Dimineaţa, iulie 1914 (Anul 11, nr. 3708-3738)
1914-07-24 / nr. 3731
Anni XI.—No. 3731.— C G ermanii vor pătrunde in Belgia ____________________________A Al At A Ada, A■ ----- WWWWWWWOT Kaizerul conduce operațiunile militare Populația să fie liniștită •--------;———*— O circulari către prefecții din Moldova ! Romînia nau întrevede silei o invazie de nicâerie nici o încălcare a terithuriului ei din nici o parte». După infermat lunile noastre, spre a liniști spiritele din Moldova* uide circulă diferite versiuni* cum că rușii vor trece granița* d. Gostinescu* ministru de finanțe a trimis o circulară prefecților de judele de la Prut ca să arate populațiunii agitate și frământată de zvonuri de acest fel* ci nimic din cete ce se colportează nu e întemeiat. Noul discs@zisiuni pentru transportul pe C.F.R. -------------------**------------------ La ora 11 sura. a. m. direcțiunea generală a căilor ferate, în urma unei convorbiri care a avut loc între directorul general d. Al. Cottescu și primul ministru d. I. C. Brătianu, a revenit asupra disposițiunea luată Luni noaptea pentru suspendarea complectă a transporturilor de mărfuri și descărcarea lor din vagoanele atît acoperite cit și cele descoperite. # . Ținîndu-se seama de nevoile economice ale orașelor, direcțiunea a ■hotărît că în ce privește articolele absolut necesare consumațiuniei publice, cum ar fi: făina, cerealele necesare morilor, petrolul, benzina,hirtia, în sfîrșit toate acele mărfuri nu prea voluminoase și în cantități nu prea mari, transporturile să continue. In acest sens direcțiunea a avizat telegrafic pe toți șefii de stațiuni ridicînd în acelaș timp măsura luată pentru descărcarea mărfurilor. ■ * Cît privește de mărfurile descărcate Luni noaptea prin diferitele gări și stațiuni, se va proceda, după cite ni se afirmă de cître cei în drept, la reîncărcarea, în limitele posibile bine înțeles, și transportarea lor, paralel cu transporturile militare, la stațiunile de destinație. Pînă în acest moment, relativ la circulațiunea trenurilor de călători, nu s’a luat nici un fel de disposițiune. Ea este probabil chiar că în timpul cît va dura transportărea trupelor, cînd mobilizarea va începe, trenurile de călători, afară de cîteva trenuri mixte care se vor suprima, să-și poată menține circulațiunea, bineînțeles, cu întîrzieri mai mari sau mai mici. A. SANDU D-nii abonați cari cer schimbarea adresei sau reînoesc abonamentul, sînt rugați să înainteze odată cu cererea d-lor și banda cu care au primit ziarul pînă la acea dată. 6-8-10-12 PAGINI germania a adresat Belgiei ultimatum BruzeiSes, 22 iulie. — Germania a adresat Belgiei un ultimatum, întrebând-o dacă este hotărâtă să înlesneascăsperațiunile militare germane. Belgia a refuzat cu indignare. (Havas). Sârbii aclamă pe Țarul Rusiei Niș, 22 iulie. — Numeroasele semne de simpatie ce Rusia a arătat în ultimele evenimente față de Serbia, au aflat un ecou de profundă recunoștință în toate cercurile. Poporul sîrb este încredințat că va avea să apere alături de Rusia-mamă, nu numai propria ei libertate, dar și cauza tuturor slavilor, de aceea și a îndoit forțele. Cu toate cele două războaie recente și cu toată trebuința de pace, poporul a primit războiul contra Austriei cu entuziasm. Știrile de la Petersburg și declarațiunile lui Pasici și ale celorlalți membri ai guvernului, au înflăcărat entuziasmul mai ales manifestul țarului a provocat aci o satisfacțiune de nedescris și a dat loc la numeroase mainifestațiuni pentru Rusia și familia imperială. Ultimele regimente pleacă cu flori pe frunte, ciulind imnurile slavilor și strigînd : Trăiască Nicolae III ! Trăiască Rusia ! Mine se va oficia în catedrala de la Niș un Te-Deum pentru victoria șerbilor și aliaților. germanil în Polonia rusească Roma, 22 iulie. — Se telegrafiază din Berlin că trupele germane după cîteva lupte cu rușii au ocupat orașul Czenstochiau și tîrgurile Bendșul Czenstochau și tîrgurile Bend(A T. I.) , . Socialiștii germani și războiul • Budapesta, 22 iulie. — .„Pester Lloyd“ primește din Berlin știrea că comitetul de conducere al partidului social-democrat a decis ca reprezentanții partidului în Reichstag să voteze creditele militare. În acelaș timp comitetul a hotărît că epuratii socialiști pot lua parte la manifestările pentru împărat și patrie. _____ Turcia și conflagrația Constantinopol, 22 iulie. Ministrul de interne a citit în Cameră decretul imperial prin care se spune că războiul austro-sîrb, luînd un caracter general, și Camera votînd deja legile importante, sesiunea legislativă este închisă. Președintele Halil a pronunțat un scurt discurs relevînd că în aceste momente grele toți otomanii sînt datori să se stringă ca un singur bloc împrejurul tronului hotărîndu-se pentru apărarea patriei. Alsacia și războiul Berlin, 22 iulie. — Guvernatorul imperial din Strassburg a trimis cancelarului imperiului următoarea telegramă: Excelentă binevoiți a-mi permite să vă comunic următoarele: dispozițiunea populațiuneî în toată Alsacia este excelentă. Trupele sunt salutate cu entuziasm. Presa de toate partidele recunoaște că noi ducem un războiu drept. Se înscriu numeroși voluntari. Mobilizarea se face in cea mai perfectă regulă. Ședința istorici a Reichstagului Cuvîntarea împăratului Wilhelm II Berlin, 22 iulie. — împăratul Wilhelm a deschis la orele 1 după amiazi, în sala albă a Castelului regal, sesiunea extraordinară a Reichstagului pronunțând discursul următor: In ceasul cel grav am strîns pe reprezentanta și pe aleșii poporului german împrejurul meu. Vreme de aproape o jumătate de veac am putut stărui pe calea păcii, încercările de a atribui Germaniei o tendință războinică și de a micșora posițiunea ei în lume au pus adeseori pe poporul nostru și răbdarea noastră la o grea încercare. Cu o probitate nestrămutată, guvernul meu a urmărit chiar și în împrejurări provocatoare desvoltarea tuturor forțelor morale, intelectuale, și economice ca scop suprem. GERMANIA AU FOST PROVOVOCATOARE Lumea a fost martoră cu ce ardoare neobosită ne-am aflat în primul fună în tumulturile și în tulburările din ultimii ani spre a cruța pe popoarele Europei de un războiu între marile puteri. Primejdiile mai mari provocate de evenimentele balcanice păreau că au fost trecute. Deodată o prăpastie s’a deschis prin uciderea amicului meu arhiducele Francisc Ferdinand, augustul meu aliat. Împăratul Francisc Josef a fost silit să ia armele spre a apăra siguranța imperiului său contra unor agitațiuni primejdioase cari veneau dintr'un stat vecin. Guvernul rus s-a împotrivit monarhiei aliate la urmărirea intereselor ei legitime. GERMANIA ALATURI DE AUSTRIA Nu numai datoria noastră de aliată ne chiamă alături de Austria; o sarcină mai grea ne incumbă în acelaș timp, de a apăra propria noastră pozițiune cum și vechea comunitate de cultură a ambelor imperii în contra asaltului forțelor ostile. Cu inimă turburată, a trebuit să mobilizez armata mea în contra unui vecin cu care ea a luptat alături pe atîtea cîmpii de bătae. Cu o durere sinceră am văzut sfărîmîndu-se o amiciție cu credință păstrată de către Germania. Guvernul rus cel dînd influenței unui naționalism nesăturat, a luat în apărare cauza statului care a adus nenorocirea acestui război și prin făptuirea unui atentat criminal. RĂZBOIUL CU FRANȚA Faptul că și Franța s’a așezat alături de adversarii noștri nu ne-a putut surprinde. Silințele noastre de a ajunge la relațiuni mai amicale cu guvernul francez s’au isbit foarte adeseori de niște vechi speranțe și de vechi ranchiune. Tot ce poate face inteligența și puterea omenească pentru a pregăti poporul pentru ultimele hotărîri s’a făcut cu ajutorul patriotic al dv. Animozitatea care s’a răspîndit de multă vreme la răsărit și la apus a izbucnit în flăcări. Situațiunea actuală nu a ieșit din vreun conflict de interese trecătoare ori din constelațiuni diplomatice: ea este rezultatul unei rele voințe care lucrează de mulți ani în contra puterii și prosperității imperiului german. GERMANIA IN LEGITIMA APARARE Nu o dorință de cucerire ne împinge; sîntem inspirați de voința tare de a ne păstra locul pe care ne-a așezat D-zeă, să-l păstrăm pentru noi și pentru toate generațiile viitoare. Din documentele ce vi se vor prezenta veți recunoaște cum guvernul meu și mai ales cancelarul meu s’au silit pînă în ultimul moment de a înconjura primej«dia. Apărarea legitimă ne este impusă cu conștiința și cu mina curată luăm sabia. APEL LA POPOARELE IMPERIULUI Apelez la popoarele imperiului german să apere cu toate puterile și în conlucrare frățească cu aliații noștri ceea ce noi am creiat printr’o muncă pacifică. După pilda părinților noștri tari și credincioși, serioși și cavaleri, umili în fața lui D-zeu și mîndri în față vrășmașilor, ne confiăm atâtputerniciei eterne de a întări apărarea noastră și de a o duce la bun sfîrșit. Poporul german strîns împrejurul principiilor și călăuzilor lui, își ațintește privirile asupra voastră. Luați decizii mile voastre unanim și repede; aceasta este via mea de*rință. al Germaniei de 5 miliarde Berlin, 22 iulie. Guvernul a supus Reichstagului un proect de lege prin care este autorizat cancelarul de a contracta un împrumut de cinci miliarde spre acoperirea cheltuelilor extraordinare, în titluri și bonuri de tezaur, cum și cupoanele ce pot fi în total sau în parte rambursabile în valoare străină ori într-o proporțiune fixă simultan în valoare internă și externă și care pot fi rambursabile în străinătate. Cine are responsabilitatea conflagrației Petersburg, 22 Iulie. — „’Agenția Westnik” scrie: în ultimul timp Germania și Austria au încercat prin toate mijloacele să cîștige opinia publică europeană prezentind evenimentele sub o lumină cu totul falsă- astfel cabinetul din Viena lasă a se crede că Austria ar fi exprimat intenția de a respecta numai integritatea Serbiei dar și drepturile ei suverane. Că nu era așa a dovedit-o refuzul Austriei de a șterge din reclamațiunile adresate Serbiei pe ce le atingeau independența sa. Joi 24 Iulie 1914 Un Suprumt Manifestul președintelui republicei franceze ■in „Agenția Română“ ne transmite lolonrima în 1 Î11*713 . H * Paris, 22 Iulie. — Președintele republicei și membrii guvernului au hotărît să lanseze următorul manifest, către națiunea franceză: De cîteva zile situația europeană s’a agravat considerabil. Cu toate silințele diplomației orizontul se întunecă. Actualmente mai multe națiuni mobilizează. Chiar țările apărute prin neutralitate au crezut de datoria lor să ia măsuri de precauțiune. Puteri a căror legislațiune constituțională sau militară nu egalează, pe a noastră, au început fără decret de mobilizare pregătiri militare și le continuă. Acele măsuri echivalează unei mobilizări. Franța care a manifestat dorința ei de pace și care a dat Europei sfaturi de moderațiune în zile tragice, care a dat exemplul viu al prudenței făcînd sforțări pentru menținerea păcei generale, Franța pregătindu-se pentru orice eventualitate, a luat acuma prima măsură indispensabilă pentru apurarea teritoriului ei. Totuși legislațiunea noastră nu ne îngăduie să împingem mai departe aceste măsuri fără, un decret de mobilizare. Avînd deplina conștiință a răspunderei ce cade asupra noastră, am neglija cea mai sfîntă din datorii dacă am lăsa lucrurile în voia lor. Guvernul a promulgat deci decretul care a devenit necesar prin situațiunea generală. Starea de războiu și moblizarea apar în împrejurările actuale ca cel mai bun mijloc de a asigura pacea. Guvernul inspirat de cea mai sinceră dorință pacifică a luat prevauțiunile necesare și va continua sforțările sale diplomatice. Guvernul speră în succesul șilințelor sale. Guvernul se bizue pe sîngele rece al națiunei sale generoase pentru ca ea să nu fie tîrîtă la oscitațiuni nejustificate: guvernul contează pe patriotismul tuturor francezilor și e sigur că în ceasul de față nu e nimeni care sa nu fie gata a-și îndeplini datoria sa; nu mai sunt partide în Franța ci numai o Franță pacifică, veșnică și hotărîtă, există numai patria franceză, patria dreptului și justiției unită în liniște, veghere și demnitate. ț