Dimineaţa, iunie 1915 (Anul 12, nr. 4038-4067)

1915-06-25 / nr. 4062

ANUL ZIS No.—4062— 6 OPT PAGINI Cu cele din urmă știri din lumea întreagă Director: COÎIST. MILLE Idas* No. 11. — Bucorețti Biarourile clarului: Str. I­MBONAENTE CD FLEU11: Un an Lei 18.—­­ 6 Inni Lei 0.50 3 Inni Lei S. — Pentru străinătate prejul este tndolt TELEFON 4 LINII No. • 14/10; 34/73; 14/99; 12/40 PUBLICITATEA CONCEDATA EXCLUSIV AGENȚIEI DE PUBLICITATE CAROL SCHULDER 21 Comp. » Str. Karageorgevici 9. Etaj 1.—­Tafefon */4 [| eati>e toți pomenii , ----- -----1 Români! In num­ele sf iis­torii adevăr vă chemăm să vă strîng­eți, intr’on mare sobor, intr'o mare ,andumare națională“, în care veți h­o­­tărî, după co^etal și conștiința voastră, de soarta p is­tor­ului vostru. Ei aproape un an de zile de cind omeni­rea înoată în sing­e, linii învintesc sabia pentru întinderea împărățiilor lor st­răpalnice, — alții pentru desrobirea cît mai grabnică a popoarelor și pentru așezarea laolaltă a acelora de a­­ceiași rasă. Unii preamăresc forța brutală și ne­în­durată, — alții înfrățirea ideală a societăți­lor omenești. Unii pentru pradă, — alții pentru drep­tate. Nu noi, — și nimeni din „întreita Ințe­­gere“, — n’au căutat război ral. Războiul Fan deslănțuit Germania și Austr­o-Ungaria. Și ni se impune să ne alegem. Or să rămânem eram sintem­, o Romanie mică, ca o iluzie vremelnică între atîtea po­poare cari vor spori peste granițele lor,— ne strângem eu Ardealul, cu obîrșia ‘z,z] să creem o Ifoșnînie Mare, și să f•et de sprijin și de cumpănă în Eu *­­p­ă viitoare. Preferi-vom somnul popoarelor cari se duc? Sau ne vom trezi la viață, făcînd jert­fele pe cari fatal le cere viața slobodă și de sine-stătătoare ? Sîntem la furca căilor, înapoi, nu mai putem da. * Dacă vroiți o XSuminie cum e, — care în curînd nu va mai fi decit o amintire istorică :— stați pe acasă, vedeți-vă de treburi, îmbo­­gățiți-vă, căci peirea va veni îndată și fără de veste. Iar dacă voiți o Romînie Mare, porniți, de la munte la vale, ca niște torente nestă­pînite de nimeni și de nimic, — și fiecare din voi să simtă pe umărul drept crucea pe care s'au pironit eroii generațiilor trecute, și să audă răsunând în sufletul lui chemarea isto­­rică a bucățelelor Patriei noastre! Romani, ci simțiți-vă odată mișcați de vrednicia unui popor mândru și demît de viață! Restul cu amărăciunile și suferințele se­­culare! Prea destul ne-a ros un singur dor, mai până astăzi! Astăzi să-l buciumăm lutr’un glas clocotitor, cu glasul romînilor de pre­tutindeni ! Uniți în fața primejdiei, noi,­­ din toate partidele politice ale țarei, — liberali, con­servatori, conservatori-democrați,—din toate societățile patriotice și din toate țările lo­cuite de romîni, — vă chemăm în ziua de duminică, Zn Iunie ca împreună să ne sfă­tuim, ceea ce ar trebui să facem într’un ime­diat viitor. Prea se pune lumina sub obroc. Prea se urzesc multe la întuneric. Prea se ascunda ceea ce ar trebui dat la iveală. Prea au fost, afară din cale, purtați cu vorba, bărbații de stat și oamenii de frunte, pentru ca să răbdam mai departe ceea ce am răbdat pină acuma. Pi vremea să strigăm cu putere, ca să audă și surzii: — Trăiască Rominia cea Mare a fericiților noștri urmași !“. 23 Iunie 1915 București ACȚIUNEA NAȚIONALA LIGA CULTURALA LIGA ARDELEANA ACȚIUNEA PATRIOTICA ASOCIAȚIA BUCOVINEANĂ LIGA ITALO-ROMANA ASOCIATIUNEA latina »« Uru Ce se petrece în Rdtsia O RESTABILIRE DE FAPTE A CERCURILOR OFICIALE Geneva, 23 Iunie­ — In urma ce­lor publicate de presa străină pri­vitoare la­ cele descoperite în Ru­sia și în special la Curtea imperia­lă, cercurile oficiale ruse au făcut să se publice o restabilire a unor fapte, voind să scoată din discuțiu­­ne persoana țarinei care nu și-ar fi manifestînd pe față sentimentele sale intime germano­file. Chestiunea celor patru ofițeri su­periori germani, descoperiți în pa­latul unei mari ducese, se restabi­lește astfel : e vorba de patru ofi­țerii germani prizonieri, pe cari i-a luat, în mod excepțional, spre a-i găzdui, marea ducesă Serghie. Faptul acesta, aflîndu-se, a pro­dus o ma­re nemulțumire în public, care nu înțelege acest tratament excepțional, bănuind că cei patru ofițeri, adăpostiți în palatul unei mari ducese, ar puteai avea o acti­vitate dăunătoare. Țarina nu ar fi amestecată întru­­nimic în această chestiune. Aceasta este versiunea oficială. Dar se știe că versiunile oficiale nu sunt totdeauna Cele mai apro­piate de adevăr. Procesul Nae-Solomonescu Cititorii noștri cunosc procesul intentat de d. avocat Consta C. So­lomonescu, directorului... politic al „Universului" stimabilul Nae Dumi­trescu-Cîmpina, cel care cere un milion ca să se divorțeze! D. Nae angajase pe d. avocat So­­lomonescu să-l asiste în procesul cu d-na Teodora Cîmpina, iar în urmă cind s’a împăcat cu proprie­tara „Universului", n’a mai voit să plătească onorariul convenit! Pentru această mică găinărie, d. Nae a fost dat în judecată de d. Solomonescu. Procesul s’a înfățișat ori înain­tea secției a IV-a a tribunalului Ilfov, D. avocat Petrescu-Comnen a depus un certificat eliberat de d. dr. Haralambie prin care se afirmă că d. Nae Milion ar fi bolnav de „enterocolită acută" boală care-l pune în imposibilitate de a părăsi patul. Tribunalul a amînat procesul pentru 27 iunie acordînd acest ul­tim termen pîrîtului spre a se în­fățișa în instanță. Concediu pentru fabricarea de... noul soldați „Frankfurter Zeitung“ primește de pe cîmpul de luptă, copia unei peti­­țiuni și rezoluțiuni ce i s’a pus. Iată interesantele documente: CEREREA IN PRIVINȚA SOLDATU­LUI SANITAR MEIER Știin: d-le căpitan-medic. Vă rog să acordați bărbatului meu, sanitarului Meier, un concediu ca să-și vadă feciorul născut în Ia­nuarie și să îngrijească mai departe de producție, atît de necesară acum cind sînt nimicite atîtea vieți. Durata concediului să fie după împrejurări. Cu plecăciune Hildegard Meier Medicul-șef a pus pe cerere urmă­toarea rezoluțiune, înaintînd-o co­mandantului diviziei: „Meier este un bun soldat. I­ se poate acorda concediul“. Rezoluția comandantului diviziei sună: „Să se acorde sanitarului Meier un concediu de 1i zile. Să ni se ra­porteze despre efectul concediului* Consulii italieni părăsesc Palestina Berlin, 22 iunie. — „Deutsche Tageszeitung” afirmă că după o știre a ziarului „Times” din Lon­dra, consulii Italici din Palestina au părăsit, acea țară, împreună cu vreo 450 supuși italieni. Joi SB Iunie MB linn si mu­suimr Contele Iuliu Andrăssy preconizează împăcarea en unul­ivi adversari In revista ungurească „Revue de Hongrie“, care apare în limba fran­ceză, contele Iuliu Andrăssy publi­că un articol despre garanțiile unei păci durabile. In acest articol An­­drássy discută și chestiunea păcii separate. „Războiul nostru, spune contele Andrássy, e un războiu defensiv. El nu-șî va atinge scopul decît dacă vom alunga pe dușmanii noștri și dacă vom sparge cercul pe care l-au format în jurul nostru. IN ACEST SCOP AR FI MAI BINE SA NE ÎMPĂCĂM CU UNUL DIN ADVERSARII NOȘTRI ȘI SA ÎL CÎȘTIGĂM CAUZEI NOAS­TRE. O asemenea pace ar prezintă a­­vantagiul că ar da omenirii posibi­litatea de a-și dedica puterile, civi­lizației și activității economice. Pa­cea separată cu unele puteri ar fi garanția cea mai bună pentru o a­­semenea prefacere a politicei inter­nationale“. In continuare, contele ungur ex­pune că, deși Ungaria nu face un războiu­ de cucerire, totuși va fi ne­­de unele rectificări de fron­tieră. ,".Avem dreptul, zice el, la unele compensațiuni; nici vrăjmașii no­ștri nu ne-ar cruța dacă ar fi birui­tori. Principiul naționalităților, pe care englezii îl proclamă cu perfi­die, nu poate să fie călăuzitor, căci Anglia singură ține sub jugul ei a­­tîtea milioane de străini, câte mii de nemaghiari trăesc în Ungaria. Da­că învingem, nu vom putea să cău­tăm decît interesele noastre, căci poate trebue să ne asigurăm față de un nou și iminent atac al dușmani­lor". Chestiunea cea mai importantă pare pentru contele Andrássy, re­constituirea Poloniei. In ce priveș­te Italia, autorul propune numai ob­ținerea unei rectificări de graniță: „Italia să ne despăgubească mai mult bănește, pentru că nu poporul italian, ci numai guvernul e autorul ruperii tratatului". Articolul contelui Andrássy este destul de confuz. Contele ungur vorbește de pace separată cu unul din adversari spre a’l cîștiga de partea puterilor centrale. In același timp, însă, el cere pedepsirea Ita­liei prin o rectificare de frontieră în favoarea Austriei și o despăgu­bire de războiu. De la Rusia contele ungur cere cedarea Poloniei rusești pentru a reconstitui regatul polon. Cum, însă, aceste condiții presu­pun înfrîngerea­ Rusiei și a Italiei, propunerea de pace separată e fără rost și lipsită de logică. Unicul adversar cu care Austro- Ungaria ar mai putea să facă pace ar mai fi Serbia, dar acest belige­rant, astăzi pasiv, e prea puțin im­portant ca să se gîndească cineva la o pace separată cu el. Logic ar fi ca Ungaria să caute a se împăca în mod separat cu cel mai puternic dintre dușmanii ei, cu Rusia. Probabil, propunerea conte­lui Andrăssy urmărește aceasta, deși vorbește de reconstituirea Po­­loniei. Oricare ar fi însă înțelesul ascuns al articolelor contelui Andrăssy, e sigur un lucru, anume, că el discută pe față ideia unei păci separate. Tre­bue să mărturisim că nu înțelegem și nu ne putem închipui felul cum Ungaria sau chiar Austro-Ungaria ar putea să închee o pace separată.­Jn­­garia, mai ales, e azi Incapabilă de o asemenea pace. Efectivele ungu­rești, ca și cele austriace, sunt ames­tecate cu cele germane și stau ade­sea cu totul sub comanda germani­lor. O desfacere nu e posibilă decit cu consimțămîntul Germaniei și mai ales cu al Austriei. Dar nu e impo­sibil ca Germania să consimtă și ea la o pace separată între Austro-Un­­garia și Rusia, de pildă, spre a-și re­­duce frontul de luptă. * In orice caz trebue reținută ideea păcii separate care preocupă pi* un­guri căci nu este de crezut ca această idee să răsară numai din capul con­telui Andrássy. E foarte probabil că articolul său exprimă și intențiile guvernului unguresc. Cine cunoaște viața politică ungurească știe că: In marile chestiuni naționale, opoziția și partidul guvernamental au totdeauna mînă în mină. T?r~ a fost de a online dota­t"­sinul prin campaniile opt.—., cari guvernul le combatea p«. — dar le sprijinea pe sub mînă. E foarte probabil că și acum avem­ de a face cu aceeași tactică. Guvernul­ unguresc vrea pacea separată și, spre a o obține, el montează pe un o­­pozant influent ca să o ceară ca din inițiativa sa. Cu acest articol al con­telui Andrássy în mînă, contele Tis­za va merge la Viena și va declara că, dacă nu se va încheia o pace se­parată pentru salvarea Ungariei. In special a Transilvaniei, el nu poate să răspundă de situație, de­oarece opoziția amenință să-l răstoarne. Aceasta e convingerea generală în Budapesta. Lumea ungurească cunoaște prea bine metodele partidelor de aici ca să nu ghicească șurubăria nouei cam­panii, care lucrează în unire cu con­tele Tisza. COR. / # țjs CONTELE ANDRASSY Adunarea de la cercul comercial — Chestiunea zahărului — Ori după amiazi s’a ținut o adu­nare a membrilor cercului comer­cial din strada Izvor No. 14, sub preșidenția d-lui I. GEORGESCU­­ENACHIȚA. D. PETRE IONESCU a vorbit despre modul greșit cum primăria a distribuit zahăr negustorilor. D. G. IOANIN, vorbind în chestia unturei, spune că în curînd, datori­tă măsurilor luate de cercul comer­cial, va fi în calitate bună și sufi­cientă. Vorbitorul mai spune că cercul comercial a făcut greșit din de za­hăr și negustorilor, străini de a­­ceastă organizație cari au făcut a­­b­uzuri. D. G. LAZARESCU arată că nu s’au făcut forțat înscrieirile în cerc ale acelor cari s’au înscris pentru zahăr și spune că nouile înscrieri vor fi serios verificate conform sta­tutelor, spre a se aviza apoi. D-nii C. G. DOBRESCU și DU­­MITRESCU-BOLINTIN dezmint că cercul ar fi luat asupră-și distri­buirea zahărulu cu scopul de a recruta noul membru­, ci s’au în­scris toți acei cari au vrut și aveau nevoie de zahăr. D. IOANIN propune să se dea un comunicat în care să se arate că in­­casatorul cercului din greșală a fă­cut noul înch­ere de membri. D. MIȘU F­ILIPESCU-DRAGA­­ȘANU învinuește pe d. Dumitrescu Bolintin, casierul cercului, de ulti­mele înscrieri făcute in cerc. D. I. GEORGESCU-ENACHIȚA, președintele cercului, spune că noul membri înscriși în cerc, străini, vor fi­ înștiințați să vină să-și ridi­ce taxele depuse. Mulțumește tuturor pari au dat Concurs cercului­­ pentru buna or­dine In diistribuirea cercului și de­­zaprobă, ca neîntemeiate, acuzațiile aduse comercianților. In chestia atitudinei neleale a d-lui Dumi­trescu-Bolintin față de cerc, după mai multe discuțiiuni, se propune ca d-sa să fie judecat de o comisiune de arbitri, conform sta­tutelor. D. MIȘU FILI­PESCU-DRAGA­­ȘANU, a făcut o dare de seamă a­­supra modului cum s’a distribuiit o cantitate de de 88.000 kgr. și s’a încasat suma de 110.108 lei. Dezaprobă atitudinea d-lui Nicu­­lescu-Bolintin care neîntemeiat a adus acuzații unor membri ai cer­cului prin publicitate, încheie cu mulțumiri la adresa primarului și tuturor celor cari i-au dat concursul în buna distri­­buțiune a zahărului. D. G. LAZARESCU aduce și d-sa mulțumiri primarului pentru în­crederea arătată cercului. D. G. IOANIN face apel la presă să arate negustoriilor cari au luat cîte 150 kgf. zahăr prin cerc să îna­inteze conform angajamentului ce și-aui luat, tablourile cu numele per­soanelor cărora le-au vîndut za­hărul spre a se putea obține d­in nou pentru el de la primărie alte canti­tăți de zahăr d­e viitor. Mai apelează la membrii cercului să nu facă abuzuri la vînzarea za­hărului. D­­­ ȘTEFLEA protestează contra­­ acuzațiilor aduse de anonimi co­mercianților în chestia zahărului. Aduce mulțumiri primarului și comisiilea pentru bunăvoința de a distribui zahărul. D. C. G. DOBRESCU face rezuma­­­tul discuțiunilor, după cari se ho­­tărește ca d. Dumitrescu-Bolintin să fie adus înaintea unei comisiuni de arbitri care să judece și să hotă­rască asupra cazului d-lui Nico­­lae-Bolintin. In prealabil d-sa va fi somat să publice o scrisoare dă dezmințirea acuzațiilor ce a adus membrilor cercului, iar dacă nu va face aceasta în termenul ce i se va da, va fi adus în fața arbitriilor. închee, aducînd mulțumiri în nu­mele cercului d-lui primar al Capi­talei și membrilor comisiunei pen­tru că au lucrat ca să ridice pres­tigiului acordînd și distribuind a­­ceste­ asociații zahăr pentru ali­mentarea publicului. In acest scop se va face o adresă oficială cu care se va duce o delegație, întrunirea s’a terminat la orele 7 și jumătate seara. *1% Primăria Galați dată judecății — PENTRU CONTRAVENȚIE LA LEGEA PREȚURILOR MAXIMA­LE — GALAȚI, 23 iunie. — La fel cu comercianții din Capitală, cîțiva comercianți din localitate au înain­tat o petiție ministerului de co­merț cerînd darea în judecată a primăriei care a contravenit la le­gea prețurilor maximale vînzind comercianților zahărul tos cu 1.30 kgr. in loc de 1.1S. Nouă conflicte au avut astăzi loc între­­ public și ajutorul de primar Mitescu și între cofetari, cafegii, etc. și controlorul comunal Spiru­ Liuboi,valid care împarte sacii cu zahăr destinat pentru cafenele, co­fetării, etc., cu părtinire. — I—y.

Next