Dimineaţa, martie 1914 (Anul 11, nr. 3589-3619)
1914-03-23 / nr. 3611
OLTEMElS ȘTIRI DI TOATĂ AJMEA DIMINEAȚA1 SSoiitiii cunid SÍ. D. Emil Petrescu a ost ales primar Dr. C. Halaceanu si Al. Donescu, ajutori. - Cuvintirile D lui ministru V. Morau si ale lor Emil Petrescu si ¥. Brătianu. Era dimineață, la orele 10 jamatate, în sala de ședințe a preriei, a avut loc solenitatea custituirea consiliului comunal al iPetalei, în prezenta d-lui V. Gligitînîi, ministrul de interne. Afară de d. I. Saita, sunt că față toți membrii consiliului, t . D. Procopie Dumitrescu spune ca solemnitatea să fie prezița de d. C. F. Robescu, ca cel patrin dintre consilieri. După ce s'a terminat coepunerea jurămîntului de către membrii consiliului, d. V. Gh. orzun a ținut următoarea cuvînta: CUVÎNTAREA D-LUI ORTUN Toate formalitățile cete de lege fiind îndeplinite, deci constituit consiliul comun al Capitalei și vă urez din toată inim ca, într'o strînsă legătură de dreste să urmați la buna gospodă a acestei Capitale’. Luînd pildă dela truia administrație comunală, pgAre a avut-o partidul liberal cu pa iubitul nostru Vintilă Bratian să vă inspirați dela cugetul d, dela stăruința, dela munca, ca toată tragerea de inimă de butomîn, pe care dînsul a depus-o strecuta administrație comunală partidului national-liberal și sProcedatî la fel — fiind convins cu toate clevetirile cari are și ca s adevărul și dreptatea ei ideauna învingătoare. ALEGEREA RIMARULUI D.ROBESCU toagă pe membri consiliului să oceadă la alegerea primarului. VOCI : Proclamații, prin aclamații ! # D. PROCCIE DUMITRESCU : Nu prin aclaații, să se proceadă după lege. Pe votare. Rezultatu votului: D. Emil Petrescu a înnit 30 de voturi din 31 de votai Un vot a fost alh. D. ROBEIU . In urma votărei și fiindcă Emil Petrescu a întrunit aproape unanimitatea voturilor, îl proclamamar al Capitalei D. EMI PETRESCU . Vă mulțumesc fote mult pentru alegerea pe care a făcut-o în persoana mea. Nu tiue să uitat că actualul consiliu ai fi dintr’o alegerea foarte grea și aceasta dovedește că avingerea cetățenilor este că la ținăria Capitalei nu trebue o fist politică, ci o listă de gospodărie, listă care să fie compusă din oaeni a căror grije de căpetenie să : apărarea intereselor comunei și care cetățenii să aibă t oată învederea. Capitala, din nenorocire, atît la intru cit și la periferie» mai ales periferie, se găsește într’o stare eplorabilă, încît aproape nu meriă numele de oraș. Trebue să muncim mult și cu tragere de inimă pentru îndreptarea acestei stări de lucruri. Cred, spune d. Emil Petrescu, ca d. Vintilă Brătianu, care în trega administrație comunală liberală a dovedit atîta pricepere și atîta tragere de inimă, în îndreptarea nevoilor Capitalei, ne va da tot concursul pentru a continua opera începută de d-sa. D-sa termină avînd convingerea că, cu concursul membrilor consiliului, vor putea fi îndeplinite toate reformele de cari are nevoe Capitala. ALEGEREA AJUTOARELOR DE PRIMARI Tot prin vot, s’a procedat, apoi, în alegerea celor două ajutoare de primar. D. C. HALACEANU, inginer, a fost ales prim-ajutor de primar, cu 28 de voturi. D-sa a rostit o scurtă cuvîntare prin care mulțumește pentru încrederea ce i s’a arătat alegîndu-i ajutor de primar și promite că va munci pentru a fi la înălțimea încredere ce i s’a arătat. D. ALEX. DONESCU, a fost ales al doilea ajutor de primar cu 28 de voturi. D-sa mulțumește pentru cinstea ce i s’a făcut alegindu-i de ajutor de primar, îmi voi pune toată puterea de muncă— spune d. Donescu—pentru ca interesele comunei să fie apărate. Voi căuta să unesc interesele comunei cu interesul general, astfel că toată lumea să fie mulțumită. Voi căuta ca prin munca pe care o voi îî depune să mentiu încrederea pe care mi-au arătat-o cetățenii Capitalei. DELEGAȚII D. Emil Petrescu, a propus ca să se dea delegația de ofițer al stărei civile d-lui Crihan și delegația pentru partea sanitară a comunei d-lui dr. Scupievsky. Ambele propuneri au fost admise. ALEGEREA COMISIUNILOR In comisiunea de licitatiorii au fost aleși d-nii Pandele Țărușanu, Mihăilescu și dr. Păunescu. In consiliul de administrație al soc. i ramunelor comunale d-nii : C. F. Robescu, Țărușanu și dr. Stoeanovici. In consiliul de administrație al soc. locuințelor efline d-nii: Ioaniu, Negoescu și Sava Grigorescu. La Casa lucrărilor orașului: D. Burcuș. La casa de ajutor și de pensiuni: d. Georgescu. In comisiunea budgetară : d-nii Vintilă Brătianu, C. F. Robescu, Procopie Dumitrescu și I. Saita. la comisiunea financiară d-nii : C. Robescu, Procopie Dumitrescu și I. Saita In comisiunea tehnică d-nii Vintilă Brătianu, P. Țărușeanu și Burcuș. In comisiunea administrativă d-niî T. Popovici. Ionescu-Brăila, C. Ștefănescu și T. Velcescu. In comisiunea bisericelor și școalelor preotul Constantinescu-Lucaci, pr. Dobrescu și Macedonescu. In comisiunea sanitară , d-niî dr. Stoianovici, P. Păunescu și Manolescu. In consiliul de administrație al teatrului d. Cezar Pascu, D. Vintilă Brătianu a făcut o propunere prin care arată că este convins că au asentimentul membrilor consiliului și că este de acord cu primarul, de a se cere modificarea legei actuale în ceea ce privește organizația comunală. Să se urmărească descentralizarea comunală, adică apropierea administrației de cetățeni. Să se înființeze, prin lege, auțea ajutori de primari de cîțî are nevoe Capitala, pentru a nu se mai da, ca pînă acuma delegații cu caracter personal. D. Procopie Dumitrescu, roagă pe primarul Capitalei să intervină pe lângă ministerul de finanțe pentru a delega un inspector financiar, care să constate starea financiară, în care să găsește acuma comuna, pentru ca să existe o linie de demarcare între cum s’a făcut administrația sub conservatori și cum se va face sub noi. D. ROBESCU propune ca acel inspector financiar să fie asistat de trei membri ai consiliului. D. EMIL PETRESCU după ce dă mai multe explicații asupra rostului constituirea acestei comisiuni de anchetă ridică ședința. Constituirea Asociației personalului administrativ al zirelor D. EMIL PETRESCU D. AL. DONESCU Contestația alegerilor comunale din Caracal CARACAL, 21 Martie.—Azi a sosit aci d. M. Vlaicu, inspector administrativ pentru cercetarea contestației ce s’a făcut de partidul liberal asupra alegerilor col. II comuna. Unul dintre motive e că în lista opoziției era iscălit un oarecare Smărăndescu și un altul Palanciovici persoane cari nu există în localitate D. inspector administrativ a admis tot lista d-lui Marin Voiculescu, candidat independent. — Cor. k Anul XI. — No. 3611 Duminică 2* Martie 1914 BUCUREȘTIJ Ne îndrumăm spre Rusia? „Le Temps“ afirmă că da. — I proclamă solidaritatea politică ruso-română.—Safonov și Delcassé au prevăzut și pregătit această apropiere.—Centru de gravitație al păcei e la București „Le Temps” publică un lung articol corespondentului său din Petersburg, prin care se caută a se demonstra necesitatea unei apropieri strânse intre Romînia și Rusia și a se explica motivele care au determinat o nouă orientare în politica externă romînească. La această corespondență, din care telegraful ne-a adus la timp un rezumat, face aluzie Neue Freie Presse cind spune că noul curent din Romînia e rezultatul activităței politicei de la Petersburg. Iată in întregime această corespondenț ă, datată din Petersburg, 27 Martie : Se știe că prințul moștenitor al Romîniei, principesa soția sa și fiul lor, prințul Carol, sunt de Sîmbătă oaspeții împăratului Nicolae al II-lea la Tzarskoe Selo. Se pune în legătură această vizită cu proecte de căsătorie între cele două case domnitoare. Admițînd că n’o să aibe acest fericit rezultat, — căci nu s’ar putea privi, la Curtea Rusiei, o chestie de ordin familiar ca o afacere politică — ea va fi înainte de orice gestul concret venit să sublinieze apropierea celor doi aliați de la LV-8, pe cari o eroare de optică deoparte, o greșeală, poate, de altă parte, îi despărțise o clipă. PLANURILE LUI DELCASSE Pentru a studia origina acestei apropieri și mai înainte de a indica motivele serioase, cari, mult mai sigur decit simpatiile sau unirile matrimoniale, vor face din această apropiere axioma politică de miine, trebue să ne reîntoarcem la 31 Martie 1913. In ziua aceea se întrunea la ministerul de externe al Rusiei conferința ambasadorilor, însărcinată să rezolve litigiul romîno-bulgar. D. Deicaș să luă parte la această conferință și, luînd loc în fotoliul său, două gînduri călăuzeau pe ambasadorul nostru: pe deoparte, să găsească un compromis între cererile romînești și împotrivirile bulgărești, care să satisfacă Bucureștii fară să jignească Sofia, pe de altă parte, să se folosească de negocierea intereselor românești pentru a lucra la o apropiere intre Romînia și Prusia. „N’am scoase folos din evenimente, spunea d. Delcassé pe vremea aceea, dacă n'am lăsa România mai aproape de Rusia la sfîrșitul acestei conferințe. In acest spirit a preconizat din sul soluția știută. Această soluție acorda la București, tocmai ce cerea guvernul român, dar și ceea ce Sofia dăduse să se înțeleagă că ar ceda fără prea mari dificultăți. Ambasadorul Franței voise să scoată un acord dintr’un conflict, n.u să întețească rivalitățile, cum căuta propunerea austro germană. A reușit minunat: soluția adoptată de conferință, în care se regăsește întreaga cugetare a d-lui Delcassé, a făcut operă de înțelegere. Se vorbea de război înainte de arbitraj; nu a mai fost vorba de el, după ce s-a dat sentința. Prințul Ghica părăsea Petersburgul avînd în buzunar agrementul pe deplin potrivit cu dorințele compatrioților săi, iar Bucureștii și-a dat seama, cu toate protestările de prietenie ale Vienei și Berlinului, că tripla înțelegere era aceea care se ocupase cu sinceritate de interesul romînesc, ca și de cel al bulgărilor și al balcanicilor în general. Din Aprilie 1913, adică a doua zi după conferința prezidată de d. Safonov, Romînia are parcă năpraznic conștiință de rolul ei balcanic; făcîndu-șî o idee mai exactă de adevăratele ei interese, ea va înceta, cum se întimplă cînd ți se deschid ochii, oarba ei înfepdare la Austria. Problemele de miine îî apar, în sfîrșit, mai reale decît amăgitoarea prietenie a monarhiei dualiste. La acest brusc sentiment al realităților, care o va face să dorească raporturi bune cu taisia, înainte de-a ști că mai la urmă o să se găsească in desăvîrșită armonie cu vecina sa, s’au adăogat, pentru a o înclina spre noua orientare, simpatiile ei pentru Franța, cari niciodată n’au fost supuse fluctuațiilor politice. Astfel, după cum prevăzuse, voise, s’ar putea spune, ambasadorul nostru, București ieșea din convorbirile de la Petersburg mai puțin îndepărtat de noua grupare. ROMANIA MENȚINE PACEA Ceea ce începuse sfîrșitul întîiului război balcanic, va termina al doilea război. Noua tendință a Romîniei, îngăduindu-i să urmeze sfaturile adevăraților săi prieteni, va produce toate efectele sale fericite cînd rivalitatea Bulgariei și a aliaților ei va nimici uniunea balcanică și va primejdui pacea Europei. Ostilitățile bulgaro-greco-sîrbe în trepute, era în interesul tuturor să fie grabnic potolite. A determina Romnia să intre în conflict însemna să introduci, mai întîi, cel mai bunlement de echilibru și apoi de potolire. In lupta care se pornise între Bulgaria deoparte, Serbia și Grecia le alta, informațiile oficiale preziceau izbînda celui dinții. Triumfătoare, Bulgaria ar fi devenit Prusia pensulei și acest stat ar fi amenințat Dunărea și Strîmtorile, interesele romînești și interesele rusești în Orient. Grija echilibrului punea, deci Romînia de partea sîrbo-greacă. Aceasta se perevedea la Petersburg și a fost pregătit. Se aștepta acolo mobilizarea romînă, căci se scontau toate binefăcătoarele rezultate ale acestei intervenții, care asigura izbînda grupului pînă a fi cel mai slab și 11 modern, apoi după trimful său. Faptele au dat dreptate, fără contestare, politicei urmate de d-nii Safonov și Delcassé. La București guvernul regelui Carol a fost sfătuitorul persuasiv al compromisurilor, înainte de a fi agentul cel mai activ al păcei dintre Grecia și Turcia, cîteva luni mai tîrziu. Astăzi chiar, ori de cite orî cauza păceii pusă pe tapet, dela București așteaptă Europa cuvîntul hotărîtor, care trebue să impună tuturor menținerea statutui-quo. E marele merit al d-lor Lassanov și Delcassé de a fi prevăzut acest rol al Romînieî și de a fi pregătit această putere ca să-l joace, să se găsească prin acest fapt în desăvîrșită identitate de vederi cu aliata noastră. INTERESELE COMUNE ROMÎNORUSE Oricît de dornici ar fi fost negociatorii dela București să facă operă moderată pentru a face operă durabilă, ei nu puteau să modifice situațiile respective . Bulgaria era învinsă ; ea trebuia, după ce va plăti prețul greșelilor sale, să reia un loc mai modest decît ar fi dorit printre puterile peninsulei. Rezultatul celui de al doilea războiu, sancționate în București, au creat o situație care leagă Rusia și Romînia mai bine decît prin cea mai strînsă dintre alianțe. In adevăr, dacă au existat factori tradiționali, ca aceeași religie și amintiri comune de frăție de arme, pe cari le-au comemorat acum în urmă destul de numeroase manifestații. din pacea de la București decurg factori nouî. De ordineeurat politic, ei au dat la iveală pentru cele două țări cel mai bun ciment pentru unirea lor , o strînsă comunitate de interese. S’ar putea stabili patru puncte principale ale acestei solidarități ruso-romîne, privitoare la chestiuni de primă importanță pentru cele două state. In primul rînd, tratatul de la București stabilește echilibrul dorit de cabinetul român și nu mai puțin profitabil intereselor rusești. Menținerea acestui echilibru importă într-o măsură egală pe cele două guverne. Dacă Rusia a făcut odinioară unele rezerve în privința nordului Greciei, ea socoate totuși, astăzi, agrementul din 1913 ca putind să asigure pacea in Balcani. Asupra acestui punct, deci, guvernele rus și român sunt în concordanță de idei. în altă direcție, romfnii sunt vădit dornici ca elementul sîrb, care e și el un element de echilibru de prima ordine, să nu fie deloc micșorat, nici din punctul de vedere al prestigiului Serbiei, nici în ce privește existența ei teritorială. Și in această ordine de idei politica romînească întâmpină aprobarea cercurilor diriguitoare rusești și sprijinul moral al întregei mari națiuni. în adevăr, națiunea rusă a renunțat să considere, in mod tacit, partea apusană a peninsulei ca mai puțin interesantă pentru aceste cercuri decit Bulgaria, de care sentimentul dintre protector și proteguii le lega mai mult decit adevărate interese. Apoi, cercuri oficiale din Petersburg au putut să-și dea seama de importanța reală, in cumpăna europeană, a acestei mici patrii slave, care se arăta într’o lumină nouă și simpatiile lor , satu dat fără rezervă de cînd înțelepciunea unui Pasici a știut să facă să se uite duplicitatea unui Milan. Națiunea rusă e astăzi îndrumată, mai mult decît oricînd, spre frații ei de rasă, afinitatea fiind acum sporită cu stima. In sfirșit, Rusia și Romînia, cari au interese comerciale in Marea Neagră, considerabile pentru unul dintre cele mai apreciabile pentru celalt, doresc pentru același cuvint menținerea Turciei la Bosfor și intru ci e nevoe să fie un portar la Dardanele, se socoate preferabil la București și la Petersburg ca cheile să fie încredințate turcilor. Rusia n'are intenția, deocamdată, să ridica chestia Strîmtorilor. Dacă o va iuca într’o zi, afară numai dacă canalul plănuit intre Marea Baltică și Marea Neagră nu face ca ele să piardă o parte din importanța lor, ea va avea, desigur, mai multă înlesniră să se înțeleagă cu Romînia decit cu bulgarii, cari stau călare pe cele două mări. Al patrulea punct de înțelegere ruso-romînă este Albania. Rolul pe care e chemată să-l joace Romînia în noul stat, prin faptul că prințul de Wied e nepotul reginei Elisabeta, nu va putea să se exercite decit intră un sens favorabil Serbiei. Bucureștii vor căuta să aplaneze dificultățile, să netezească asperitățile pentru a stabili relații de bună vecinătate între cele două guverne. Vom regăsi cu siguranță într’o zi un Take Ionescu, care să intervie la Belgrad și la Durazzo, după cum am văzut unul care se ducea ca mesager de pace de la Atena la Constantinopol Această misiune pacificatoare nu poate decît să intre în vederile Husiei , prin București va fi ceva din influența ei care se va stabili In Curtea Albaniei, presupunând că Austria și talia nu vor viola mai înainte certurile lor în cîmpul închis ce știau creat parcă înadins în acest scop. ALTE INTERESE Alături de aceste trăsături de unire pipăibile, mai sunt și altele cari sa sporească legăturile ruso-romîne. Cine observă evoluția romînească nu poate să nu remarce că această țară merge din ce în ce mai cu hotărîre spre o politică independentă, spre o politică de fără clase; ea a, luat de anul trecut, o mare libertate de mișcare. Cauza e că cei din Romînia își dau seama de importanța pe care o are prietenia romînească pentru Austria. In ziua cînd romînii ar lua o atitudine agresivă, dată fiind vecinătatea Serbiei și simpatiile pe cari cele două popoare le au la frații lor din monarhia austro-ungară, situația acesteia ar fi foarte serios amenințată. Romînii ca și sîrbii, își dau seama in mod exact că timpul lucrează pentru el, că va veni o zi cînd toți compatrioții lor vor fi adunați sub sceptrul regelui lor. Pentru aceste probleme de miine, se înțelege și la București și la Belgrad rolul pe care îl va avea de jucat Rusia. 1 miillll'li^ill11 <' '"Ült lll'H111 > D. DELCASSÉ Pentru asigurarea libertății alegerilor DOUA PROECTE DE LEGE DIN INIȚiATIVA PARLAMENTARA N. Filipescu a depus pe biroul Senatului următoarele două proecte de lege din inițiativă parlamentară: Un proect pentru modificarea legii asupra procedurei electorale din 9 iulie 1903 în dispozițiile referitoare la buletinul de vot, pentru a se pune capăt anulărilor de buletine, ca cheie. II Un proect pentru adăugirea unor nou dispoziții la art. 32 din legea permanente a listelor electorale din 18 Februarie 1907 în sensul ca magistrala să nu poată libera cărțile de alegători decît după stabilirea identităței alegătorilor: a) prin atestarea identitătei de către doi avocaț definitiv înscriși în baroul avocaților. c) prin certificatul de identitate eliberat de comisarul circumscripției respective. d) prin vechea cartă de alegător. ............——......— Expedițiunea lui Roosevelt New York, 21 Martie. — Nici pină astăzi nu se știe unde e Roosevelt. Știrile din Manaus anunță că expediția sa e în regiunea litoralului la care va ajunge peste o săptămînă. Zvonurile despre un accident al lui Roosevelt sunt neîntemeiate. In curînd în „Dimineața” Două Cruci Roman silsi vista masei Soneana = de VICTOR SFTIMIU ==