Dimineaţa, ianuarie 1915 (Anul 12, nr. 3890-3919)

1915-01-18 / nr. 3906

y ultimele știri ^ TOATĂ LUMEA Jj Congresul comercianților săteni ----------------**--------------­ZIUA II-a ȘEDINȚA DE DIMI­NEAȚA Ședința se deschide la orele 9 dim. sub președinția d-lui V. DUMI­­T­RESCU-MILITARI. D. ALEX. AGAPIE arată congre­­siștilor că s’a întocmit un memorui cuprinznd toate dezideratele expri­mate în prima zi a congresului. A­­cest memoriu va fi înaintat d-lui prim-ministru, ministrului de fi­­­națe și comerț cît și președinților corpurilor legiuitoare. După ce se da citire memorialul, se discută anume puncte în ce pri­vește monopolul. D. MATEESCU cere a se pune o taxă fie pe decalibru fie pe cap. Daca s’ar adopta a doua taxă ar fi să se aplice pe cap de familie.­­ D. SURDAN cere ca taxa să se pună numai pe decalitru. D- V. DUMITRESCU-MILITARU este de părerea d-lui Surdan. Congresul admite taxa pe deca­litru. D. N. PINTOIU (Dolj), cere ca nici romînilor să nu le fie îngăduit comerțul ambulant. D. SURDAN cere a se aplica tex­tul lege! — care interzice comerțul ambulant — anume­­ vînzări cum sînt țesăturile, gazul, sînt permise de lege-Punctul al treilea din memoria, controlul exercitării comerțului este admis după o lungă discuție. Am vorbit în această chestiune d-nl­ Al. Agapie, Th. Surdan, Marin Nec­­șulescu și V. Dumitrescu-Militarî. Se admite ca del­a control să fie excluși jandarmii și notarii. Punctul a­l patrulea, amenzile In materie de contravenție a luminări­lor, se admite: Punctele 5 și 6 se admit de aseme­nea în unanimitate. Cu privire la cooperative se cere îndepărtarea preoților și Învățăito­­rilor din capul lor- Congresul admite punctul 7. Ultimul punct cu privire la re­glementarea exercițiului comerțului, se admite în unanimitate. D. COSTICA CHILIMBARU (VII- cea), dă citire art. 27 din legea cîr­­ciumilor și cere desființarea măsu­rilor draconice cari înăbușe bunul mers la negoțului la sate. D. V. A. RADULESCU (Prahova), arată că ministrul de finanțe a în­ceput să dea avertismente de retra­gerea brevetelor. Cere reintrarea în legalitate. D. PACIN­TESCU­ (Iași), vorbește in chestia vin­zărilor „en gros” c­­­rînd să nu aibă drept să vîndă decît doi­r 30 litri în sus. D. ALEX. AGAPIE, cere mai mul­tă ordîne In discuție. D. GRAUR GEORGESCU (Ghind­­oațî), vorbește în chestia împroprie­tărire­. Vorbește de cumpărăturile de cereale și probele de mărfuri. Mai vorbesc d-nii I. Diaconescu- Muscel. Nae Rădulescu din Tărtă­­șeștii de jos. D. NECȘULESCU-ULMU (Brăi­la), cere dreptul de împroprietărire pe pămînturile rurale a micilor pa­tentări de la 2—5 pogoane. Se dă citire unei telegrame pri­mite din partea d-lui Alex. D. Rado­­vici, ministru de industrie- D. TH. SURDAN face apel la uni­rea tuturor pentru înfăptuirea idea­lului negustorilor. Arată că memoriul întocmit va fi în curînd înmânat d-lui ministru de finanțe. D. I. POLIHRONIADE luînd cuvin­tul caută a face politică — fapt pen­tru care i se ia cuvîntul. D. ȚANCU MARINESCU, cere în numele comitetului, a se lua cu­vîntul d-lui Polihroniade, deoarece a căutat a ataca Parlamentul D. I. DUMITRESCU MILITARI comunică congresiștilor că a avut o întrevedere cu d. ministru de finanțe căruia i-a arătat doleanțele congresi­știlor. D. ministru a arătat că — în ce privește unificarea brevetelor — d-sa e de acord și o va legifera. D. mini­stru are cea mai mare bunăvoință, însă împrejurările grave de azi îl o­prește d’a veni cu o lege. D. ministru Costinescu, a promis că în caz de mobilizare — d-sa va da o decizie în baza căreia se vor pre­lungi contractele. DELEGAȚIA CARE SE VA PREZEN­TA PARLAMENTULUI Se alege apoi următoarea delega­ție care se va prezenta azi Parlamen­tului cu memoriul votat. Se aleg d-nii : V. Dumitrescu-Mili­­tarî, Const. Gelep (Gor.j), Nae Du­mitrescu-Militarî, Marin Necșulescu (Brăila), Tan­cu Marinescu, T. Sur­dan, P. Stănciulescu, D. Dornescu, M. Ioinescu, V. Cvidin (CoVu­rluî), A. Grigorescu (Prahova), Gh. Dumitre­­scu, I. M. Mitru, C. Vasiliu (Tecuci), Pricopov Constantinescu, T. Constan­­t­inescu (Ialomița), S. Vineș (Tulcea), V. Filipescu (Iași), Petre Iliescu (Constanța),­ G. Olăeru (Iași), Gh. Popescu (Neamțu),­­C. Chiliaru (Vîl­­cea), V. Georgescu-Graur (Ialomița), Radu M. Soare (Vi­ca), Godeanu C. (Argeș), Ilie Duru­t­­­cu­ (Dolj) și I. Pachițescu (Iași). . Ședința s'a ridicat la­ orele 12. ȘEDINȚA DE DUPĂ A­­RMIAZA Ședința se deschide la orele. 4 d. r., sub președerete d-lui V nim­« Irescu-Militarî D-sa comunică congresiștilor re­zultatul demersului făcut la Camera și miniștrilor de finanțe și comerț. Ședința Camerei fiind ridicată și de­putații ne mai fiind în număr — me­moriul s-a înminat d-lul președinte al Camerei, prin intermediul d-lui deputat de Teleorman Iarca. Tot d-sa a prezentat delegația d-lui Ra­­dovici, ministrul industriei, care se găsea încă la Cameră și care a pro­mis tot concursul. D. ministru Rado­­vici a promis că va mijloci pe lîngă colegul sau de la finanțe pentru ca doleanțele congresiștilor să fie sa­tisfăcute. In privința cererilor congresiști­lor, li s'a promis unificarea breve­telor ca o măsură de stabilitate a lor. D. ministru Costinescu a promis de altfel, că în caz de mobilizare, ac­tualele brevete vor fi prelungite din oficiu și cu dreptul de a fi continua­te de cei rămași acasă. I­. Gh. Mălici (Roman) mulțumeș­te prezidentului pentru chipul în care a condus congresul. D. V. Dumitrescu-Militaru comu­nică de asemeni că d. ministru de fi­nanțe a cerut un timp ca să studieze modul cum ar putea modifica le­gea — așa ca să corespundă cerințe­lor comercianților în legătură cu in­teresele generale ale țării. D -sa sfătuește pe congresiști ,să se împrăștie în liniște. Sfătuește a­­poi A se organiza pe secții în jud­ențe și a fi gata la orice chemare a Ligei comercianților. D. Mișu Filipescu-Drăgășanu caută a întrerupe pe d. V. Dumitrescu-Mi­litar, ajutat fiind la aceasta de fostul comerciant Popescu din București. D. Popescu îndeamnă pe congresiști să se arate nemulțumiți de promi­siunile miniștrilor. D-niî Mișu Filipescu și Popescu ne­­fiind membri ai Ligei, se naște scan­dal. Se aud strigăte de : „N'are voe să vorbească D. T. Tancu Marinescu vice-preșe­­dintele Ligei, arată congresiștilor că d. Filipescu nefiind nici membru al Ligei și nici invitat la congres, nu este în drept a intimida pe congre­­siștî și a face­ politică. întregul birou protestează înpotri­­va polemicei personale și cu carac­ter politic încercată de d. Mișu Fili­pescu. D. Al. Agapie, încearcă de­ aseme­­nea a­ aplana incidentul, arătînd că aci nu se face politică, ci se caută de interesele negustorilor. D. Vasile Dumitrescu-Militaru, pre­zidentul congresului, declară dezba­terile închise, aducînd mulțumiri congresiștilor cari au­ răspuns în așa de mare număr la apelul Ligei. Seara congresiștii s'au adunat cu toții la un banchet la restaurantul Mișu Dragomirescu, sala „Vesta“ din B-dul Elisabeta. Banchetul a luat sfîrșit în mijlo­cul celei mai mari animații. — M. —*—­.......——i——— ........ Msar­ea anul academician român Budapesta, 16 Ian. — Filologul A­­tanasie Marinescu, membru al Aca­demiei române a încetat ori din via­ță la Sibiu. Dr. Atanasie Marinescu s'a năs­cut în 8 Martie 1830 în Lipova (Ba­nat). Studiile și le-a făcut în Arad, Teim­ișoara, Budapesta și Viena. Di­ploma de doctor în drept a obținut-o în 1861. A lăsat numeroase scrieri, prin­tre care: „învățătorul și poporul" tipărită la 1858 în Sibiu. S-a ocupat cu studii folcloristice și a adunat un bogat material de poezii populare. A publicat „Bala­de” în 1859. Sub titlu de „Descoperiri mari” a publicat și explicat în revistele „Al­bina”, „Familia” și „Foișoara tele­grafului român” 14 povești popula­re. Multe articole și studii istorice de-ale d-rului Atanasie Marinescu se referă la datele cari fac dovadă că poporul român din Dacia s’a sta­tornicit pe pămîntul ocupat. Dr. Al. Marinescu a fost ales în 1877 membru corespondent al Aca­demiei române, iar în 15 Martie 1881 a fost ales membru ordinar. ATANASIE MARINESCU - A APARUT Săpun Ana Războiului DIMINEAȚA Primii­le noastre.upta frontiera austro-sârbă APROPIATA OFENSIVA AUSTRO­­GERMANA. — TEMIȘOARA, LOCUL DE ADUNARE AL TRUPELOR AUS­TRIACA T.-Severin, 16 ianuarie, — Trupele sârbe de la Tekla și Știp, sunt în aș­teptarea trupelor austro-germane, cari pregătesc o grabnică intrare în Serbia, prin aceste puncte. * Aseară, la orele 10, a trecut prin portul nostru vaporul rus „Sf. Ser­­ghie", avînd un șlep cu munițiuni pentru zona Cladova, Tekla și Știp. Șlepul a fost descărcat în Cladova. Azi s-a auzit un duel de artilerie îndreptat de trupele austro-gem­ane contra Serbiei. Artileria sîrbă nu a răspuns. Ailu știri pozitive că în Temișoara este punctul principal de adunare al armatelor austro-germane. Zilnic sosesc noi regimente cari sunt trimise apoi la frontiera sîrbă. St. D-ra STELUȚA ABRAMOV­ICI, din Piatra-N., cîștigătoarea Unui dormi­­tor complect de bronz, la tragerea premiilor noastre dela 1 Ianuarie. D-ra Steluța Abramovici ne adre­sează următoarea scrisoare: Piatra-N., 15 Ianuarie D-le Administrator general al zia­relor „Adevărul " și „Dimineața’ Norocul m’a favorizat ca la trage­rea marilor premii oferite de valo­roasele ziare „Dimineața” și „Adevă­rul", ca să cîștig unul din cele mai mari și mai prețioase premii, dormi­torul de bronz. Intrînd în posesiunea acestui pre­miu, de care sunt pe deplin mulțumi­tă, țin să vă exprim toată recuno­ștința și mulțumirea mea. Ziarele pe cari le administrați sînt destul de valoroase și fără acordare de premii, dar cu atît mai mult ata­șațî pe cititori cînd le dați posibilita­tea de a cîștiga obiecte de atît de ma­re valoare. Cu distinsă stimă Steluța Abramovici După 33 de ani de ser­viciu PENTRU D. PREFECT AL POLIȚIEI Sergentul de oraș Anghel Marin, din comp. 5, în etate de 78 ani, avînd 35 ani de serviciu, ne roagă să atra­gem asupră-i atențiunea binevoitoa­re a d-lui prefect, pentru ca să obți­nă trecerea sa la­ pensie. Istovit de­ muncă, avînd în jurul său guri de hrănit, el apelează la generositatea șefilor săi, pentru a fi scos din „ser­viciul activ”. Plîngeri UN ÎNVĂȚĂTOR ABUZIV Mai mulți locuitori din com. Băr­­sești, j­ud. Argeș, au­ adresat o re­­clamațiune d-lui ministru de culte cerînd transferarea învățătorului Gh. D. Lăzărescu. Locuitorii citează nu­meroase fapte brutale, abuzuri și incorectitudini în sarcina învățăto­rului care e și contabil la banca să­tească, ceea ce l pune în situația de a putea teroriza pe locuitori. El aș­teaptă o anchetă severă din partea autorităților în drept, Combaterea falsificărei laptelui și derivatelor în conformitate cu capitolul XX­I și XXVI din regulamentul de pr­­vighere sanitară, autoritatea co­munală prin serviciul veterinar, fa­ce un riguros și intens control al laptelui și derivatelor, deferind jus­tiției pe falsificatori, totuși, falsifi­­cări­le acestui aliment de prima ne­cesitate, persistă în dăuna sănătăței cetățenilor. Spre a se putea preîntîmpina și stabili răul, este nevoie de concursul tuturor; pentru aceste motive, noi primarul Capitalei, sfătuim pe ce­tățeni ca, în conformitate cu legea și regulamentul de privighere sani­tară, să înlesnească, controlul lapte­lui ce se face de organele competente, semnalînd orișice caz bănuit servi­ciului veterinar al comunei, str. Scaune No­ 45, telefon No. 34/49, in­­dicînd proveniența laptelui sau de­rivatelor ce ar fi suspectate, iar în cazul cînd ele sînt procurate de co­mercianți, specificînd numărul per­misului ce se află gravat pe o tăbli­ță de aramă pe vasele sau trăsura debitantului. In­­ conformitate­­ cu art. 40 din regulamentul privigherei sanitare,­­cetățenii pot t­­rimite spre analiză faptele sau derivatele ce le ar pă­rea falsificate­ laboratorului comu­nal Splaiul General Magheru, unde se va face analiza în mod gratuit, liberîndu-se un buletin doveditor dacă proba a fost sau nu regula­mentară.­­ p. primar, Dr. Lucian Skupiewski. No. 1694-70, 13 Ianuarie, 1915. Turcii spre capitala Persiei Budapesta, 15 Ian. — Știri sosite­ în Milano anunță înaintarea turci­lor din Kaswin spre Teheran, capi­tala Persiei pe care turcii au inten­ția să o ocupe. I Rusia ne somează?! CE SE SCRIE IN PRESA BUL­GARA Ziarul bulgăresc „Utro“ publică următoarele: „Presiunea în jurul­­ Romîniei se accentuează din ce în ce mai mult. La granițele ei sînt concentrate tru­pe austro-germane și rusești. In cercurile politice predomină păre­rea că în asemenea condițiuni­­ Ro­­mînia nu va mai putea rămîne neu­tră. S’au primit știri din Petrograd că guvernul rus a hotărî­t să recurgă la ultimul mijloc ca să forțeze Ro­mânia să intre în acțiune, îi va tri­mite un ultimatum prin care i se va cere că într’un interval anumit să atace Germania și Austria sau să permită trecerea a 300 mii de sol­dați­ ruși pe teritoriul României. In caz de răspuns negativ, puterile Triplei înțelegeri îi vor comunica că o consideră ca țară inamică. In cercurile competente militare se dă ca sigur că chiar dacă Romî­­nia va trece de partea ori­cărei gru­pări, ea va deveni totuși o arena de lupte din­ cele mai sângeroase“. Serviciul de navigație Calafat-Prahovo Noul serviciu de navigație orga­nizat între Calafat și portul sirb Prahovo, în vederea stabilirea unei joncțiuni intre liniile ferate române și cele sîrbești și grecești prin Pra­­hovo-Niș-Salonic, a început să func­ționeze de 2 zile. Vaporul pleacă din Calafat la 9 dimineața și ajunge la Prahova la 2 d. a. Isprava unor funcționari de mi­nister li se comunică următorul caz de barbarie . Aseară, doi funcționari ai statului, Mircea Florian, inspector al pescă­riilor statului și Mișu Ion­escu, sub­­director în ministerul de finanțe, a­­flîndu-se într’o trăsură, aceasta s’a oprit în strada Popa Tatu și birjarul i-a anunțat că nu mai poate urma drumul, deoarece unu­l din cai șchio­pase. Atunci, Mircea Florian s-a re­pezit la birjar și a început să-l în­jure și să-l lovească fără milă, ori­unde nimerea. Sergentul din post chemat de­ bă­tăuș ca să ia numărul birjarului, a asistat impasibil la toată scena. Barbaria acestui funcționar supe­rior, a provocat o vie indignare în mulțimea adunată. Titina Lăzărescu Steaua cazinourilor din Sinaia și Constanța, Titina Lăzărescu este re­­numita dansatoare în­de-ajuns de­unoscută publicului nostru. Va da alături de ceilalți artiști re­­futați, concursul d-sale prețios ba­letul Presei din seara de Sîmbătă 24­anuarie din saloanele Teatrului Ca­rol cel Mare. Rominia îi puterile germane — CE SE SCRIE IN TURCIA — Constantinopol, 15 Ianuarie. — .Agenția Otomană“ anunță că după știri sosite de la București la Sofia, demersul miniștrilor Austriei și Germaniei din București pe lingă guvernul român, în ch­estia transi­­tului de mărfuri pentru Turcia, va avea ca urmare demisia ministrului de finanțe Costinescu care e anti­­germ­an. In modul acesta România vrea să se sustragă presiunea celor două state cari vor să o silească să-și clarifice atitudinea. Pentru a preveni de asemenea o presiune ru­sească, România a dispus mobiliza­rea a zece contingente pentru 28 ianuarie. MISIUNEA PRINȚULUI WEDEL LA BUCUREȘTI Hamburg, 15 Ianuarie. — „Ham­burger Premdenblatt“ relevă că prințul Wedel, care a fost la­ Bucu­rești unde perechea regală la tra­tat cu o deosebită distincție, condu­­cîndu-l chiar la gară, a fost primit zilele trecute în audiență de împă­ratul Franz Iosef și pleacă acum spre cartierul general german. Se crede că prințul a avut o importan­tă misiune la București. Palatul Ateneului La această extraordinară serbare artistică­ l­iterară vor da concurgi»­ : Barbu Delavrancea, George Enes­­cu, Marioara Ventura, A. Macri, Mircea­ Bîrsan, Victor Eftimiu și Octav Minar. Se va reprezenta filmul biografic Eminescu-Veronica­ Greangă, montat la Paris de Casa Pathé Frères și al­cătuit de­ Octav Minai". De remarcat „Poeziile însuflețite“ ale marelui poet ca : „Somnoroase Păsărele”, „Egiptul”, Codrul Codru­țule”, „Satira III și Sonetul­ „Vene­ția”. FESTIVALUL EMINESCU sub patronajul d-lui ministru V. G. Morțtm RAZBOIUL Serviciul agenției Bjoem­sp. SERVICIUL POSTAL IN BELGIA Berlin, 16 ianuarie. — Serviciul poștal din Belgia este organizat a­­cum din ce în ce mai bine de au­toritățile germane. Poșta germană a angajat factori poștali belgieni pentru distribuirea corespondenței. Deoarece nu toate localitățile au o­ficii poștale__cari­uunt germane — factorii poștali se pot folosi pentru serviciul lor de căile ferate și de bi­ciclete. Factorii mai desfac mărci poștale și adună poșta de expediat. CARTEA LUI SVEN HEDIN Berlin, 16 Ianuarie. — Cartea lui Sven Hedin asupra războiului uni­­versal va apare in Curînd și va fi­rea S00 d­e pagini și 300 Austrațiuni- Se poate vorbi de o lucrare excep­țională, căcî voluminoasa operă a fost scrisă în mai puțin de trei hini. Cartea are titlul: „Dein frontul a­­prison". IMF­ARATUL WILHELM SI BUL­GARIA Roma, 15 Ianuarie.­­ La Paris se zvonește că Kaizerul ar fi trimis re­gelui Bulgariei o misivă, rugîndu-l ca pe timp de o lună să se lipsească de orice acțiune. Zvonul însă nu se întărește în cer­curile oficioase din Paris. (A. T. 1.) CALATORIA LUI MIILERAND LA LONDRA Berlin, 16 ianuarie.­­ Din Haga se anunță că în cercurile diplomatice de acolo se afirmă că Mitlerand, sub presiunea nemulțumirei crescînde care se manifestă față de Anglia, a plecat la Londra ca să constate situa­ția actuală a armatei de un milion anunțată de Kitehaner. Millerand a declarat personalităților competente din Anglia, și chiar regelui George, că Franța a trimis ultimele rezerve la front și că mai posedă trupe nu­mai în Maroco și Algeria, pe care în­să nu le poate aduce pe câmpul de luptă din Europa din cauza revoluției din Maroco și Berberei tot mai ame­nințătoare din Algeria și Tunis. SOCIALIȘTII ENGLEZI CONTRA RECRUTĂRILOR Berlin, 16 Ianuarie. — După știri din Amsterdam Congresul anual al federației londoneze a partidului in­dependent muncitoresc a dezaprobat campania în favoarea recrutărilor a partidului muncel. O rezoluție care voia să justifice participarea la răz­­boiu a Angliei prin faptul că neutra­litatea Belgiei a fost violată a întru­nit numai patru voturi. PRIMARII VIENEI ȘI BUDAPES­TEI VIZITEAZĂ TRUPELE Viena, 16 ianuarie.­ Se comuni­că de la cartierul general , înaltul comandant, ialdmareșalul arhid­u­ce Frederic, a invitat cu consil­i­­țimîntul împăratului pe primarul Vienei, dr. Weisskirchner și­­ pe pri­marul Budapestei, dr. Barczy să viziteze pe front trupele corpurilor din Viena și Budapesta. Amîndoi primarii răspunzînd acestei invita­­țiuni se duc mîine la ambele cor­puri unde vor avea ocaziunea de a avea impresiunî personale cu pri­vire la condițiunea și starea regi­mentelor orașelor lor. (Corr. Bu­reau) NICI UN VAS ENGLEZ SCU­FUNDAT Petrograd. 16 Ianuare.— Se co­munică din Londra că amiralitatea a comunicat că toate vasele engleze cari au luat parte la recenta luptă în marea Nordului, s'au întors în Anglia. Pierderile engleze sunt de 5 morți, și 38 răniți. iuti" «•».-“K­O. 0903 I>amintest 17 lBnn»rb­ 101"> BUCUREȘTI 3 CIOCNIRE DE AEROPLANE Roma, 15 Ianuarie. — Eri la Joha­­nistal a fost o ciocnire între două ae­roplane germane. Trei aviatori au murit. — (A. T. I.) SATE GRECEȘTI DEVASTATE DE TURCI Tiflis, 16 Ianuarie. — Informațiu­­nile sosite aci spun că cea mai mare parte din satele grecești din regiu­nea Karsalul au fost muinate de tur­cii năvălitori. Grecii au suferit mult în regiunea Ardagan și Olty; fuga lor era așa de grăbită în­cît mamele a­­bia și-au­ putut lua copiii, dintre care cei mai mulți au degerat de frig. Tur­cii au măcelărit mulți bărbați, au luat prizonieri 50 de inși, au batjoco­rit femeile, au pîngărit bisericele, au luat în captivitate pe preotul Ar­­seniak care a murit de emoțiune. To­talul satelor cari au fost devastate este de 50. — (Vestnik). PENTRU RAPORTURILE CO­MERCIALE ITALO-RUSO Roma, 16 Ianuarie.— Coresponden­tul din Petrograd, al ziarului „Secolo XIX" anunță că, în urma inițiativei luate de personalități de frunte din lumea comercială și financiară din Rusia, se va înființa în curînd la Petrograd o instituție ruso-ita­liană menită să stabilească­­­ raporturi co­merciale mai strînse și mai bine dis­ci­plin­ate între Italia și Rusia.­­A. T. I. LIPSA LEMNULUI IN ITALIA Roma, 16 Ianuarie. — Guvernul austro-ungar a oprit, precum se știe, exportul lemnului. Acea­stă măsură a păgubit mai cu seamă­ Italiei. In Si­cilia lipsește lemnul, ceea ce amenin­ță să producă o mare criză, deoarece lemnul este materia primă de care are nevoie comerțul insulei pentru facerea lăzilor ce servesc la transpor­tul portocalelor și­ lămâilor.-- A. T. I. ÎMPRUMUTUL AUSTRO-UNGAR Viena, 16 ianuarie. — Comisiunea de control a­ datoriei publice a discu­tat azi modul de a se satisface ser­viciul intereselor noului împrumut.. După raportul remis comisiunii de sat, datoria publică la­ finele lui Iu­nie 1911 se urca la 13.001 milioane de coroane. Scoțînd partea ce se cu­vine Ungariei, rămîn pentru Aus­tria­ 11.616 milioane, capitalul băgat in căile ferate ale statului, arcîn­­duse la, 3829 milioane se socotește ca o contravaloare; din această cau­ză datoria curată a statului se urcă la 37S6 milioane, iar serviciul do­­benzilor cele­ 263 și jum. milioane (Corr. Bureau). AFACEREA DESCLAUX Roma, 15 ianuarie.. — încasatorul Desclaux a fost arestat la Reims. Va fi apărat de d­irii Labori și Pelletier. _____(A. T. I.) REGELE BA­VARIEI PE CIMPUL DE LUPTA Viena, 14 Ian. — Se telegrafiază din München că regele Ludovic al Bavariei, a plecat azi cu ministrul de războia și suita spre teatrul­ de roin boiff, în scop de a vedea trupele bava­reze pe cimpul de luptă

Next