Dimineaţa, iulie 1916 (Anul 13, nr. 4429-4459)
1916-07-24 / nr. 4452
Á ÍNUL xm—No. 4452 a CONCEDRTA EXCLUSIV AGENȚIEI DE PUBLICITATE CAROL SCHULDERS Cornt». StP. Karageorgevici 9, Eta] 1.—Telefon */* SEAL 2 PAGINI Cu cele din urnă știri din lumea întreagă Director: CONST.MILLE Blatourile darului: 8tr Sărindiu Noi 11. — București____ ABONAMENTE CU PREMII: Va an Lei 18.— 6 Iani Lei 9.50 3 luni Lei 5. — Pentu atrfimătate prețul este Îndoit TELEFON 4 UNII No. * 14/10; 34/73; 14/99; 12/40 PUBLICITATEA Ofensiva franco-engleză Un nou strălucit succes francez la Verdun PARIS, 22 iulie. — Pe frontul râului Sorome, luptă de artilerie. Pe țărmul drept al Meusei, infanteria franceză a luat în timpul zilei toate tranșeele dintre Thiaumont și Fleury, pînă la sud-est de în lovitura Thiaumont și pînă la marginile cotei 320. Satul Fleury, atacat în același timp pe la nordvest și pe la sud-est a fost în întregime ocupat de trupele franceze, după o strălucită luptă. Numărul prizonierilor trece de 650, ceea ce ridică la 1.750 cifra totală a prizonierilor valizi, făcuți pe țărmul drept al Meusei, dela 1—3 August. In același timp, francezii au pornit în regiunea Chenois un viu atac, care le-a dat putința să reia,cea mai mare parte a terenului pierdut de ji alaltăert. Aviația.In noaptea de 2 spre 3 August, avioanele franceze de bombardare au aruncat proectiie asupra gărilor Horn și Noyon. Azi dimineață, un avion german a aruncat o bombă peste Nancy. N’au fost victime și nici o pagubă. Pontă Mousson a primit de asemenea vre o cîteva proectise, fără de nici un rezultat. Pe frontul Somniei, patru avioane germane au fost doborîte : două în regiunea Maurepas, unul lângă Guillemont și un altul în apropiere de Barleu. Acest din urmă a fost doborît de sublocotenentul Guynemer, care a doborît astfel al doisprezecelea al său aparat german. Două alte aparate germane, serios atinse s-au prăbușit vertical în liniile lor, unulângă Brie, celălalt spre Andechy. * * COMUNICAT ENGLEZ KARNAVON ,22 iulie. — (Lipsește Începutul telegramei). — Tunurile noastre au fost active; artileria vrăjmașă a răspuns de asemenea spre seară, desfășurându-și activitatea dealungul frontului nostru de la ferma Maltzham pînă la Longueval, asupra pădurilor Mametz, Fricourt, Becourt, asupra satului Pozières. Focul inamicului insă a fost paralizat. Dușmanul a făcut să explodeze mine In apropiere de Louchez, dar noi n’am suferit pierderi, stricăciunile pricinuite au fost mici de tot. COMUNICAT GERMAN KOENIGSWURSTERHAUSEN, 22 iulie. — Telegr. f. fi. — Comunicatul oficial al comandamentului superior al armatei. Marele cartier general 22 iulie 1916. Teatrul de război apusean. Lupta de artilerie a ajuns in sus denul Ancre iarăși la o mare intensitate; între Ancre și Somme a continuat cu o violență nediminuată. Puternice atacuri vrăjmașe au fost respinse în sus de Ovillers, la sud vest de Guilemont și la nord de ferma Monaco. In jos de Somme a eșuat în cursul nopței un atac al vrăjmașului, dat lângă Barleux. Francezii reușiseră dri seară să intre în stăpânirea pozițiunilor noastre din satul Fleury și din jos de uvragiul" Thiamont. Azi dimineață, prin contra-atacurile noastre, iarăși am pus deplină stăpânire pe satul Fleury și tranșeele dela vest și nord-vest de acest punct. Atacurile vrăjmașe de la nord-vest de uvragiul Thiaumont și cele contra pozițiunilor noastre din Chapitre au fost eri seară respinse cu cele mai mari pierderi pentru vrăjmaș. Acum situația e iarăși așa cum era înainte de atacul întreprins de francezi, cu forțe excesiv de mari. Locotenentul Mulzer a scos din luptă, lângă Lens, al 9-lea aparat vrăjmaș; locotenentul Franz a scos din luptă lîngă Beaumetz de asemenea un apa rat, numărînd pînă acum al 6-lea aeroplan doborît de el. Apoi Ungă Férőmre a fost doborît ori un biplan, iar alte două, după cum s’a anunțat ulterior, au fost doborîte de aviatorii noștri la 19 iulie la sud-vest de Arras și lingă Lihons. Prin tunuri speciale a fost rostogolit un aeroplan vrăjmaș la Berlesau Beis (sud-vest de Arras) și unul lângă Namur. Acest din urmă făcea parte dintr-o escadrilă care atacase Namur, pricinuind mici pagube materiale .— (Comandamentul superior al armatei). ENGLEZII DESPRE BOMBARDAREA COASTEI ANGLIEI KARNAVON, 22 iulie. — Ministerul de războiu anunță că mai multe aeronăve dușmane au atacat comitatele din răsăritul și sud-estul țării, puțin după miezul nopței, la 21 iulie. Primele rapoarte despre sosirea dirigenbilelor au fost primite cam pe la miezul nopței. Nu mai puțin decât șase aeronăvi au atacat comitatele Norfolk, Sufolk, Essex, mai mult sau mai puțin simultan. Raidul a durat o oră și jumătate. Exceptând un singur punct, aparatele n’au putut pătrunde departe în țară, ci s’au mărginit să arunce bombe de la o mare distanță mai ales asupra locaităților din apropiere de mare. Mai multe bombe se raportează că au căzut in apă. Forțele antiaeriene au intrat in acțiune într-o localitate, dar aparatul atacat și-a susținut retragerea. Un dirijabil german a operat pe coasta Kentului. Mai mulți observatori spun că a doua aeronavă urma fostei dinții în acest punct. Tunurile noastre speciale au intrat în acțiune și unul, dacă nu chiar două din primele aparate, au fost nimerite. Se socotește la 80 numărul total al bombelor aruncate, inclusiv cele căzute în apă. Pagubele totale sunt surprinzător de mici. Nouă cai au fost emeriți, alți 3 răniți. Nu reese scopul militar al raidului. Birroul presei este informat oficial că raportul din comunicatul oficial german, cu privire la raidul zeppelinurilor din noaptea de 2 spre 3, nu e adevărat dela început pînă la sfîrșit. BERLIN, 21 Iulie. — Oficial. — In noaptea de 2 spre 3 August, un destul de mare număr de dirijabile ale marinei noastre a atacat din nou comitatele din Sud-Estul Angliei și a aruncat mai cu seamă peste Londra, peste punctul de sprijin al flotei de la Harwich, peste instalațiunile căilor ferate și industriale importante din comitatul Norfolk un mare număr de bombe explosive și incendiare cu bun succes. Dirijabilele au fost atacate mai ales la durs de forțe ușoare inamice și de aeroplane și în cursul chiar al atacului au fost luminate de numeroase proiectoare și violent bombardate. Ele s-au înapoiat toate neatinse. (Wolffbureau). # Franco engleză în colonii — DIN SURSA GERMANA — NAUEN, 22 iulie. — Telegr.f. fir.— „Idea Nationale" din Roma, adresează cererea că englezii și francezii, cari au devenit așa de puternici în Africa, ar trebui acum să orînduiască influența italienilor în Abisinia. Atitudinea Franței față de micile popoare neatîrnate, de care Franța ■ se servește contra mahorndanilor, e descrisă în ..Bulletin de l’Afrique Francaise. Scopul anexărei Marocului este colonizarea economică a țărei și organizarea comerțului în profitul francezilor. Comunicatul spune mai departe cum marocanii se apără de dragostea de libertate franceză. Francezii, de la începutul războiului, se țin în defensivă. Comunicatul mărturisește că sunt neadevărate pretențiunile francezilor cum că trăesc în bune înțelegeri cu marocanii. Comunicatul afirmă înfrângerile grele suferite de francezi de la beduinii neîmblânziți. Francezii n'ar mai putea să răspundă cu efect îndrăznețelor atacuri ale marocanilor. Francezii au suferit pierderi colosale în luptele crîncene; cînd francezii și-au retras trupele din Khenifra a intrat lajani în stare de război, atacând prin surprindere posturile, așa incit trimiterea trupelor franceze în Franța a cauzat pierderi serioase- Comandantul postului de la Khenifra a încercat să surprindă pe comandantul de la Zalan, dar încercarea a eșuat complect cauzând mari pierderi de oameni și material, care a găsit un răsunet în tot Marocul T Unitatea militară a Quadrupisi — O SINGURA ARMATA, COMBATIND PE UN SINGUR FRONT, CONTRA UNUI SINGUR INAMIC, SUB O SINGURA DIRECȚIUNE — PARIS, 21 iulie. — In timpul conferinței aliaților, d. Briand, președintele consiliului și ministru al afacerilor străine, a pronunțat o alocuțiune demonstrînd în mod clar absoluta necesitate pentru aliați de a servi o singură cauză cu ajutorul unei singure armate, combătind pe un singur front, contra unui singur inamic sub o direcțiune unică. „Le Matin" enumără consecințele acestei colaborări de resurse, a unităței de voințe, a armoniei planurilor, toate acestea rezumăndu-se într'o declanșare succesivă, într’o continuare simultană a diverselor ofensive, aprinzînd, pe toate punctele, focurile, pe care inamicul le alimentează consumîndu-și rezervele, condamnîndu-i la defensivă, și pe urmă isprăvind prin a-i epuiza. „Le Matin" conchide: Bulgaria va fi in curînd pedepsită, căci operațiunile Ințelegerei întregi, vor da drumul în foc Balcanilor. „Petit Parisien" scrie: de la Începerea ofensivei, rușii au liberat și ocupat 30.000 km. pătrați, englezii și francezii 137, italienii 296, fără a socoti ocuparea Armeniei. Jurnalele sunt unanime in a semnala diferența de ton din proclamațiunile Kaisarului. In 1916, visibil compusă de către un suflet ostenit, speriat de amintirile trecutului, de către massere de cadavre și mai ales prevăzător al viitorului nenorocit, proclamațiunea este lipsită de fanfaronadele cuprinse în proclamațiunea anului 1915. (Havas). ACTIVITATEA AEROPLANELOR GERMANE BERLIN, 32 Iulie. — Oficial. — Mai multe hidroplane germane ,au atacat din nou, in dimineața de 2 August stațiunea aeronautică rusă Archburg și au atins de mai multe ori instalațiunile stațiunii. Aeroplanele, de luptă rusești, care își luaseră sborul pentru apărare au fost respinse. Hidroplanele noastre s’au înapoiat, neatinse. — (Wolfsbureau). SITUAȚIA NAVALA A ANGLIEI KARNAVON, 32 iulie. — D. Balfour, primul lord al amiralităței, a publicat o adresă prin care aruncă o privire asupra situațiunei navale, cu prilejul celei de a doua aniversări a isbucnirei războiului. Balfour spune că nu pot fi ușor exagerate consecințele morale și materiale ale marii bătălii de pe coasta Iutlandei. „Un diplomat aliat m'a asigurat, că în această privință, lupta a fost un moment decisiv al războiului. Norocul, care de mult a încetat de a ajuta pe vrăjmaș, din acel moment a început să ne fie cu mult mai favorabil nouă. Acest lucru e adevărat, fiind-că de cînd, forțele navale germane au fost respinse, avariate, în porturi, Germania a văzut noul succese repurtate de aliați intr'un punct sau altul al teatrului de operațiuni. Ar fi o eroare totuși să credem că victoria navală a schimbat situațiunea, pe care a confirmat'o numai înainte de lupta de la Jutlanda ca și după aceasta, flota germană era prizonieră. Bătălia a fost încercată pentru a rupe stavilele, pentru a sfărîma barierile între cari Germania e constrînsă. Această încercare a dat greș și cu această ocazie flota sa marină a căzut neputincioasă“. B. Balfour adaugă că scopul unei lupte navale este de a obține stăpînirea pe ape, sau de a o păstra. E cert, că Germania n‘a obținut-o pe cînd Anglia n'a pierdut-o. CRUZIMILE GERMANILOR IN AFRICA KARNAVON, 22 Iulie. — A fost publicată o „carte albastră“ în care se arată cruzimile săvîrșite de germani și infracțiunile legilor comise de aceștia în Africa. Așa în Camerun, comandantul german a hotărît distrugerea tuturor prizonierilor din satul Duala, fiindcă i s'a părut că un trib din Duala era ostil germanilor, cînd trupele aliate înaintau în ară. Printr'un astfel de ordin, germanii au săvîrșit o cruzime oribilă față de soldații indigeni din Camerun. Cartea albastră conține și textul complect al corespondenței generalului Botha cu autoritățile germane, în sud-vestul Africei, asupra otrăvirei fîntînelor. In citeva pagini se descrie asasinarea răniților noștri de către germani în Africa răsăriteană, cu care se termină Cartea Albastră, { Situația Războiului FRONTUL OCCIDENTAL. Pe țărmul drept al Meusei, infanteria ■ franceză a luat toate tranșeele dintre Thiaumont și Fleury, pînă la sud-est de întăritura Thiaumont și pînă la marginile cotei 320. Satul Fleury, atacat în acelaș timp pe la nord-vest și pe la sud-est a fost în întregime ocupat de trupele franceze. Numărul prizonierilor trece de 650, ceea ce ridică la 1.750 cifra totală a prizonierilor valizi, făcuți pe țărmul drept al Meusei de la 1 3 August. In același timp, francezii au pornit în regiunea Chenois un viu atac, care le-a dat putința să reia cea mai mare parte a terenului pierdut de ei. O telegrmă din Berlin, nelămurită, pare a spune că, după noul lupte, germanii au reluat terenul cucerit de francezi. Pe frontul englez câteva încercări de contra-ofensivă germane au fost respinse. Ministrul de războiu al Angliei arată, printr’un comunicat, că bombardarea aeriană a Londrei și a coastei engleze n’a făcut stricăciuni serioase. FRONTUL ORIENTAL. — Lupte pe tot frontul. In regiunea Lubiesov rușii trec pe țărmul sting al Stobodunui, unde ocupă poziții în care se fortifică. Pe rîul Stovac ei ocupă, după grele lupte, satul Rudca Miriasca, unde iau 600 prizonieri germani. Printr’un contra-atac, germanii ar fi recucerit satul, alegindu-se și ei cu 361 prizonieri. O luptă aprigă urmează la apus de Moldova-r de-sus și de Ceremușul Negru. FRONTUL ITALIAN. La izvorul torentului Digono, italienii și-au extins stăpînirea pe terenul cucerit. FRONTUL BALCANIC. — _ La sud de Bitoli, lupte bulgaro-sîrbe. După o telegramă din Viena, succesul a fost al bulgarilor. FRONTUL CAUCAZULUI. Rușii au scos pe turci din pozițiile lor de pe țărmul drept al Eufratului. In direcția DiarbeÉr rușii au luat oarecare întărituri turcești, capturînd peste 300 prizonieri. »Berliner Tageblatt“ din nou suspendat BERLIN. — Miercuri dimineața „Berliner Tageblatt“ a apărut iar numai într'o singură foaie, avînd ca text, pe afară de capul gazetei, uumai următoarele rînduri : „Din ordinul comandantului suprem, din Marken (districtul Berlinului), „Berliner Tageblatt" nu trebue să apară". Marele ziar german este astfel a doua oara suspendat. Prima suspendare, care a fost numai de o zi, s-a datorit unui articol prin care erau atacați extremii anexioniști germani. Nu știm pentru câ timp și pentru ce a fost suspendat acum „Berliner Tageblatt“. E posibil ca articolul scris de directorul ziarului, Theodor Wolff, cu prilejul celei de a doua aniversări a izbucnirea războiului să fi displăcut autorităților militare germane, cari au recurs la represalii. Theodor Wolff căuta să demonstreze în acel articol, că nu întregul popor german,ci numai câțiva au salutat cu bucurie izbucnirea războiului. Apoi scria: — Cele mai frumoase „garanții reale“ pe care le visează hiper-anexioniștii nu folosesc la nimic, dacă politica e lăsată mai departe pe seama inspirațiilor întâmplătoare și necontrolabile a citorva persoane mai mult sau mai puțin perspicace. Prințul de Schwenaich-Carolath, membru al Reichstagului și membru ereditar al Camerei Seniorilor, a cerut acum cîteva zile prin „Magdeburger Zeitung“, instituirea unui comitet de control parlamentar, compus din fruntașii grupărilor din Reichstag. Deputatul liberal-național, baronul Richthoffen, a cerut de asemenea acest lucru, mai de mult încă. Astfel de propuneri merită desigur atenție și nici un partizan al parlamentarismului consecvent nu se va opune unei lărgiri a drepturilor Reichstagului. Dar nimeni care nu cunoaște relațiile parlamentare și situația nu poate aștepta dela un astfel de comitet mântuirea poporului german și înlăturarea unor viitoare primejdii. Dacă în parlamentul englez și cel francez unii deputați vorbesc cu competință despre chestiunile externe, aceasta se datorește faptului că acești deputați au fost miniștrii subsecretari de stat la externe, ambasadori sau plenipotențiari, cunosc lucrurile și sînt în continuă legătură cu diplomația. Dacă reprezentanții poporului german bat cîmpii în cuvîntările lor, aceasta se datorește între altele faptului că le lipsește experiența practică. Ce ar fi putut face un comitet parlamentar, în zilele înfrigurate pe cari le-am trăit exact acum două ani ? Cînd, unde și cum ar fi avut prilejul să se manifeste în timpul alcela grav, hotărîtor? Tocmai prințul Schwenaich-Carolath și baronul Richthoffen sunt mai bine informați despre amănuntele tragediei decit profesorii cari scriu istoria. In acest ziar am accentuat mereu acum două ani, că am fost puși în fața faptelor împlinite. Nu s'ar fi aflat oare și comitetul parlamentar în fața unor fapte împlinite ? Și cine nu e cu totul de acord cu cartea prințului Rö'ow trebue să fie de părere că un om ca prințul Bülow, cu extraordinara lui rutină, ar fi trebuit,poate, să fie consultat dacă nu zărește cumva un mijloc pentru a opri din rostogolirea vertiginoasă cazul Înainte ca pacea să fi ajuns în prăpăstie ? Un comitet care n'ar fi voit să sprijine necondiționat politica guvernului ar fi fost acuzat, cu oarecare îndreptățire, că a distrus prin atitudinea sa impresia unităței interne, încurajind astfel pe ruși. Și cum ar fi putut afla altceva decit fapte împlinite, atunci cînd anumite considerații, desvoltarea rapidă a lucrurilor și necesitățile militare nu i-ar fi dat putința să capete un tablou clar și să descurce lucrurile? Ar fi aflat treptat, ca fapte împlinite, de ultimatul austriac, de respingerea propunerea lui Grey, de mobilizarea rusă, de declararea de războiu germană și de năvălirea în Belgia și cu greu ar fi putut avea vr’un rol în momentul istoric. . . Prințul Schwenaich-Carolath a aflat desigur de un articol pe care l-a publicat în „Tagi’ un alt membru al Camerei Seniorilor, prințul Salm- Horstmar. Acesta e devotat din naștere, ca membru al Camerei Seniorilor și ca prinț cu acea înțelepciune care e de ajuns în secolul al XX-lea pentru ocuparea celor mai importante funcțiuni și pentru rezolvarea celor mai grele probleme politice. După ce prințul se declară în mod foarte cuminte împotriva vorbăriei și pentru acțiune spune „că vom putea socoti războiul pierdut dacă nu obținem ca preț al victoriei stăpînirea coastei Flandrei". Te îngrozești, cazi de pe scaun, la citirea unor astfel de afirmațiuni. Programele de cucerire ale asociațiilor economice, ale barzilor anexioniști și anumite neclarități retorice ale d-lui cancelar, au fost remarcabile mai cu seamă fiindcă permiteau străinătății să atribue Germaniei anumite țeluri și să pregătească de pe acum cîntecele de triumf pentru viitor, zicind: ațî urmărit cutare și cutare, n'ațî cîștigat războiul fiindcă n'ațî obținut cele dorite ! Și acum vine un prinț din Camera Seniorilor și declară negru pe alb, că vom fi învinși, că armatele germane se vor putea socoti învinse, dacă Germania nu obține coasta Flandrei AK, noi ceștilalți ,credem că dreptul armatei germane la laurii victoriei nu depinde de faptul dacă cutare sau cutare vis de cucerire s'a realizat sau nu“. Intervenția Romîniei Iminentă BERLIN.—„Corriere della Sera" declară Într'o corespondență din Roma că intervenția Romîniei este iminentă, deoarece tratativele cu Quadrupla au fost reluate acum cîtva timp și terminate. Duminică 24 iulie 1916 Opinia ei rusă și Eommia CE SPUNE D. TAKE IONESCU KIEV. — Ziarul Kievskaia Miss primește telegrafic, din Petrograd, următorul extras dintr’un articol publicat de d. Take Ionescu în Blijevia Viedomosti: „Opinia publică rusească nu este de loc bine dispusă față de Romînia, înțeleg lucrul acesta, deși, după părerea mea, e cu totul lipsit de temeri. Rușii uită că la începutul războiului Romînia era legată printr’un tratat cu Austria, Germania și Italia, și asta de 31 de ani, uită că Romînia s’a retras din alianța cu aceste state și a navigat, de atunci, în apele împătritei înțelegeri. Trebuie să sperăm că în ziua cînd Romînia va intra în acțiune alături de Rusia, toate vechile neînțelegeri vor fi uitate și va naște frăs tia de arme, întărită prin singe. Situația noastră actuală e așa că trebuie să intrăm în acțiune cu mai curînd. Numai războiul actual, ne poate da unitatea națională și putința unei vieți libere și independente. Războiul va fi foarte lung și pentru noi nu va fi de loc ușor, mai ales în Ungaria. Germanii — vă asigur ■— nu-și fac mari iluzii în privința noastră și speră numai că prin vre-o mare victorie ar putea să puie piedică atacului Romîniei. Dar eu cred că și in această privință ei se înșeală Nu cunosc planul de campanie alarmatei române; știu numai că trebuie scurtată durata războiului și mi se pare că e repede și, deplină înfrîngere a Bulgariei Vor reduce la cîteva luni. Eu cred că asiații ar trebui să atace pe bulgari cu forțe incomparabil superioare, spre a-i zdrobi. Foarte curînd după zdrobirea Bulgariei, va urma izolarea și apoi, căderea Constantinopolului, deschiderea strîmtorilor și izbînda finală”. încheind, Take Ionescu spune: „Socotesc participarea Romîniei alături de Rusia, ca un fapt absolut inevitabil și foarte apropiat”. Un ministru bulgar despre Romînia VIENA, 21 iulie. — Ministrul lucrărilor publice bulgar, Petrov, a făcut ziarului „Utro“ aceste declarațiuni în privința Romîniei. — In curînd va bate și ceasul Romîniei, — a spus ministrul — și pe toate teatrele de luptă vor urma acum evenimente de cea mai mare importanță. Nimeni nu mai poate rămînea spectator al acestor evenimente, și mai puțin încă poate rămînea Romînia. Această țară are de ales în două direcții: dacă vine cu ne-, o primim bucuros, dar nu ne va găsi nepregătiți nici dacă va veni contra noastră. * Ziarul lui Gheșur publica, la loc de frunte, pe un ton mult mai liniștit, următoarea știre scurtă: „In cercurile politice competente se vorbește, că in atitudinea Rominiei s’a produs o bruscă schimbare în favoarea puterilor centrale”. Deputați austriaci condamnați la muncă silnică VIENA. După 14 zile de dezbateri în procesul de înaltă trădare contra deputaților cehi din Reichsratul austriac : Wenzel Choc, Franz Bukval, Johann Vojna și Josef Netolicky, tribunalul militar din Viena a pronunțat la 17 iulie sentința prin care condamnă pe Choc la 6 ani muncă silnică, pe Burival la 5 ani, pe Vojna și Netolicky la cite un an. Condamnații au făcut recurs. Condamnarea s-a făcut în baza unor notițe scrise de deputatul Massaryk, refugiat în străinătate, in care era vorba de o consfătuire la care au luat parte și cei patru condamnați. . -- w,