Dimineaţa, iulie 1916 (Anul 13, nr. 4429-4459)

1916-07-24 / nr. 4452

Á ÍNUL xm—No. 4452 a CONCEDRTA EXCLUSIV AGENȚIEI DE PUBLICITATE CAROL SCHULDER­S Cornt». StP. Karageorgevici 9, Eta] 1.—Telefon */* SEAL 2 PAGINI Cu cele din urnă știri din lumea întreagă Director: CONST.­MILLE Blatourile darului: 8tr Sărindiu­ Noi 11. — București____ ABONAMENTE CU PREMII: Va an Lei 18.—­ 6 Iani Lei 9.50 3 luni Lei 5. — Pentu atrfim­ătate prețul este Îndoit TELEFON 4 UNII No. * 14/10; 34/73; 14/99; 12/40 PUBLICITATEA Ofensiva franco-engleză Un nou strălucit succes francez la Verdun PARIS, 22 iulie. — Pe frontul râului Sorome, luptă de artilerie. Pe țărmul drept al Meu­­sei, infanteria franceză a luat în timpul zilei toate tranșeele dintre Thiau­­mont și Fleury, pînă la sud-est de î­n lovit­u­r­a Thiaumont și pînă la­ mar­ginile cotei 320. Satul Fleury, atacat în același timp pe la nord­­vest și pe la sud-est a fost în întregime ocupat de trupele franceze, după o strălucită luptă. Numărul prizonierilor trece de 650, ceea ce ridi­că la 1.750 cifra totală a prizonierilor valizi, făcu­ți pe țărmul drept al Meusei, dela 1—3 August.­­ In același timp, francezii au por­nit în regiunea Chenois un viu atac, care le-a dat putința să reia­,cea mai mare parte a terenului pierdut de ji alaltăert. Aviația.­In noaptea de 2 spre 3 August, avioanele franceze de bombardare au aruncat proectiie a­­supra gărilor Horn și Noyon. Azi dimineață, un avion german a aruncat o bombă peste Nancy. N’au fost victime și nici o pagubă. Pont­ă­ Mousson a primit de ase­menea vre­ o cîteva proectise, fără de nici un rezultat. Pe frontul Somniei, patru avioa­ne germane au fost doborîte : două­ în regiunea Maurepas, unul lângă Guillemont și un altul în apropiere de Barleu. Acest din urmă a fost doborît de sublocotenentul Guy­­nemer, care a doborît astfel al doi­sprezecelea al său aparat german. Două alte aparate germane, serios atinse s-au prăbușit vertical în li­niile lor, unul­ângă Brie, celălalt spre Andechy. * * COMUN­I­CAT ENGLEZ KARNAVON ,22 iulie. — (Lipsește Începutul telegramei). — Tunurile noastre au fost active; artileria vrăj­mașă a răspuns de asemenea spre seară, desfășurându-și activitatea dealungul frontului nostru de la fer­ma Maltzham pînă la Longueval, a­­supra pădurilor Mametz, Fricourt, Becourt, asupra satului Pozières. Fo­cul inamicului insă a fost paralizat. Dușmanul a făcut să explodeze mine In apropiere de Louchez, dar noi n’am suferit pierderi, stricăciunile pricinuite au­ fost mici de tot. COMUNICAT GERMAN KOENIGSWURSTERHAUSEN, 22 iulie. — Telegr. f. fi­. — Comunica­tul oficial al comandamentului su­perior al armatei. Marele cartier ge­neral 22 iulie 1916. Teatrul de răz­boi apusean. Lupta de artilerie a ajuns in sus de­nul Ancre iarăși la o mare intensitate; între Ancre și Somme a continuat cu o violență nediminuată. Puternice atacuri vrăj­mașe au fost respinse în sus de Ovil­lers, la sud vest de Guilemont și la nord de ferma Monaco. In jos de Somme a eșuat în cursul nopței un atac al vrăjmașului, dat lângă Bar­­leux. Francezii reușiseră dri seară să intre în stăpânirea pozițiunilor noastre din satul Fleury și din jos de uvragiul" Thiam­ont. Azi di­mineață, prin contra-atacurile noa­stre, iarăși am pus deplină stăpâni­re pe satul Fleury și tranșeele dela vest și nord-vest de acest punct. A­­tacurile vrăjmașe de la nord-vest de uvragiul Th­iaumont și cele contra pozițiunilor noastre din Chapitre au fost eri seară respinse cu cele mai mari pierderi pentru vrăjmaș. Acum situația e iarăși așa cum era înain­te de atacul întreprins de francezi, cu forțe excesiv de mari. Locotenen­tul Mulzer a scos din luptă, lângă Lens, al 9-lea aparat vrăjmaș; loco­tenentul Franz a scos din luptă lîn­­gă Beaumetz de asemenea un apa­ rat, numărînd pînă acum al 6-lea ae­roplan doborît de el. Apoi Ungă Férőmre a fost d­obo­­rît ori un biplan, iar alte două, du­pă cum s’a anunțat ulterior, au fost doborîte de aviatorii noștri la 19 iu­lie la sud-vest de Arras și lingă Lihons. Prin tunuri speciale a fost rostogolit un aeroplan vrăjmaș la Berles­au Beis (sud-vest de Arras) și unul lângă Namur. Acest din urmă făcea parte dintr-o escadrilă care a­­tacase Namur, pricinuind mici pa­gube materiale .— (Comandamentul superior al armatei). ENGLEZII DESPRE BOMBAR­DAREA COASTEI ANGLIEI KARNAVON, 22 iulie. — Ministe­rul de războiu anunță că mai multe aeronăve dușmane au atacat comita­tele din răsăritul și sud-estul țării, puțin după miezul nopței, la 21 iu­lie. Primele rapoarte despre sosirea dirigenbilelor au fost primite cam pe la miezul nopței. Nu mai puțin de­cât ș­ase aeronăvi au atacat comita­tele Norfolk, Sufolk, Essex, mai mult sau mai puțin simultan. Raidul a durat o oră și jumătate. Exceptând un singur punct, aparatele n’au pu­tut pătrunde departe în țară, ci s’au mărginit să arunce bombe de la o m­are distanță mai ales asupra loca­­ităților din apropiere de mare. Mai multe bombe se raportează că au căzut in apă. Forțele antiaeriene au intrat in acțiune într-o localitate, dar apara­tul atacat și-a susținut retragerea. Un dirijabil german a operat pe coasta Kentului. Mai mulți observa­tori spun­ că a doua aeronavă urma f­ostei dinții în acest punct. Tunurile noastre speciale au in­trat în acțiune și unul, dacă nu chiar două din primele aparate, au fost nimerite. Se socotește la 80 numărul total al bombelor aruncate, inclusiv cele căzute în apă. Pagubele totale sunt surprinză­tor de mici. Nouă cai au fost eme­riți, alți 3 răniți. Nu reese scopul militar al raidului. Birroul presei este informat ofici­­al că raportul din comunicatul ofi­cial german, cu privire la raidul zeppelinurilor din noaptea de 2 spre 3, nu e adevărat dela început pînă la sfîrșit. BERLIN, 21 Iulie. — Oficial. — In noaptea de 2 spre 3 August, un des­tul de mare număr de dirijabile ale marinei noastre a atacat din nou co­mitatele din Sud-Estul Angliei și a aruncat mai cu seamă peste Londra, peste punctul de sprijin al flotei de la Harwich, peste instalațiunile că­ilor ferate și industriale importante din comitatul Norfolk un mare nu­măr de bombe explosive și incendia­re cu bun succes. Dirijabilele au fost atacate mai ales la durs de forțe ușoare inamice și de aeroplane și în cursul chiar al atacului au fost lu­minate de numeroase proiectoare și violent bombardate. Ele s-au înapo­iat toate neatinse. (Wolffbureau). # Franco engleză în colonii — DIN SURSA GERMANA — NAUEN, 22 iulie. — Telegr.­f. fir.— „Idea­ Nationale" din Roma, adresea­ză cererea că englezii și francezii, cari au devenit așa de puternici în Africa, ar trebui acum să orînduia­­scă influența italienilor în Abisinia. Atitudinea Franței față de micile popoare neatîrnate, de care Franța ■ se servește contra m­ahorndanilor, e descrisă în ..Bulletin de l’Afrique Francaise. Scopul anexărei Marocului es­te colonizarea economică a țărei și organizarea comerțului în profitul francezilor. Comunicatul spune mai departe cum marocanii se apără de dragostea de libertate franceză. Fran­cezii, de la începutul războiului, se țin în defensivă. Comunicatul măr­turisește că sunt neadevărate preten­­țiunile francezilor cum că trăesc în bune înțelegeri cu marocanii. Comu­nicatul afirmă înfrângerile grele su­ferite de francezi de la beduinii ne­îmblânziți. Francezii n'ar mai putea să răspundă cu efect îndrăznețelor atacuri ale marocanilor. Francezii au suferit pierderi colosale în lup­tele crîncene; cînd francezii și-au re­tras trupele din Khenifra a intrat laj­ani în stare de război, atacând prin surprindere posturile, așa incit trimiterea trupelor franceze în Fran­­ța a cauzat pierderi serioase- Coman­dantul postului de la Khenifra a în­cercat să surprindă pe comandantul de la Zalan, dar încercarea a eșuat complect cauzând mari pierderi de oameni și material, care a găsit un răsunet în tot Marocul T Unitatea militară a Qu­adrupisi — O SINGURA ARMATA, COM­­BATIND PE UN SINGUR FRONT, CONTRA UNUI SINGUR INAMIC, SUB O SINGURA DIRECȚIUNE — PARIS, 21 iulie. — In timpul con­ferinței aliaților, d. Briand, preșe­dintele consiliului și ministru al a­­facerilor străine, a pronunțat o alo­cuțiune demonstrînd în mod clar ab­soluta necesitate pentru aliați de a servi o singură cauză cu ajutorul unei singure armate, combătind pe un singur front, contra unui singur inamic sub o direcțiune unică. „Le Matin"­ enumără consecințele acestei colaborări de resurse, a unită­ței de voințe, a armoniei planurilor, toate acestea rezum­ăndu-se într'o declanșare succesivă, într’o conti­nuare simultană a diverselor ofen­sive, aprinzînd, pe toate punctele, focurile, pe care inamicul le alimen­tează consumîndu-și rezervele, con­­damnîndu-i la defensivă, și pe ur­mă isprăvind prin a-i epuiza. „Le Matin" conchide: Bulgaria va fi in curînd pedepsită, căci operațiu­nile Ințelegerei întregi, vor da dru­mul în foc Balcanilor. „Petit Parisien" scrie: de la Înce­perea ofensivei, rușii au liberat și ocupat 30.000 km. pătrați, englezii și francezii 137, italienii 296, fără a so­coti ocuparea Armeniei. Jurnalele sunt unanime in a sem­nala diferența de ton din proclama­­țiunile Kaisarului. In 1916, visibil compusă de către un suflet ostenit, speriat de amintirile trecutului, de către m­­assere de cadavre și mai ales prevăzător al viitorului nenorocit, proclamațiunea este lipsită de fan­faronadele cuprinse în proclamațiu­­nea­ anului 1915. (Havas). ACTIVITATEA AEROPLANELOR GERMANE BERLIN, 32 Iulie. — Oficial. — Mai multe hidroplane germane ,au atacat din nou­, in dimineața de 2 August stațiunea aeronautică rusă Arch­burg și au atins de mai multe ori instala­­­țiunile stațiunii. Aeroplanele, de lup­tă rusești, care își luaseră sborul pentru apărare au fost­ respinse. Hi­­droplanele noastre s’au­ înapoiat, ne­atinse. — (Wolfsbureau). SITUAȚIA NAVALA A ANGLIEI KARNAVON, 32 iulie. — D. Bal­four, primul lord al­ amiralităței, a publicat o adresă prin care aruncă o­­ privire asupra situațiunei na­vale, cu prilejul celei de a doua aniversări a isbucnirei războiului. Balfour spune că nu pot fi ușor exagerate conse­cințele morale și materiale ale ma­rii bătălii de pe coasta Iutlandei. „Un diplomat aliat m'a asigurat, că în această privință, lupta a fost un moment decisiv al războiului. Noro­cul, care de mult a încetat de a ajuta pe vrăjmaș, din acel moment a în­ceput să ne fie cu mult mai favora­bil nouă. Acest lucru e adevărat, fiind-că de cînd, forțele navale ger­mane au fost respinse, avariate, în porturi, Germania a văzut noul suc­cese repurtate de aliați intr'un punct sau altul al teatrului de operațiuni. Ar fi o eroare totuși să­ credem că victoria navală a schimbat situațiu­­nea, pe care a confirmat'o numai­ înainte de lupta de la Jutlanda ca și după aceasta, flota germană era prizonieră. Bătălia a fost încercată pentru a rupe stavilele, pentru a sfă­­rîma barierile între cari Germania e constrînsă. Această încercare a dat greș și cu această ocazie flota sa marină a căzut neputincioasă“. B. Balfour adaugă că scopul unei lupte navale este de a obține stăpîni­rea pe ape, sau de a o păstra. E cert, că Germania n‘a obținut-o pe cînd Anglia n'a pierdut-o. CRUZIMILE GERMANILOR IN AFRICA KARNAVON, 22 Iulie. — A fost pu­blicată o „carte albastră“ în care se arată cruzimile săvîrșite de ger­mani și infracțiunile legilor comise de aceștia în Africa. Așa în Camerun, comandantul german a hotărît dis­trugerea tuturor prizonierilor din sa­tul Duala, fiindcă i s'a părut că un trib din Duala era­ ostil germanilor, cînd trupele aliate înaintau în­­ ară. Printr'un astfel de ordin, germanii au săvîrșit o cruzime oribilă față de soldații indigeni din Camerun. Car­tea albastră conține și textul com­plect al corespondenței generalului Botha cu autoritățile germane, în sud-vestul Africei, asupra otrăvirei fîntînelor. In citeva pagini se descrie asasinarea răniților noștri de către­­ germani în Africa răsăriteană, cu ca­­­­re se termină Cartea Albastră, { Situația Războiului FRONTUL OCCIDENTAL.­­ Pe țărmul drept al Meusei, infanteria ■ franceză a luat toate tranșeele din­tre Thiaumont și Fleury, pînă­­ la sud-est de întăritura Thiaumont și pînă la marginile cotei 320. Satul Fleury, atacat în acelaș timp pe la nord-vest și pe la sud-est a fost în întregime ocupat de trupele fran­ceze. Numărul prizonierilor trece de 650, ceea ce ridică la 1.750 cifra to­tală a prizonierilor valizi, făcuți pe țărmul drept al Meusei de la 1­ 3 August. In același timp, francezii au pornit în regiunea Chenois un viu atac, care le-a dat putința să reia cea mai mare parte a terenului pierdut de ei. O telegrmă din Berlin, nelămu­rită, pare a spune­ că, după noul lupte, germanii au reluat terenul cucerit de francezi. Pe frontul englez câteva încer­cări de contra-ofensivă germane au fost respinse. Ministrul de războiu al Angliei arată, printr’un­­ comunicat, că bom­bardarea a­eriană a Londrei și a coastei engleze n’a făcut stricăciuni serioase. FRONTUL ORIENTAL. — Lupte pe tot frontul. In regiunea Lubiesov rușii trec pe țărmul sting al Stob­o­­dun­ui, unde ocupă­­ poziții în care se fortifică. Pe rîul Stova­c ei ocupă, după grele lupte, satul Rudca Mi­­riasca, unde iau 600 prizonieri ger­mani. Printr’un contra-atac, ger­manii ar fi recucerit satul, alegin­­du-se și ei cu 361 prizonieri. O lup­tă aprigă urmează la apus de Mol­­dova-r de-sus și de Ceremușul Ne­gru. FRONTUL ITALIAN.­­ La iz­vorul torentului Di­gono, italienii și-au extins stăpînirea pe terenul cucerit. FRONTUL BALCANIC. — _ La sud de Bitoli, lupte bulgaro-sîrbe. Du­pă o telegramă din Viena, succe­sul a fost al­­ bulgarilor. FRONTUL CAUCAZULUI.­­ Rușii au scos pe­­ turci din pozițiile lor de pe țărmul drept al Eufratu­lui. In direcția DiarbeÉr rușii au luat oarecare întărituri turcești, capturînd peste 300 prizonieri. »Berliner Tageblatt“ din nou suspendat BERLIN. — Miercuri dimineața „Berliner Tageblatt“ a apărut iar numai într'o singură foaie, avînd ca text, pe afară de capul gazetei, uu­­mai următoarele rînduri : „Din ordinul­ comandantului su­prem, din Marken (districtul Berli­nului), „Berliner Tageblatt" nu tre­­bue să apară". Marele ziar german este astfel a doua oara suspendat. Prima suspen­dare, care a fost numai de o zi, s-a datorit unui articol prin care erau atacați extremii anexioniști ger­mani. Nu știm pentru câ­ timp și pentru ce a fost suspendat acum „Berliner Tageblatt“. E posibil ca articolul scris de directorul ziarului, Theodor Wolff, cu prilejul celei de a doua a­­niversări a izbucnirea războiului să fi displăcut autorităților militare germane, cari au recurs la repre­salii. Theodor Wolff căuta să demon­streze în acel articol, că nu întregul popor german,­­ci numai câțiva au salutat cu bucurie izbucnirea răz­boiului. Apoi scria: — Cele mai frumoase „garanții reale“ pe care le visează hiper-a­­nexioniștii nu folosesc la nimic, da­că politica e lăsată mai departe pe seama inspirațiilor întâmplătoare și necontrolabile a citorva persoa­ne mai mult sau mai puțin per­spicace. Prințul de Schwenaich-Carolath, membru al Reichstagului și mem­bru ereditar al Camerei Seniorilor, a cerut acum cîteva zile prin „Mag­deburger Zeitung“, instituirea unui comitet de control parlamentar, compus din fruntașii grupărilor din Reichstag. Deputatul liberal-națio­­nal, baronul Richthoffen, a cerut de asemenea acest lucru, mai de mult încă. Astfel de propuneri merită de­sigur atenție și nici un partizan al parlamentarismului consecvent nu se va opune unei lărgiri a drepturi­lor Reichstagului. Dar nimeni care nu cunoaște r­ela­­țiile­­ parlamentare și situația nu poa­te aștepta dela un astfel­­ de­­ comitet mântuirea­ poporului german și înlă­turarea unor viitoare primejdii. Dacă în parlamentul englez și cel francez unii deputați vorbesc cu competință despre chestiunile exter­ne, aceasta se datorește faptului că acești deputați au fost miniștrii sub­secretari de stat la externe, amba­sadori sau plenipotențiari, cunosc lucrurile și sînt în continuă legătură cu­ diplomația. Dacă reprezentanții poporului german bat cîmpii în cu­­vîntările lor, aceasta se datorește între altele faptului că le lipsește ex­periența practică. Ce­ ar fi putut face un comitet parlamentar, în zilele înfrigurate pe cari le-am trăit exact acum două ani ? Cînd, unde și cum ar fi avut prilejul să se manifeste în timpul al­­cela grav, hotărîtor? Tocmai prin­țul Schwenaich-Carolath și baronul Richthoffen sunt mai bine informați despre amănuntele tragediei decit profesorii cari scriu istoria. In acest ziar am accentuat mereu acum două ani, că am fost puși în fața­ faptelor împlinite. Nu s'ar fi aflat oare și comitetul parlamentar în fața unor fapte împlinite ? Și cine nu e cu totul de acord cu cartea prințului Rö'ow trebue să fie de părere că un om ca prințul Bülow, cu extraordinara lui rutină, ar fi trebuit,­poate, să fie consultat dacă nu zărește cumva un mijloc pentru a opri din rostogolirea­­ vertiginoa­să cazul Înainte ca pacea să fi ajuns în prăpăstie ? Un comitet care n'ar fi voit să sprijine necondiționat politica gu­vernului ar fi fost acuzat, cu oare­care îndreptățire, că a distrus prin atitudinea sa impresia unităței in­terne, încurajind astfel pe ruși. Și cum ar fi putu­t afla altceva decit fapte împlinite, atunci cînd anumi­te considerații, desvoltarea rapidă a lucrurilor și necesitățile militare nu i-ar fi dat putința să capete un tablou clar și să descurce lucrurile? Ar fi aflat treptat, ca fapte împlini­te, de ultimatul austriac, de respin­gerea propunerea lui Grey, de mobi­lizarea rusă, de declararea de răz­­boiu germană și de năvălirea în Belgia și cu greu ar fi putut avea vr’un rol în momentul istoric. . . Prințul Schwenaich-Carolath a a­­flat de­sigur de un articol pe care l-a publicat în „Tagi’ un alt membru al Camerei Seniorilor, prințul Salm- Horstmar. Acesta e devotat din naș­tere, ca membru­ al Camerei Senio­rilor și ca prinț cu acea înțelepciune care e de ajuns în secolul al XX-lea pentru ocuparea celor mai impor­tante funcțiuni și pentru rezolvarea celor mai grele probleme politice. După ce prințul se declară în mod foarte cuminte împotriva vorbăriei și pentru acțiune spune „că vom putea socoti războiul pierdut dacă nu obținem ca preț al victoriei stă­pînirea coastei Flandrei". Te în­grozești, cazi de pe scaun, la citirea unor astfel de afirmațiuni. Programele de cucerire ale aso­ciațiilor economice, ale barzilor ane­xioniști și anumite neclarități reto­rice ale d-lui cancelar, au fost re­marcabile mai cu seamă fiindcă permiteau străinătății să atribue Germaniei anumite țeluri și să pre­gătească de pe acum cîntecele de triumf pentru viitor, zicind: ațî ur­mărit cutare și cutare, n'ațî cîștigat războiul fiindcă n'ațî obținut cele dorite ! Și acum vine un prinț din Camera Seniorilor și declară negru pe alb, că vom fi învinși, că armate­le germane se vor putea socoti în­vinse, dacă Germania nu obține coasta Flandrei­­ AK, noi ceștilalți ,credem că drep­tul armatei germane la laurii vic­toriei nu depinde de faptul dacă cu­tare sau cutare vis de cucerire s'a realizat sau nu“. Intervenția Romîniei Iminentă BERLIN.—„Corriere della Sera" declară Într'o corespondență din Ro­ma că intervenția Romîniei este iminentă, de­oarece tratativele cu Quadrupla au fost reluate acum cît­­va timp și terminate. Duminică 24 iulie 1916 Opinia ei rusă și Eommia CE SPUNE D. TAKE IONESCU KIEV. — Ziarul Kievskaia Miss primește telegrafic, din Petrograd, următorul extras dintr’un articol publicat de d. Take Ionescu­ în Bli­­jevia Viedomosti: „Opinia publică rusească nu este de loc bine dispusă față de Romî­­nia, înțeleg lucrul acesta, deși, după părerea mea, e cu totul lipsit de te­meri. Rușii uită că la începutul răzb­­oiului Romînia era legată prin­tr’un tratat cu Austria, Germania și Italia, și asta de 31 de ani, uită că Romînia s’a retras din alianța cu aceste state și a navigat, de atunci, în apele împătritei înțelegeri. Trebuie să sperăm că în ziua cînd Romînia va intra în acțiune ală­turi de Rusia, toate vechile neînțe­legeri vor fi uitate și va naște frăs tia de arme, întărită prin singe. Situația noastră actuală e așa­ că trebuie să intrăm în acțiune cu­ mai curînd. Numai războiul actual, ne poate da unitatea națională și putința unei vieți libere și indepen­dente. Războiul va fi foarte lung și pentru noi nu va fi de loc ușor, mai ales în Ungaria. Germanii — vă asigur ■— nu-și fac mari iluzii în privința noastră și speră numai că prin vre-o mare victorie ar putea să puie piedică a­­tacului Romîniei. Dar eu cred că și in această privință ei se înșeală Nu cunosc planul de campanie al­armatei române; știu numai că tre­buie scurtată durata războiului și mi se pare că e repede și, deplină înfrîngere a Bulgariei Vor reduce la cîteva luni. Eu cred că asiații ar trebui să atace pe bulgari cu forțe incomparabil superioare, spre a-i zdrobi. Foarte curînd după zdrobi­rea Bulgariei, va urma izolarea și apoi, căderea Constantinopolului, deschiderea strîmtorilor și izbînda finală”. încheind, Take Ion­escu spune: „Socotesc participarea Romîniei alături de Rusia, ca un fapt absolut inevitabil și foarte apropiat”. Un ministru bulgar des­pre Romînia VIENA, 21 iulie. — Ministrul lu­crărilor publice bulgar, Petrov, a făcut ziarului „Utro“ aceste decla­raț­iuni în privința Romîniei. — In curînd va bate și ceasul Romîniei, — a spus ministrul — și pe toate teatrele de luptă vor urma acum evenimente de cea mai mare importanță. Nimeni nu mai poate rămînea spectator al acestor eveni­mente, și mai puțin încă poate ră­mînea Romînia. Această țară are de ales în două direcții: dacă vine cu ne-, o primim bucuros, dar nu ne va găsi nepregătiți nici dacă va veni contra noastră. * Ziarul lui Gheșur publica, la loc de frunte, pe un ton mult mai liniș­tit, următoarea știre scurtă: „In cercurile politice competente se vorbește, că in atitudinea Romi­­niei s’a produs o bruscă schimbare în favoarea puterilor centrale”. Deputați austriaci condamnați la muncă silnică VIENA.­­ După 14 zile de dez­bateri în procesul de înaltă trădare contra deputaților cehi din Reichs­­ratul austriac : Wenzel Choc, Franz Buk­val, Johann Vojna și Josef Ne­­tolicky, tribunalul militar din Viena a pronunțat la 17 iulie sentința prin care condamnă pe Choc la 6 ani muncă silnică, pe Burival la 5 ani, pe Vojna și Netolicky la cite un an. Condamnații au făcut recurs. Condamnarea s-a făcut în baza unor notițe scrise de deputatul Mas­­saryk, refugiat în străinătate, in care era vorba de o consfătuire la care au luat parte și cei patru con­damnați. . -- w,

Next