Dimineaţa, ianuarie 1915 (Anul 12, nr. 3890-3919)
1915-01-18 / nr. 3906
y ultimele știri ^ TOATĂ LUMEA Jj Congresul comercianților săteni ----------------**--------------ZIUA II-a ȘEDINȚA DE DIMINEAȚA Ședința se deschide la orele 9 dim. sub președinția d-lui V. DUMITRESCU-MILITARI. D. ALEX. AGAPIE arată congresiștilor că s’a întocmit un memorui cuprinznd toate dezideratele exprimate în prima zi a congresului. Acest memoriu va fi înaintat d-lui prim-ministru, ministrului de finațe și comerț cît și președinților corpurilor legiuitoare. După ce se da citire memorialul, se discută anume puncte în ce privește monopolul. D. MATEESCU cere a se pune o taxă fie pe decalibru fie pe cap. Daca s’ar adopta a doua taxă ar fi să se aplice pe cap de familie. D. SURDAN cere ca taxa să se pună numai pe decalitru. D- V. DUMITRESCU-MILITARU este de părerea d-lui Surdan. Congresul admite taxa pe decalitru. D. N. PINTOIU (Dolj), cere ca nici romînilor să nu le fie îngăduit comerțul ambulant. D. SURDAN cere a se aplica textul lege! — care interzice comerțul ambulant — anume vînzări cum sînt țesăturile, gazul, sînt permise de lege-Punctul al treilea din memoria, controlul exercitării comerțului este admis după o lungă discuție. Am vorbit în această chestiune d-nl Al. Agapie, Th. Surdan, Marin Necșulescu și V. Dumitrescu-Militarî. Se admite ca dela control să fie excluși jandarmii și notarii. Punctul al patrulea, amenzile In materie de contravenție a luminărilor, se admite: Punctele 5 și 6 se admit de asemenea în unanimitate. Cu privire la cooperative se cere îndepărtarea preoților și Învățăitorilor din capul lor- Congresul admite punctul 7. Ultimul punct cu privire la reglementarea exercițiului comerțului, se admite în unanimitate. D. COSTICA CHILIMBARU (VII- cea), dă citire art. 27 din legea cîrciumilor și cere desființarea măsurilor draconice cari înăbușe bunul mers la negoțului la sate. D. V. A. RADULESCU (Prahova), arată că ministrul de finanțe a început să dea avertismente de retragerea brevetelor. Cere reintrarea în legalitate. D. PACINTESCU (Iași), vorbește in chestia vinzărilor „en gros” crînd să nu aibă drept să vîndă decît doir 30 litri în sus. D. ALEX. AGAPIE, cere mai multă ordîne In discuție. D. GRAUR GEORGESCU (Ghindoațî), vorbește în chestia împroprietărire. Vorbește de cumpărăturile de cereale și probele de mărfuri. Mai vorbesc d-nii I. Diaconescu- Muscel. Nae Rădulescu din Tărtășeștii de jos. D. NECȘULESCU-ULMU (Brăila), cere dreptul de împroprietărire pe pămînturile rurale a micilor patentări de la 2—5 pogoane. Se dă citire unei telegrame primite din partea d-lui Alex. D. Radovici, ministru de industrie- D. TH. SURDAN face apel la unirea tuturor pentru înfăptuirea idealului negustorilor. Arată că memoriul întocmit va fi în curînd înmânat d-lui ministru de finanțe. D. I. POLIHRONIADE luînd cuvintul caută a face politică — fapt pentru care i se ia cuvîntul. D. ȚANCU MARINESCU, cere în numele comitetului, a se lua cuvîntul d-lui Polihroniade, deoarece a căutat a ataca Parlamentul D. I. DUMITRESCU MILITARI comunică congresiștilor că a avut o întrevedere cu d. ministru de finanțe căruia i-a arătat doleanțele congresiștilor. D. ministru a arătat că — în ce privește unificarea brevetelor — d-sa e de acord și o va legifera. D. ministru are cea mai mare bunăvoință, însă împrejurările grave de azi îl oprește d’a veni cu o lege. D. ministru Costinescu, a promis că în caz de mobilizare — d-sa va da o decizie în baza căreia se vor prelungi contractele. DELEGAȚIA CARE SE VA PREZENTA PARLAMENTULUI Se alege apoi următoarea delegație care se va prezenta azi Parlamentului cu memoriul votat. Se aleg d-nii : V. Dumitrescu-Militarî, Const. Gelep (Gor.j), Nae Dumitrescu-Militarî, Marin Necșulescu (Brăila), Tancu Marinescu, T. Surdan, P. Stănciulescu, D. Dornescu, M. Ioinescu, V. Cvidin (CoVurluî), A. Grigorescu (Prahova), Gh. Dumitrescu, I. M. Mitru, C. Vasiliu (Tecuci), Pricopov Constantinescu, T. Constantinescu (Ialomița), S. Vineș (Tulcea), V. Filipescu (Iași), Petre Iliescu (Constanța), G. Olăeru (Iași), Gh. Popescu (Neamțu),C. Chiliaru (Vîlcea), V. Georgescu-Graur (Ialomița), Radu M. Soare (Vica), Godeanu C. (Argeș), Ilie Durutcu (Dolj) și I. Pachițescu (Iași). . Ședința s'a ridicat la orele 12. ȘEDINȚA DE DUPĂ ARMIAZA Ședința se deschide la orele. 4 d. r., sub președerete d-lui V nim« Irescu-Militarî D-sa comunică congresiștilor rezultatul demersului făcut la Camera și miniștrilor de finanțe și comerț. Ședința Camerei fiind ridicată și deputații ne mai fiind în număr — memoriul s-a înminat d-lul președinte al Camerei, prin intermediul d-lui deputat de Teleorman Iarca. Tot d-sa a prezentat delegația d-lui Radovici, ministrul industriei, care se găsea încă la Cameră și care a promis tot concursul. D. ministru Radovici a promis că va mijloci pe lîngă colegul sau de la finanțe pentru ca doleanțele congresiștilor să fie satisfăcute. In privința cererilor congresiștilor, li s'a promis unificarea brevetelor ca o măsură de stabilitate a lor. D. ministru Costinescu a promis de altfel, că în caz de mobilizare, actualele brevete vor fi prelungite din oficiu și cu dreptul de a fi continuate de cei rămași acasă. I. Gh. Mălici (Roman) mulțumește prezidentului pentru chipul în care a condus congresul. D. V. Dumitrescu-Militaru comunică de asemeni că d. ministru de finanțe a cerut un timp ca să studieze modul cum ar putea modifica legea — așa ca să corespundă cerințelor comercianților în legătură cu interesele generale ale țării. D -sa sfătuește pe congresiști ,să se împrăștie în liniște. Sfătuește apoi A se organiza pe secții în judențe și a fi gata la orice chemare a Ligei comercianților. D. Mișu Filipescu-Drăgășanu caută a întrerupe pe d. V. Dumitrescu-Militar, ajutat fiind la aceasta de fostul comerciant Popescu din București. D. Popescu îndeamnă pe congresiști să se arate nemulțumiți de promisiunile miniștrilor. D-niî Mișu Filipescu și Popescu nefiind membri ai Ligei, se naște scandal. Se aud strigăte de : „N'are voe să vorbească D. T. Tancu Marinescu vice-președintele Ligei, arată congresiștilor că d. Filipescu nefiind nici membru al Ligei și nici invitat la congres, nu este în drept a intimida pe congresiștî și a face politică. întregul birou protestează înpotriva polemicei personale și cu caracter politic încercată de d. Mișu Filipescu. D. Al. Agapie, încearcă de asemenea a aplana incidentul, arătînd că aci nu se face politică, ci se caută de interesele negustorilor. D. Vasile Dumitrescu-Militaru, prezidentul congresului, declară dezbaterile închise, aducînd mulțumiri congresiștilor cari au răspuns în așa de mare număr la apelul Ligei. Seara congresiștii s'au adunat cu toții la un banchet la restaurantul Mișu Dragomirescu, sala „Vesta“ din B-dul Elisabeta. Banchetul a luat sfîrșit în mijlocul celei mai mari animații. — M. —*—.......——i——— ........ Msarea anul academician român Budapesta, 16 Ian. — Filologul Atanasie Marinescu, membru al Academiei române a încetat ori din viață la Sibiu. Dr. Atanasie Marinescu s'a născut în 8 Martie 1830 în Lipova (Banat). Studiile și le-a făcut în Arad, Teimișoara, Budapesta și Viena. Diploma de doctor în drept a obținut-o în 1861. A lăsat numeroase scrieri, printre care: „învățătorul și poporul" tipărită la 1858 în Sibiu. S-a ocupat cu studii folcloristice și a adunat un bogat material de poezii populare. A publicat „Balade” în 1859. Sub titlu de „Descoperiri mari” a publicat și explicat în revistele „Albina”, „Familia” și „Foișoara telegrafului român” 14 povești populare. Multe articole și studii istorice de-ale d-rului Atanasie Marinescu se referă la datele cari fac dovadă că poporul român din Dacia s’a statornicit pe pămîntul ocupat. Dr. Al. Marinescu a fost ales în 1877 membru corespondent al Academiei române, iar în 15 Martie 1881 a fost ales membru ordinar. ATANASIE MARINESCU - A APARUT Săpun Ana Războiului DIMINEAȚA Primiile noastre.upta frontiera austro-sârbă APROPIATA OFENSIVA AUSTROGERMANA. — TEMIȘOARA, LOCUL DE ADUNARE AL TRUPELOR AUSTRIACA T.-Severin, 16 ianuarie, — Trupele sârbe de la Tekla și Știp, sunt în așteptarea trupelor austro-germane, cari pregătesc o grabnică intrare în Serbia, prin aceste puncte. * Aseară, la orele 10, a trecut prin portul nostru vaporul rus „Sf. Serghie", avînd un șlep cu munițiuni pentru zona Cladova, Tekla și Știp. Șlepul a fost descărcat în Cladova. Azi s-a auzit un duel de artilerie îndreptat de trupele austro-gemane contra Serbiei. Artileria sîrbă nu a răspuns. Ailu știri pozitive că în Temișoara este punctul principal de adunare al armatelor austro-germane. Zilnic sosesc noi regimente cari sunt trimise apoi la frontiera sîrbă. St. D-ra STELUȚA ABRAMOVICI, din Piatra-N., cîștigătoarea Unui dormitor complect de bronz, la tragerea premiilor noastre dela 1 Ianuarie. D-ra Steluța Abramovici ne adresează următoarea scrisoare: Piatra-N., 15 Ianuarie D-le Administrator general al ziarelor „Adevărul " și „Dimineața’ Norocul m’a favorizat ca la tragerea marilor premii oferite de valoroasele ziare „Dimineața” și „Adevărul", ca să cîștig unul din cele mai mari și mai prețioase premii, dormitorul de bronz. Intrînd în posesiunea acestui premiu, de care sunt pe deplin mulțumită, țin să vă exprim toată recunoștința și mulțumirea mea. Ziarele pe cari le administrați sînt destul de valoroase și fără acordare de premii, dar cu atît mai mult atașațî pe cititori cînd le dați posibilitatea de a cîștiga obiecte de atît de mare valoare. Cu distinsă stimă Steluța Abramovici După 33 de ani de serviciu PENTRU D. PREFECT AL POLIȚIEI Sergentul de oraș Anghel Marin, din comp. 5, în etate de 78 ani, avînd 35 ani de serviciu, ne roagă să atragem asupră-i atențiunea binevoitoare a d-lui prefect, pentru ca să obțină trecerea sa la pensie. Istovit de muncă, avînd în jurul său guri de hrănit, el apelează la generositatea șefilor săi, pentru a fi scos din „serviciul activ”. Plîngeri UN ÎNVĂȚĂTOR ABUZIV Mai mulți locuitori din com. Bărsești, jud. Argeș, au adresat o reclamațiune d-lui ministru de culte cerînd transferarea învățătorului Gh. D. Lăzărescu. Locuitorii citează numeroase fapte brutale, abuzuri și incorectitudini în sarcina învățătorului care e și contabil la banca sătească, ceea ce l pune în situația de a putea teroriza pe locuitori. El așteaptă o anchetă severă din partea autorităților în drept, Combaterea falsificărei laptelui și derivatelor în conformitate cu capitolul XXI și XXVI din regulamentul de prvighere sanitară, autoritatea comunală prin serviciul veterinar, face un riguros și intens control al laptelui și derivatelor, deferind justiției pe falsificatori, totuși, falsificările acestui aliment de prima necesitate, persistă în dăuna sănătăței cetățenilor. Spre a se putea preîntîmpina și stabili răul, este nevoie de concursul tuturor; pentru aceste motive, noi primarul Capitalei, sfătuim pe cetățeni ca, în conformitate cu legea și regulamentul de privighere sanitară, să înlesnească, controlul laptelui ce se face de organele competente, semnalînd orișice caz bănuit serviciului veterinar al comunei, str. Scaune No 45, telefon No. 34/49, indicînd proveniența laptelui sau derivatelor ce ar fi suspectate, iar în cazul cînd ele sînt procurate de comercianți, specificînd numărul permisului ce se află gravat pe o tăbliță de aramă pe vasele sau trăsura debitantului. In conformitate cu art. 40 din regulamentul privigherei sanitare,cetățenii pot trimite spre analiză faptele sau derivatele ce le ar părea falsificate laboratorului comunal Splaiul General Magheru, unde se va face analiza în mod gratuit, liberîndu-se un buletin doveditor dacă proba a fost sau nu regulamentară. p. primar, Dr. Lucian Skupiewski. No. 1694-70, 13 Ianuarie, 1915. Turcii spre capitala Persiei Budapesta, 15 Ian. — Știri sosite în Milano anunță înaintarea turcilor din Kaswin spre Teheran, capitala Persiei pe care turcii au intenția să o ocupe. I Rusia ne somează?! CE SE SCRIE IN PRESA BULGARA Ziarul bulgăresc „Utro“ publică următoarele: „Presiunea în jurul Romîniei se accentuează din ce în ce mai mult. La granițele ei sînt concentrate trupe austro-germane și rusești. In cercurile politice predomină părerea că în asemenea condițiuni Romînia nu va mai putea rămîne neutră. S’au primit știri din Petrograd că guvernul rus a hotărît să recurgă la ultimul mijloc ca să forțeze România să intre în acțiune, îi va trimite un ultimatum prin care i se va cere că într’un interval anumit să atace Germania și Austria sau să permită trecerea a 300 mii de soldați ruși pe teritoriul României. In caz de răspuns negativ, puterile Triplei înțelegeri îi vor comunica că o consideră ca țară inamică. In cercurile competente militare se dă ca sigur că chiar dacă Romînia va trece de partea oricărei grupări, ea va deveni totuși o arena de lupte din cele mai sângeroase“. Serviciul de navigație Calafat-Prahovo Noul serviciu de navigație organizat între Calafat și portul sirb Prahovo, în vederea stabilirea unei joncțiuni intre liniile ferate române și cele sîrbești și grecești prin Prahovo-Niș-Salonic, a început să funcționeze de 2 zile. Vaporul pleacă din Calafat la 9 dimineața și ajunge la Prahova la 2 d. a. Isprava unor funcționari de minister li se comunică următorul caz de barbarie . Aseară, doi funcționari ai statului, Mircea Florian, inspector al pescăriilor statului și Mișu Ionescu, subdirector în ministerul de finanțe, aflîndu-se într’o trăsură, aceasta s’a oprit în strada Popa Tatu și birjarul i-a anunțat că nu mai poate urma drumul, deoarece unul din cai șchiopase. Atunci, Mircea Florian s-a repezit la birjar și a început să-l înjure și să-l lovească fără milă, oriunde nimerea. Sergentul din post chemat de bătăuș ca să ia numărul birjarului, a asistat impasibil la toată scena. Barbaria acestui funcționar superior, a provocat o vie indignare în mulțimea adunată. Titina Lăzărescu Steaua cazinourilor din Sinaia și Constanța, Titina Lăzărescu este renumita dansatoare înde-ajuns deunoscută publicului nostru. Va da alături de ceilalți artiști refutați, concursul d-sale prețios baletul Presei din seara de Sîmbătă 24anuarie din saloanele Teatrului Carol cel Mare. Rominia îi puterile germane — CE SE SCRIE IN TURCIA — Constantinopol, 15 Ianuarie. — .Agenția Otomană“ anunță că după știri sosite de la București la Sofia, demersul miniștrilor Austriei și Germaniei din București pe lingă guvernul român, în chestia transitului de mărfuri pentru Turcia, va avea ca urmare demisia ministrului de finanțe Costinescu care e antigerman. In modul acesta România vrea să se sustragă presiunea celor două state cari vor să o silească să-și clarifice atitudinea. Pentru a preveni de asemenea o presiune rusească, România a dispus mobilizarea a zece contingente pentru 28 ianuarie. MISIUNEA PRINȚULUI WEDEL LA BUCUREȘTI Hamburg, 15 Ianuarie. — „Hamburger Premdenblatt“ relevă că prințul Wedel, care a fost la București unde perechea regală la tratat cu o deosebită distincție, conducîndu-l chiar la gară, a fost primit zilele trecute în audiență de împăratul Franz Iosef și pleacă acum spre cartierul general german. Se crede că prințul a avut o importantă misiune la București. Palatul Ateneului La această extraordinară serbare artistică literară vor da concurgi» : Barbu Delavrancea, George Enescu, Marioara Ventura, A. Macri, Mircea Bîrsan, Victor Eftimiu și Octav Minar. Se va reprezenta filmul biografic Eminescu-Veronica Greangă, montat la Paris de Casa Pathé Frères și alcătuit de Octav Minai". De remarcat „Poeziile însuflețite“ ale marelui poet ca : „Somnoroase Păsărele”, „Egiptul”, Codrul Codruțule”, „Satira III și Sonetul „Veneția”. FESTIVALUL EMINESCU sub patronajul d-lui ministru V. G. Morțtm RAZBOIUL Serviciul agenției Bjoemsp. SERVICIUL POSTAL IN BELGIA Berlin, 16 ianuarie. — Serviciul poștal din Belgia este organizat acum din ce în ce mai bine de autoritățile germane. Poșta germană a angajat factori poștali belgieni pentru distribuirea corespondenței. Deoarece nu toate localitățile au oficii poștale__cariuunt germane — factorii poștali se pot folosi pentru serviciul lor de căile ferate și de biciclete. Factorii mai desfac mărci poștale și adună poșta de expediat. CARTEA LUI SVEN HEDIN Berlin, 16 Ianuarie. — Cartea lui Sven Hedin asupra războiului universal va apare in Curînd și va firea S00 de pagini și 300 Austrațiuni- Se poate vorbi de o lucrare excepțională, căcî voluminoasa operă a fost scrisă în mai puțin de trei hini. Cartea are titlul: „Dein frontul aprison". IMFARATUL WILHELM SI BULGARIA Roma, 15 Ianuarie. La Paris se zvonește că Kaizerul ar fi trimis regelui Bulgariei o misivă, rugîndu-l ca pe timp de o lună să se lipsească de orice acțiune. Zvonul însă nu se întărește în cercurile oficioase din Paris. (A. T. 1.) CALATORIA LUI MIILERAND LA LONDRA Berlin, 16 ianuarie. Din Haga se anunță că în cercurile diplomatice de acolo se afirmă că Mitlerand, sub presiunea nemulțumirei crescînde care se manifestă față de Anglia, a plecat la Londra ca să constate situația actuală a armatei de un milion anunțată de Kitehaner. Millerand a declarat personalităților competente din Anglia, și chiar regelui George, că Franța a trimis ultimele rezerve la front și că mai posedă trupe numai în Maroco și Algeria, pe care însă nu le poate aduce pe câmpul de luptă din Europa din cauza revoluției din Maroco și Berberei tot mai amenințătoare din Algeria și Tunis. SOCIALIȘTII ENGLEZI CONTRA RECRUTĂRILOR Berlin, 16 Ianuarie. — După știri din Amsterdam Congresul anual al federației londoneze a partidului independent muncitoresc a dezaprobat campania în favoarea recrutărilor a partidului muncel. O rezoluție care voia să justifice participarea la războiu a Angliei prin faptul că neutralitatea Belgiei a fost violată a întrunit numai patru voturi. PRIMARII VIENEI ȘI BUDAPESTEI VIZITEAZĂ TRUPELE Viena, 16 ianuarie. Se comunică de la cartierul general , înaltul comandant, ialdmareșalul arhiduce Frederic, a invitat cu consilițimîntul împăratului pe primarul Vienei, dr. Weisskirchner și pe primarul Budapestei, dr. Barczy să viziteze pe front trupele corpurilor din Viena și Budapesta. Amîndoi primarii răspunzînd acestei invitațiuni se duc mîine la ambele corpuri unde vor avea ocaziunea de a avea impresiunî personale cu privire la condițiunea și starea regimentelor orașelor lor. (Corr. Bureau) NICI UN VAS ENGLEZ SCUFUNDAT Petrograd. 16 Ianuare.— Se comunică din Londra că amiralitatea a comunicat că toate vasele engleze cari au luat parte la recenta luptă în marea Nordului, s'au întors în Anglia. Pierderile engleze sunt de 5 morți, și 38 răniți. iuti" «•».-“KO. 0903 I>amintest 17 lBnn»rb 101"> BUCUREȘTI 3 CIOCNIRE DE AEROPLANE Roma, 15 Ianuarie. — Eri la Johanistal a fost o ciocnire între două aeroplane germane. Trei aviatori au murit. — (A. T. I.) SATE GRECEȘTI DEVASTATE DE TURCI Tiflis, 16 Ianuarie. — Informațiunile sosite aci spun că cea mai mare parte din satele grecești din regiunea Karsalul au fost muinate de turcii năvălitori. Grecii au suferit mult în regiunea Ardagan și Olty; fuga lor era așa de grăbită încît mamele abia și-au putut lua copiii, dintre care cei mai mulți au degerat de frig. Turcii au măcelărit mulți bărbați, au luat prizonieri 50 de inși, au batjocorit femeile, au pîngărit bisericele, au luat în captivitate pe preotul Arseniak care a murit de emoțiune. Totalul satelor cari au fost devastate este de 50. — (Vestnik). PENTRU RAPORTURILE COMERCIALE ITALO-RUSO Roma, 16 Ianuarie.— Corespondentul din Petrograd, al ziarului „Secolo XIX" anunță că, în urma inițiativei luate de personalități de frunte din lumea comercială și financiară din Rusia, se va înființa în curînd la Petrograd o instituție ruso-italiană menită să stabilească raporturi comerciale mai strînse și mai bine disciplinate între Italia și Rusia.A. T. I. LIPSA LEMNULUI IN ITALIA Roma, 16 Ianuarie. — Guvernul austro-ungar a oprit, precum se știe, exportul lemnului. Această măsură a păgubit mai cu seamă Italiei. In Sicilia lipsește lemnul, ceea ce amenință să producă o mare criză, deoarece lemnul este materia primă de care are nevoie comerțul insulei pentru facerea lăzilor ce servesc la transportul portocalelor și lămâilor.-- A. T. I. ÎMPRUMUTUL AUSTRO-UNGAR Viena, 16 ianuarie. — Comisiunea de control a datoriei publice a discutat azi modul de a se satisface serviciul intereselor noului împrumut.. După raportul remis comisiunii de sat, datoria publică la finele lui Iunie 1911 se urca la 13.001 milioane de coroane. Scoțînd partea ce se cuvine Ungariei, rămîn pentru Austria 11.616 milioane, capitalul băgat in căile ferate ale statului, arcînduse la, 3829 milioane se socotește ca o contravaloare; din această cauză datoria curată a statului se urcă la 37S6 milioane, iar serviciul dobenzilor cele 263 și jum. milioane (Corr. Bureau). AFACEREA DESCLAUX Roma, 15 ianuarie.. — încasatorul Desclaux a fost arestat la Reims. Va fi apărat de dirii Labori și Pelletier. _____(A. T. I.) REGELE BAVARIEI PE CIMPUL DE LUPTA Viena, 14 Ian. — Se telegrafiază din München că regele Ludovic al Bavariei, a plecat azi cu ministrul de războia și suita spre teatrul de roin boiff, în scop de a vedea trupele bavareze pe cimpul de luptă