca din sărăcăcioa­sele rînduri. Dacă însă vor începe să vină cli­enții!... Drept vorbind, îl vizitaseră cîțiva. Ce clienți însă ! Un nebun care avea un proces pentru vopsi­rea barbișonului in albastru, o cu­coană care se judeca de douăzeci­­ de ani, pierduse în toate instanțele și care acum venea să-i dea un proces sigur, cu onorarii superbe, după cîștig, și care nu voia să facă altceva decit să dea în judecată pe toți magistrații cari o făcuseră să-și piardă procesul. Ageamiu, necunos­cător de această lepră a tuturor a­­vocaților tineri, el a ascultat cu toată atențiunea pe toți acești ma­niaci, pînă le-a descoperit nebunia și neputința de-a cîștiga măcar un leu pe urma lor. Nu lipsește nici­odată la­ orele de consultație. Dimineața îșî așteaptă­­ clienții, seara îi așteaptă iarăși și alte așteptarea lor zadarnică, pare­ că îl vine să despereze, să se creadă prost de tot, incapabil, menit să piară ca un bine, fără să-șî poată încerca puterile, să se„ convingă el însuși că nu-a dat lui să zboare prin propriile lui aripi. A încercat să fie secretar de avocat, să-șî dea munca lui gratuit, numai ca să lu­creze, să facă practică, să se facă și el cunoscut. Cei ajunși l’au res­pins cu politeță, dar l’au respins și tot ce i-a rămas e sau să ceară o Slujbă sau să plece înapoi la înșî, nenorocit învins, înainte de a înce­pe il­upta, soldat care n’a Văzut chm­­­pul bătăliei, luptător care­ provoacă la luptă Bucureștiul și care azi ve­de că nici măcar n’a fost luat în seamă. — Mișcă-te, umblă, dă din mîinî, i-au spus cîtîva binevoitori. Să se miște, dar, cum? Ce să facă el cli­enților ca­ să-i prinză în laț? O fi o știință de­sigur și aceasta, e însă incapabil să o1 învețe, prea m­îndru ca să meargă la tribunal să-șî pre­cupețească munca, pe scările și la ușa lecțiilor, fire nenorocită care vedea în această profesiune, ceva înalt, ceva nobil... începutul, înce­putul, iată greutatea tuturor acelora cari se aruncă in vălmășagul Ulp-tei, iară nici o cunoștință, iară nici­ un sprijin!... Acum își dă el bine­ seama de prostia ce a făcut. E visa! prea tirzui. S’a aruncat în mare și ] dacă n’o d­a din mîini, se îneacă și totuși nu știe să facă mișcările tre­buincioase, își simte puterile pier­­zîndu-se, menit să piară obscur și fără de glorie. . . — Un domn vă caută! Aceasta veste i-o aduce servitoa­rea, pe cînd lua masa. 11 caută un domn ! Lasă­ totul și plecă în birou. Domnul acesta era un client. Un client! E parcă dispus a-l privi cu mirare, a-l întreba dacă nu este ne­bun ? Totuși era un client adevă­rat și voia lucrul cel mai simplu și mai banal din lume: un contract de tovărășie pentru niște lucrări. Ii spune ceea ce vrea și îl roagă să facă actul. Pînă în acest moment, nu își dă­duse seama de o asemenea emoție. Un act de tovărășie, ce e lucru ușor! Din mintea­ lui însă a dispărut în a­­cest moment tot ce învățase, au perit toate noțiunile elementare, își simte capul gol și se Întreabă­ ză­păcit. Ce o să facă? Ce o să facă oare el acum cînd monstrul este înaintea lui, cînd îi cere dezlegarea întrebărei ?... Se așează la birou, deschide o carte, o închide, rupe hîrtia pe care scrisese numele celor doi asociați, le scrie din nou. Nimic însă nu poa­te face și se teme că nu cum­va clientul să nu fi descoperit din în­trebările sale, că nu se pricepe. A­­cesta îl crede grăbit și îl întreabă că dacă e ocupat, poate veni miine. E­ ocupat! Ar fi stat și o zi întrea­gă de vorbă. Cuvintul mîine însă îî iluminează mintea... Mîine ! Mîine, dar aceasta e scăparea, e mijlocul de a amina afacerea, de a ii da timpul să se dezmeticească, să se consulte cu toate cărțile învățate, ca să-i dea omului o soluțiune. — Foarte bine, vine mîine și vei găsi totul gata. Pentru moment situațiunea este salvată. Totuși îi stăpînește frica să nu facă vreo prostie, să nu încurce pe om, să nu rîdă clientul de el și toțî aceia cari îi vor citi actul. Apoi îl mustră conștiința să încurce pe acest nenorocit, care nu-î greșise nimic pentru a’l nenoroci. A lăsat masa, s’a înfundat în cărți, a studiat, a studiat o noapte întreagă pînă a așternut pe hîrtie actul. L’a recitit de zece ori, l’a în­dreptat, l’a rupt apoi pentru a­ face altul. De ce’l citește mai mult,, de ce îi se pare că e prost, că o să se facă de rîs... S’a culcat in ziuă, plin de spaimă, avînd visuri oribile; in cari cel cu actul se schimbase; în­­tr’un diavol urît care îî sugea sîn­­gele și creeriî... S’a sculat de vreme, s’a îmbră­cat în aceeași stare febrilă. Are în­să o singură speranță. Crede­ că clientul n’o mai­ veni, că și-a dat seama că el nu știe nimic și ca ast­fel va scăpa de această pacoste, de această ispită de a’l înșela și a-î lua banii pe degeaba... Se vede a­­cu­zat că a încurcat lnt­ea bleste­mat și înjurat de nenorocitul care îi dăduse soarta pe mină !... — Dacă n’o veni ! gîndește el. Ași! prigonitorul la ora hotărită­­ de față. Trebue să-și ia cel puțin aere, și citește actul cu ifos, îl ex­plică, victima pare încîn­tată, ia bir­­tia și cînd i-a dat mina, și-a sim­țit-o pe a lui gîdilată de o altă hîr­­tie, de o hîrtie de douăzeci de tei. Ce bucurie și ce ,tristeță ! (Va urma). »)

Next