Dimineaţa, iunie 1916 (Anul 13, nr. 4399-4428)
1916-06-10 / nr. 4408
> •4T imxm—izo 4408 c șsase emmi CONCEDATĂ EXCLUSIV AGENȚIEI DE PUBLICITATE CAROL SCHULDER : Comp. Str. Karageorgevici 9, Etaj I.—Telefon 8/« Cu cele din urmă știri din lumea întreagă Director: CONST MINE Ili voturile barului: Str Sprindor Mo. 11. — BucurețA ABONAMENTE COFREU: Omamn Lei is.1 6 Iani Lei ». 3 Iani Lei O. — resti* utriUatiste prețal este Îndoit N v *v • TELEFON 4 UNII No.*1410; »4/73; 14/9<>; 12/ PUBLICITATEA ÎNTRUNIRILE și maxime stația de aseară Asfcar'& k cMul conservator și la acela ai conservatorilor democrați au avut loc două întruniri, la cari s’a vorbit despre pregătirea noastră față de apropiata ofensivă generală a aliaților și față de succesele strălucite ale aripatelor rusești, cari au ajuns pînă aproape de Carrpați. .Au luat parte un mare număr de fruntași ai celor două cluburi. D. N. Flipescu, care se află la Călimănești, și d. Take Ionescu, aflîmdu-se la Sinaia, și au putut lua parte la aceste întruniri. D-nii Filipescu și Take Ionescu au trecut peste tot și și-au dat mina sinceri și cinstiți pentru că în gândul lor nu intră decît o idee: Romînia Mare! Noi aici, care sîntem grînarul Europei, să nu avem făină, fiindcă în fiecare zi ni se ia mîncarea ca s’o trimită peste graniță pentru a se hrăni inamicii noștri. Avem datoria, să spunem că pentru această țară nu este scăpare decit izgonind cu pietre dela guvern această clică. O VOCE: Neamțu este de vină. D. AUREL ELIESCU: Se spune că Take Ionescu, N. Filipescu și Brăttianu sunt învoiți. Convingeți lumea că ați avut încredere în Brătianu dar azi nu mai pot fi înșelați. Spuneți lumea că acei cari întrețin războiul în contra intereselor noastre cât e guvernul de la putere. Treime stă se știe că noi nu avem tron de drept divin și nici nu am Acela care dintîî slujbaș al intereselor neamului. Nu facem nici un act de räsvrotire, dar viitorul țăreț și al neamului nu-l putem lăsa a fi compromis. Vom merge din casă în casă și vom face totul pentru deșteptarea conștiinței cetățenești. Le dăm voe să-și facă averi, dar nu permitem să lase țara muritoare de foame și interesele țărei și ale neamului să fie compromise de o ceată de gheșefturi. Au obigația ,să-și facă datoria sau vai de ei și, aceste cuvinte vă rog să le săpați în sufletul d-voastră. D- N. XENOPOL. — Noi totdeauna am avut încredere în victoria aliaților, nu fiindcă au forțe mai numeroase dar au forța morală cu care luptă pentru drept și libertate. Și fiindcă de izbînda lor depinde revendicările noastre naționale, trebue să ne bucure izbînzile lor. O singură durere avem, că nu ne găsim împreună pe aceleași cîmpurî. De aceea am vrea ca victoria să nu se decidă la Verdun ci la Alba-Iulia. Ar fi o nenorocire ca aspirațiunile noastre să se facă cu un minim de sforțare și maximum de cîștig. Eu cred că zăngănitul aurului na copleșit toată energia și vigoarea din neam. Vom face toate jertfele ca să decidem guvernul să meargă cu noi, și dacă nici siliți nu vor merge, vor veni alții să le ia locul. D. D TOR SEVEREANU ridică ședința spunînd că datoria tuturor ■reinilor este că lupte pentru înăpJirea idealului național. .întrunirea s’a terminat la orele 10 seara nu a colaborat de ele și ministrul nostru de acolo. (Rușine!) Vinovată de această crimă, ea încerca zadarnic s’o arunce altora. Au susținut o vreme că „Forța e dreptul“ și azi încearcă să ne momească, pe greci, pe noi și pe celelalte țări neutre. Dar noi, rasă latină, nu putem concepe nimic decît prin noțiunea de dreptate. Și ea,să răspundem de partea cui e dreptatea, trebue să spunem aci că cel care a dezlănțuit războiul , acela nu poate avea dreptate. (Aplauze furtunoase). Și sinistrul de adevăr și de dreptate (aplauze, ovații, voci: „Trăiască Franța’)). Ca și întro ceartă sîngeroasă dintre doi, nu putem fi decît de partea celui provocat. Germania nu are forță morală. Forța morală e de partea cealaltă și acolo trebue să fim și noi. (Aplauze frenetice). Dar pe noi ne duce lingă Franța, Italia, Portugalia, față de orice popor latin, sufletul nostru, (aplauze). Gîndim la fel ca popoarele latine. Instinctul nostru ne-a păstrat limba și cugetarea noastră. Și înțelegem și ne înțeleg. Și cînd această năpustire a Germaniei s’ia făcut contra Franței și Belgiei, am înțeles că disprețul și ura Berlinului contra Parisului e invidia, invidia ce nu îl ajunge, invidia că nu-î întrece aplauze furtulaoas? ’. ■. . Din aceste legături instinctive trebue să ne arate că luceafărul latin e în pericol (aplauze). Și am ispus’o d-lui Marghiloman, de la început, că prefer să fiu zdrobit, dar lingă Franța. (Aplauze, ovațiuni). Dreptul și instinctul nostru național, ne arată prin urmare că trebue să luptăm lîngă Quadruplă (apliauze frenetice). Dar și un motiv practic ne face să fim alături de Quadruplă. (Aplauze). Ni se spune că Turcia și apoi Austria vor fi împărțite. De 44 de ori s’au ridicat romînii din Ungaria, ca să păstreze limba și neamul. Retrăiți vemurile de mai înainte. Cereți ca visul nostru să se împlinească odată (aplauze furtunoase). Azi Ardealul e gol de feciori, văduvit de floarea lui. Ardealul care se vaită și cere scăparea lui... Am citit scrisorile văduvelor cari ne întrebau „cînd veniți“? Rommiî puși în primele rînduri. Ce scapă de la dușman e împușcat în spate de unguri. , Trebue să fim alături de Quadrup în înțelegere, pentru mărirea Rominei, pentru salvarea neamului. (Aplauze furtunoase și prelungite). Iată ce ne face să iubim întii pe Franța, pe Italia, pe Anglia, imperiul Rusiei. (Aplauze prelungite). Contele Tisza a provocat războiul. Nota către Serbia de el a fost redactată. El s’a înțeles n Germania și războiul a început în numele culturei germane. VOCT : Jos! Nu cultura germană este. Dar civilizația, iată ce nu e în Germania: civilizația. V -Sufletul nemțesc nu s’a schimbat de loc. Un țăran al nostru e mai civilizat decît cel mai cult german. Cînd germanul cult spune că Forța ereiază dreptul, — concluzia aceasta e sălbatică. E mai civilizat săteanul nostru ca acel savant german Oswalt, care spunea că împăratul Germaniei întruchipează deliciile geniului omenesc”! (Ilaritate). Nu putem fi de partea acestora. Nu putem fi decît lîngă statele înțelegere și izbînzile lor să ne bucure și să ne îmbărbăteze. Nu pericolul slav ne amenință pe noi. Alți oameni,, ceva mai deștepți ca principele Sterberg, vor ști ei să rezolve chestia Dardanelelor și a Constantinopolului. Pe noi ne amenință altceva: frica și nehotărîrea. Să ne bucurăm de izbînzile impătritei înțelegeri. Să strigăm: Trăiască armatele victorioase ale Țarului. (Aplauze furtunoase). D. MIHAIL DEȘLIU mulțumește asistenței care a răspuns în așa de mare număr la această deosebită sărbătorire. Voind să plece spre Liga Culturală, un cordon de trupe oprește grupul manifestanților în dreptul Pasagiului Român. Mulțimea întonînd cîntece erfice se reîntoarce în piața Teatrului. ÎNTRUNIREA UN OM consermist-neBQerat orî seară, membrii partidului conservator-democrat au fost convocați la sediul clubului. Un mare număr de membri au luat parte la această întrunire. D. BR. SEVEREANU, care prezidează întrunirea, spune că scopul acestei întruniri este să se vorbească de evenimentele în curs și să se sărbătorească luarea Cernăuților, care pe cit se pare este în avantagiul Rominiei. D. COLACESCU luînd cel dinții cuvîntul spune că ne-am adunat să sărbătorim căderea Cernăuților și să exprimăm dorința că de data aceasta nu va mai trece în stăpînirea Austriei, ci în a noastră. Nu cunosc neam, zice d. Cosăcescu, a cărui soartă să fi fost mai nenorocită, ca neamul romînesc. După robie, atunci cînd răsare Și pentru el soarele libertăței, a fost supus la o nouă și crudă încercare. Peste munți, românii sunt siliți a-și vărsa sîngele pentru alții și sunt sacrificați cu brutalitate, cu cruzime, numai să dispară rasa aceasta urîtă ungurilor, și să rămînă casa lor pustie, iar ogoarele tot la străini. Și pe cînd ei se războesc și pier, acasă femeile lor sapă la tranșee, iar fruntașii și bătrlnii satelor sînt tîrîțî db lovituri și aruncați in temnițe. Aici în țară, indiferența unora, venalitatea altora și traficul. Noi am înlesnit turcilor să-șî procure muniții, și nemților grîne, ca să poată riposta contra neamurilor ce luptă pentru dreptate și libertate. Am făcut guvernului prea mare credit. I-am dat timp să pregătească acțiunea, iar el a profitat să îmbogățească partizanii săi. Nu mai are încrederea noastră, n’are încrederea nici a partidului liberal. Este guvernul unei clici care caută să acapareze toate resursele de viață ale țărei. N’are nici încrederea țărei, nici priceperea situației grele de azi. Cerem schimbarea lui, cerem guvern național, care să întrunească simpatia și încrederea țărei întregi, cerem guvern de oameni capabili și cinstiți cari să poată inspira încrederea puterilor din afară. Știm că liberalii vor striga că Vrem puterea. Da, vrem puterea pentru toți, nu pentru un partid și suntem fericiți să spunem că cele două partide conservatoare fuzionate azi sînt singurele cari au pornit pe față lupta pentru idealul național. Unirea lor s’a făcut pe această mare și nobilă ideie pentru care vom lupta Fără preget pînă la realizarea unirea tuturor romînilor. D. SIPSOMO spune că vine din concentrare dela Tg.Ocna și dorința tuturor soldaților este să intrăm cît mai repede în acțiune spre a îndeplini idealul național. Din nefericire avem azi la cîrmă un guvern de oameni de afaceri. Norocul țărei este că azi avem doi oameni, pe d-nii Take Ionescu și N. Filipescu, cari și-au dat mina, înfrățind două partide în nădejdea îndeplinirea năzuințelor noastre. Avem azi datoria să începem o puternică acțiune pentru dărîmarea guvernului. In acest sens partidele fuzionate au făcut o întrunire Duminica trecută. Acum dar este momentul să ducem lupta ca acești doi oameni să vie la putere spre a putea să ne urmăm calea, pentru izbânda idealului național. D. AUREL ELIESCU. — Ne-am adunat astă seară, fiindcă ne-am obișnuit să nu mai credem în nimic. ■Noi romînii avem o lozincă: „Voește și vei putea“. Este timpul să vrem, după aproape doi ani de zile. Șefii noștri au socotit ca la momentul sódei ca toți romînii să fie uniți. A venit împrejurarea cînd cei dela guvern sa omoare entuziasmul rominaiul, ca să ne dea marfa peste graniță. -----------------------------------------------------------—___ iflimiifrea deli isii csRsersat sr——------------ La orele 8 și jumătate, clubul tixit de lume. Sosirea fruntașilor e salutată cu aplauze. D. MIHAIL DEȘLIU se urcă la tribună În aplauzele frenetice ale asistenței. D-sa roagă pe cei prezenți să scuze pe d. N. Filipescu, care a plecat la Călimănești. In lipsa d-lui Mill. Cantacuzino, mi-a revenit mie onoarea să prezidez această frumoasă întrunire (aplauze frenetice). Ați fost, chemați aci ca să sărbătorim căderea, Cernăuților, și vă vom chema ori de cîte ori o victorie a Quadruplet va fi obținută, cacî considerăm aceste victorii, în interesul Romîniei. (Aclamărî). Partidul conservator, de la începutul războiului, a avut o Singură politică, aceea de a merge cu Quadrupla înțelegere, căci numai astfel Romînia își va putea îndeplini idealul ei național. (Aplauze). Nu am șovăit niciodată în politica noastră. De doi ani de zile toate manifestațiunile noastre, toate întrunirile noastre, nu au avut alt scop. Să se știe că nu vom dezarma pînă ce nu vom reuși în politica noastră. (Aplauze). Și acum mă adresez d-lui Brătianu și îi cer să-și facă datoria către țară. Dacă nu va voi, atunci îl vom sili noi. In istoria popoarelor, fiecare popor are este un moment. Am fost destul de fericiți să vedem acest moment venit pentru Romînia. Ar fi o crimă, dacă nu am mări această țară așa încît să devie un stat mare, ca să putem avea și noi cuvîntul nostru în concertul european. (Aplauze frenetice). Dacă aruncăm o privire în istoria Romîniei, vedem în trecutul ei generațiuni întregi, unele mai înaintate, în care oamenii conducători au făcut jertfe și cu prețul sîngelui lor, pentru a salva Romînia. Alții după dînșii au pus tot patriotismul lor, toată inteligența lor și au făurit Romînia Modernă. Cită admirațiune nu avem noi pentru ei și cite amintiri nu ne-au lăsat ei ? Ei bine, d-lor, dacă noi nu vom face nimic pentru Romînia, generațiunile viitoare, în loc de admirațiune, ne vor arunca blestemele lor. (Aplauze). Am însă credința că vom reuși. Am încredere în vitalitatea poporului român. Am încredere în vitejia armatei și am speranța că în curînd vă vom chema sa sărbătoriți marea zi a Romîniei mobilizate. (Aplauze furtunoasei D. Deșliu fiind întrerupt cu întrebarea: CSmL.se va face fuziunea cluburilor, a răspuns: „Fuziunea este făcută. Există o perfectă înțelegere între d-nii Meu Filipescu și Take Ionescu. Săptămîna viitoare se vor contopi ambele cluburi. (Aplauze furtunoase). DISCURSUL D-LUI BARBU DELAVRANCITA Marele Delavrancea e primit, la tribună cu ovații nesfîrșite. D-sa spune: De aproape doi ani lumea trece prin cea mai mare vijejie și prin cele mai extraordinare jertfe de vieți omenești. Contra imperiilor centrale s’au unit atîtea state. Numai noi stăm tihnit, noi și Spania. (Aplauze). Nu noi am provocat acest conflict. Nu noi am dus la moarte femei, copii și bătrîni. Nu noi am dorit măcelul. L’au dorit Germania și Austria. Germania s'a preparat pe ascuns în toți anii, în acest scop, făcînd totdeauna pe sincera apărătoare a păcei. Cunoașteți cum a declarat Germania războiul. A așteptat vacanța, plecarea, prezidentului Franței spre Petrograd. ■ Și atunci, a găsit prilejul atentatului de la Sarajevo. (Aplauze frenetice). In plină vacanță, Austria inspirată desigur de Germania, a trimis acea notă jignitoare la Belgrad, notă pe care un popor demnea sîrbii (aplauze frumoase). Voci: (Trăiască Serbia). Germanii au raspîndit la noi mii de broșuri, în cari dadeau viața războiului pe alții. Se tiparau broșurile acelea în Berlin, și nu știu dacă nu a colaborat la ele și ministrul nostru de acolo. (Rușine). Vinovată de această crimă, ea încearcă zadarnic să o arunce altora. Au susținut o vreme că Forța e dreptul și tari încearcă să ne momească, pe greci, pe noi și celelalte țări neutre. Dar noi, rasă latină, nu putem concepe nimic decît prin noțiunea de dreptate. Și ca să răspundem de partea cui e dreptatea, trebue să spunem’ aci că cel care a dezlănțuit războiul acela nu poate avea dreptate (aplauze furtunoase). In plină vacanță, Austria inspirată desigur de Germania, a trimis acea notă jignitoare la Belgrad, notă pe care Un popor demnea sîrbiî, (aplauze furtunoase). Vbci: (Trăiască Serbia). Germanii au răspândit la noi mii de broșuri, în cari dădeau vina războiului pe alții. Se tipareau broșurile acelea la Berlin si nu știu dacă Manifestația Membrii celor doua cluburi, după terminarea întrunirilor, s’au Intünit în siradă și au format un impozant cortegiu, în care au mai luat parte și un mare număr de cetățeni. • După ce au manifestat în fața celor două cluburi, mulțimea a intrat în str. Regală cu intențitatea de a se duce la statuia lui Miihai Vitea să:. La restaurantul Andrei Dumîtresen, la o masă din grădină,, Se aflau ministrul Germaniei cu contele Czornin, ministrul Austriei și cu personalul superior al celor două legații. Manifestanții aflând aceasta, dud au trecut prin fața restaurantului, au strigat: „Jos nemții !“ „trăiască aliații“ . Reprezentanții puterilor centrale s’au retras întro cabină din restaurant, unde au rămas pînă ce au trecut manifestanții. Din str. Regulai, manifestanții, s-au îndreptat pe str. Academiei spre irigațiunea rusă, unde au ajuns înainte dea poliția, care prinsese de veste, să trimeată jandarmi. Grupul manifestanților, au intrat în curtea legației și au strigat „Trăiască aliații!“, „Trăiască armatele victorioase!“. De la legațiunea rusă, manifestanții s'au dus la statuia M Mibai Viteaz In fața ziarului „Minerva“ a avut loc o manifestațîe ostilă. S’a strigat „Jos nemții“, „Jos vinduții nemților“, „Jos m trădătorii“! La statuia luî Mihai Viteazu, mulțimea a cântat „Deșteaptă-te >romîne“, „La Arme“ șii în urmă s’au împrăștiat în liniște. .• Și cu prilejul întrunirilor de asteară, poliția luase întinse măsuri de ordine. A fost concentrat întreg aparatul ipolițienesc. In jurul legațiilor și la locuința d-lui Alex. Marghiloman au fost postate trupe. Comisiunnea de Import ^ — ■ gy . Spirt denaturat pentru consumul intern. Medicamente cumpărate în Germania In ultima ședință plenară a Comisiunii de Import, s’a discutat chestiunea lipsei spirtului denaturat pe piața internă. S’a hotărît facerea unei anchete grabnice și serioase, spre a se vedea ce cantități se vindeau anual de către fabrici pentru consumațiunea internă și apoi pe baza acestor date să fie obligate fabricile de spirt să furnizeze consumului intern, cotaparte ce i se va fixa în raport cu puterea de producție. Ca sancțiune s-a hotărît ca nu vor fi admise la export acele fabrici cari nu vor contribui la îndestularea consumului intern cu cantitățile stabilite și cu prețurile indicate de Comisiune. * Tot în acea ședință Cimnisiuea a luat cunoștința de raport al delegațior care au fost trimiși în Germania spre a cumpăra medicamente și droguri. S-a luat notă că delegațiunea a cumpărat medicamente pentru suma de 1.300.000 lei și că ele vor fi expediate în curînd. De asemenea Comisiunea a fost pusă în amostîfică de rezultatul activității dilegațiunii, trimisă în Germania, pe lângă biroul român din Berlin, și care a cumpărat diferite materiale necesare comerțului și Industriei românești. Mărfurile cumpărate reprezintă o valoare de cîteva zeci de milioane — dar <din păcate cea mai mare parte din cumpărături — sînt ferarii. — b. y mm ibrame 1918 Ofensiva mă .NODI POZIȚII OCUPATE. — EPISODII GLORIOASE1 PETROGRAD, 7 Iunie. — In maire multe sectoare de pe frontul armatelor comandate de generalul Brussilov, dușmanul a dat niște contra-atacuri violente. După informațiunile complimentare privitoare la luptele datat, tor regiunea la nord de satul Gadomki, pe Styr, la vest de satul Kolkînos, trupele noastre au capturat, în ziua de 17 luni © st. n., 96 ofițeri și 3137 soldați prizonieri, capturind 17 mitraliere. : f Am respins, prin focul nostru, o ofensivă vrăjmașă sprijinita de elemente germane aduse lingă satul Voroncin, la nord-est de Kisidin t» 7 verste spre nord de drumul mare care duce dela Lutzk la Vlatomir- Wolynsk. * t (După informațiunile din ulima oră, trupele noastre dînd an cortra-atac în regiunea sauda a Roșu* viei, la sud-est de Loîcaei, au respins forțele dușmane, capturând 16 ofițeri și 1200 soldați, cu 8 mitraliere. Se semnalează, in cursul acestei acțiuni decizive, manevrele foarte dibace făcute de unul din batalioanele noastre de tiratori care a atacat pe dușman nu numai pe flanc, dar și de-a lungul frontului. Acest batalion, care face parte dintr’unul dîn cele mai glorioase regimente de tîratori, nu numai a pus pe fugă pe dușmani, dar î-a rrinat cele trei tunuri cari fuseseră pierdute, după cum s-a anunțat in comunicatul nostru de erî; acest batalion a mai făcut 300 de prizonieri și a capturat două metraiere. * In regiunea gărei de la Okhotaikova, la est de Sarny, aim capturat un aeroplan german împreună cu aviatorul și observatorul, cari fuseseră siliți să aterizeze în regiunea Vavoronki $i Wisinivici, la nord de Bechocz, pe Strym, dușmanul opune o rezistență înverșunată. La aripa noastră din extrema stingă, dușmanul se retrage în dezordine, urmărit întrm mod energic de trupele noastre. Am ocupat, satele Zadova și Storojneț-Hliboka, pe linia rîul Siret. > Pe frontul rîului Drvineț, am bombardat într’un mod intensiv mai multe pozițiuni dușmane. Unul din rapoartele noastre complimentare semnalează o acțiune remarcabilă dîn partea artileriei noastre călare. In urma luptei din 10 Iunie st. n., cînd dușmanul a fost alungat din pozițiunile sale organizate de lângă orașul Okna, la sud-est de la Sescik, a început pentru vrăjmaș o retragere foarte grăbită în direcția orășelului Zastavna. Infanteria noastră plină de avînt, fără a se odihni, urmărea pe austriac, fugărindu-i oprindu-i de a se agăța în pozițiunle intermediare prealabil pregătite. In aceste condițiuni, unul din regimentele noastre înainta spre Zastavna, avind la înălțimea liniilor sale o baterie călare dintr-o divizie de artilerie. Comandantul acestei divizii călare văzînd grupările dezordonate ale infanteriei dușmane care treceau în fugă orășelul Zastavna pe cînd o baterie dușmană fugea in grabă pe șosea, fiind convins că această baterie dușmană și cavalerie care se găsea în apropiere erau să-î scape cu siguranță, se hotărî să arunce trupele sale in urmărirea lor. Fără a pierde o cîipă 60 de călăreți ruși avînd in capul lor mai mulți ofițeri și comandantul bateriei noastre, colomeiul Schirinskin, au năvălit la orășelul Zastavna, unde colonelul a lansat 40 de călăreți în urmărirea infanteriei dușmane care fugea. Căpitanul Nassonoff, ca ceilalți călăreți, au urmărit bateria dușmană care fugea cu cea mai mare repezeală. *Și Prima serie de călăreți după ce au trecut prin sabie mulți fugari, a capturat 150 infanteriști austriaci, pe cînd seria a doua cu căpitanul Nassenoff, ajungea bateria dușmană. Artileriști austriac în fuga lor se apărau cu puști și cu revolvere; numai după ce comandantul bateriei vrăjmașe fusese ucis, avind girul tăiat cu o lovitură de sabie, și după ea caii primului tun afi test, ucis bateria inamică s’a preda*