Dimineaţa, noiembrie 1919 (Anul 16, nr. 4851-4876)

1919-11-26 / nr. 4872

Cel­e dinta­r u alegeri tăcute .pe baza sufragiului universal la noi în țară a dovedit cât de­ imperfect crea sistemul electoral întemeiat pe cent. Bine­înțeles corifeii vechilor par­tide sunt toți foarte supărați de a­­cest larg sufragiu, d­a­r supărarea lor este legitimă' Sufragiul universal neputând fi nici cumpărat nici intimidat, pre­­cum era cu vechile colegii­­ ale pri­­ndeiglui au devenit oApied'că pen­tru cei obișnuiți a guverna după vechile odioase metoade- Sufragiul universal a tăiat, cu o singură lovitură, multe pofte și m­ulte speranțe. Mai întâi a tăiat speranța­ parti­dului liberal cum că va fi stăpân absolut Peste tură cel­ puțin vreo jumătate de­ secol. Fiindcă soco­teala acestui partid era făcută a­­vând pe mână guvernul la întâia apl­icare a legei și bucurându-se tot­­deodată de întreaga încredere a Coroanei, cine l-ar fi­ putut discuta stăpânirea. Fiind bine­­stabilit că pentru multă vreme țărănimea va merge la vost după porunca admi­nistrației, partidul liberal rămânea fără concurență Posibilă. Podite că, c­u prea mari presiuni, cu Violențe și alte intense mano­pere necinstite, guvernul ar fi pu­tut obține și de datat aceasta un succes destul de îndemnat, însă ab­ținerea Opoziției a fost o păcăliu­­tură. In adevăr, văzând­­ că opoziți­a se abțin și că generalul Averes­cu nu­­ se prezintă, liberalii au fost siguri de cea mai mare victorie. N­ici­oda­tă nu­­­ i-ar­ fi închi­pu­it că Popo­rul va găsi și alt mijloc de ia-șî ma­nifesta sentimientetic. Deaceea ale­­gerile au fost io,sireeuri libere­­"Afară de falșurile și umpluturile din București afară de presiunile și maroperile șirete întrebuințate înainte de alegeri de către iudei cari au avut puterea în mână și a­­fară de­­ incorecta alcătuire a liste­lor­ electorale, administrația s’a ab­ț­inut din mai mult­ însă, după cum a­m spus, motivul nu a fost d­orința de a lăsa alegerile libere, ci numai credința că fără opoziție în luptă, țărănimea va fi la discreția liberali­lor. Abținerea opoziției a făcut libe­ralilor mai m­a rău i decât i-ar fi făcut opoziția luptând. 1 Această forță a țărănimei, ,a­­ceastă coheziune, această somabir­­itate, și mai ales, independența ma­­nifestată față de stăpânire au pus pe gânduri pe toți oamen­i vechiu­lui sistem. Ce mă facem acum ? iată strigătul inimei lor ! Foarte semnifcațiv e faptul că bebiul totul­or eicestor de­zorien­­tați este acum asu­pra partidului liberal; acesta este singurul partid dintre cele vechi care itesiP­iră cea­­ mai m­­are încradere oamenilor t trecutului. aceasta este ultima și cea mai sigură citadelă a reac­­țiunei.­­ Oameni foarte de treabă, foarte onești bărbați politici părăsesc, în sgralbă, partidele ce se democrati­zează spre a i se strânge foi Jurul Ipartid­ului liberal. Ce dovadă, mai bună, că partidul atcesila n’a fost nici­od­a­tă privit ca un partid cu ■adevăra­te tendințe democratice ? 'Ochiul și simțul sigur ,ale reacțio­narilor au descoprit natura intimă a celui mai ri­­tor onar partid din 'Iiaira.­­ Partidul libaral se mândrește că, 'el cel d’intâru, a a­dres reformte a­ Igrt­ră și reforma sufragiului «un­­i­versal, cu t­oate acestea cei mai­­ siguri adversari ai acestora două t­­erforme tot în Partidul libert­ își , sperantdîe spre a se salva , toc­r­iile și interesele. Evenimen­­­­tul est­e s­imptomisti­c.­­ Dar dezagrega­ta vechiului adti­­­­ficiu a început și va urma. . Nu pretind că nu va fi și o reac- s ’f­ane la impuls lumea defla ultima te r ' en! React Vnc­a se reproduce,­­căci eistte fatală, dar, î­n mici un­­ caz, scicietate­a românească nu va mai merge înapoi. V­a merge de acum, tot mereu înainte, când m sal­t -gcode- și când mai, încet, dar1 ve- 1 câ­re ot Țigah­iVegiu­î­ntul șî vor mai­­ regăsi echiaibilul pepofit 2- • Dintre vechile partide, ca­ liberal 1 își­ va pasida immaa îndelungat f'­zio.­­ homilai și aceasta v­a fi peirea, lui­­. Neputându-se­­ adapta n­li timp noiun­­îon condițiuni de viață va fi Mo­s­cuit în viața publică de către no­­­­ui­le formațiuni democratice. CONSTANTIN BACALBAȘA lari Ispii Cei­ace nu se­­ poate ,în vechiul regat, se pare că se va putea în Bucovina.Ziarele n­e­­ aduc știrea că direcțiu­n­ea regională înființată la Cernăuți și care va lucra sub direcțiunea minis­trului­­ delegat al Bu­co­vinei se va ocu­pa cu combaterea luxului. • La noi, cu tot tabloul d­e articole de lux prohibite de a fi importate, totuși­­ s’a dovediit că zilnic Ministerul de In­dustrie eliberează aviz­e d­e import ca­re cuprind mărfuri, de cari, în actua­­lele­­ imprejurări ne putem lipsi com­plect.Astfel, în loc ca caluza să­­ fie în­trebuințată pentru­ articole de prima necesitate, în­­ primul loc pentru îmbră­căminte, rufărie, încălțăminte și­ alte obiecte strict necesare — t­eiul nostru ajuns azi ,în Elveția 22 de bani e arun­­cat­­ de mulți comercianți din România, pentru panglici, parfumerie, blănuri scumpe, bijuterii, veh­icule ,elegante și alte mărfuri d­e lux, cari necesită sute de mii de lei spre a fi aduse în țară. I­nca un punct important care va în­lesni bucovinenilor să capete mărfuri fără a fi nevoiți să recurgă de a plăti valuta străină, cu prețul de speculă din piața financiară e sistemul schim­bului de mărfuri. Se vor da în Bucovina permise de export, num­­ai acelor ce vor da com­­pen­sațiuni d­e mărfuri ce lipsesc in te­ritoriul Bucovinei. Pe de altă parte nead­mi­rându-se de­cât plata în lei, se va compensa valu­ta străină astăzi exagerat de scumpă, când e vorba ca negustorii să facă plata î­n franci francezi sau­­ elvețieni, sau în­­ iliire italiene și engleze. O singură­­ măsură, care credem că nu va mulțumi, populația din Bucovina e că în schimbul de marfon și la pla­tă nu admit­­ coroanele și rublele. Credem însă, odată ce e vorba numai d­e coroane ungurești și aus­­tri­ace, cele cu ștampila românească vor fi admise in schimb și la plată. Oare măsurile contra, combaterea luxului — nu cete scrise pe hârtie — nu s’ar putea aplica și în vechiul re­­gat? DACIAN Elocventă nnui Tapintăriii Funcționarii minist­er­ului de in­­industri­e și comerț din cauza frigu­lui ce dor­mește în birturi sunt ne­voiți să stea îmbrăcați cu paltoa­nele și cu căciulile pe cap-In asemenea condiții bine­înțeles că lucrul rămâne pe ultimul plan." Partea nostimă e că Imnele și căr­bunii nu lipsesc dar niu se poate gă­si cineva care să dreagă calorife­rele sau sobele existente­ Și iată cum organul cel mai de seamă, menit să dea directivă in­­dustriei și gospodăriei naționale nu este în măsură să—Și facă mu­cai o gospodărie. _Ce să mai așteptăm atonei noi! Pogocare la urnă Funcționarii municipali declară că prin nu­mărul votanților la alegerile recente din Franța ,au fost bătute toate recordurile pre­cedente La multe secții afluența era așa de mare că s’au deschis mai multe săli de vot; președintele de secție umbla dintr’o sală in­­tr’aita pentru a veghea ca totul să se facă în ordine. Este poate din cauza acestei aglome­rații că 90 la sută din alegători n’au făcut uz cum presei de legea, de cabina de izolare pentru a pune biletul în plicul oficiali. Nu se va ține însă seamă de această ușoară infrac­­ție procedurală. . Președintele republicei a dat pildă punctua­­­­litățel și selecitudinel : la 9 și jumătate pre­­­­cis el s’a prezentat la primăria circumscrip­ției a­ 8-a unde se află secția sa. Primarul îl aștepta ca să-l conducă în persoană o urnă. . I­ așteptau și mulți fotografi și când preșe­­­­dintele vor să intre în sala de vot, dădură și el năvală să-l urmeze ca să-l prindă în actul de a-și da votul. Insă Poincaré se opri și în­­f­for­cându-se spre el îl rugă să-l aștepte afară ! D­upă ce își va fi împlinit datoria de cetă­­­­țean, le va sta l­a dispoziție. Și Poincaré își­­ puse biletul în urnă, apoi eși Însoțit de pri­mar și se pretă cu amabilitate la pozele ce­ î o­glinda zilei invalidani ® DU­MINUIC­A SA Ü9EMBIB­­= DIMINEATA = VA ÎNCEPE PUBLICAREA IN FOILETON i CSI OSTAȘI I SIR 10RIS MARE ROMAN NAȚIONAL. DIM TIMPUL RAZBOIULUI MOSTRU l.. de GHEORGHE FOG­AZA­­­­ m.& ..................­............. ....................... CITIȚI DAR DIVHZATA DE COMIHICA 30 KOEMBRE -- îmi ceri fu de pomană . Amând­.. . sâ?iem ^.ersor^cifi: tu ești invalid și eu sunt Sodalițlii ín Parlament ^Jln© sunt ei? Rezul­tatu­l recentelor alegeri o nouă dovadă a gradului superior de conștientă la care cetățenii aceste’’ țări s’au ridicat­ în ultimii a­ni și o ca­­tegorică de smințire a argumentației ne­acționare românești care susținea cu inconiști cnță că poporul nu pregătit pentru v­iața­ politică și­­ pen­­tru votul universal în deosebi. Cât era­u de șubred © aceste afirmaț­ii s’a văzut. Cetățenii au utilizat a Șa de Irid arm­ a, ce cucerise încât regi­mul oligarhic a pr­ivit cea mai zgudu­itoare lovitură- Cetățenii s’au abținut în disprețul tut­uror «‘ăsur’lor re­presive,­­stricând sistfeil toate­­ socote­lile cast ©] ■ liberale și­ înfierând prin aceasta sistemul de opres­une întro­nat în aceste vremuri d­e prefaceri în România Mare. Votul universal a evidențiiat Pe de altă parte influența partidului so­cialist în straturile clasei muncitoare precum și conștiența de clasă a ac­es­­tora­ Sub imperiul celor mai arbitrare mă­suri alegătorii țării au scos din­ ur­nă șase deputați socialiști deși aceș­­tia își retrăsese candidaturile în semn de proteste în contra modului care fusese făcute alegerile. Făptur­aMera­ © de o importanță desăvârșită și va rămâne­ în istoria politică a țării d­ar un gest d­e supe­­rioare independență ș* '"aturitate * Ce* șea,se derutau­ socialiști aleși în Ilfov. Prahova și Callab­r» consti­­tue șase interesante figuri de luptă­tori cinstiți cari au da în repetate rânduri dovadă de abnegație și cu­­raj. Toma Draflu, deputatul socialist de Ilfov a, întrunit 5598 voturi Magis­­tratul cinstit care în 1907 ai protestat energic contra nelegiuirilor liberale, avocatul strălucit care i se bucură de o “»re­popul­a­ri tot © în toate stratu’rile, e foa­rte iubit de m­ai­nici­tori­ socialiști- Dragu e întruparea corectitudinei on ul cro­t perfect dintr’o bucată, care îți impune. Gheorghe Cristescu a întrunit la Ilfov 5469 voturi, iar l­a Prahova 6546. Plăpumarul ateista ca­re cutre­mură m­assele cu verbul său vibraint și cu gres­u­l de revoltajt, e cela mai originală figură-Cristescu a stat în pușcărie și a mâncat de multe ori bătăi din partea civilizatelor noastre organic poliție­nești fără ca întreg acest cortegiu de persecuție să-i clatine un singur moment măcar din convingerile sale- Ce strașnic trebue să se fi încuibat în sufletu­l acestui muncitor precep­tele Im Marx dacă bătăile închisoa­rea amenințările și multele ademe­niri vinilliste nu Pau abătut de pe c’ale­a ce-a arucats Vai, câte ademen'ri »­au venit din­­ parte» libaajaililor. Numiai d. Ulvinea. Elu ar putea spune de câte ori șeful său d. Vintilă Brătianuu l’a trimis­­ la Cristescu să-i, propună un loc de deputat, de Primar, de ministru sa­­u de mitropolit­ Și, acest ..sindic silu­stru’’ a­l ■dracului refuza și își strângea cojocul căci imediat după făgăduel­ veneau lovi­turile . Cristescu era luat de guler ca un borfaș și aruncat la beci, căci este. ..primejdios ordinii Publice­’. Ilie Moscovici e secretarul Partidu­lui­ Socialist­, o incontestabilă capaci­­tate și o epergie de Per. Cuvânt­u­­lui Ilie Moscovici are rezonanțe metallcee iar barba sa stufoasă pare unui steag de luptă ..Tövüi”. — căci așa îl nu­mește d. lorga cotidian în ..Neamul Românesc. — ai întrunit 5324 voturi la Ilfov­. La Prahova a ieșit în afară de G. Cristiescu inginerul Al- Dobrogeanu, luptător socialist de mare valoare un om­ de o blânde te excesivă d­ar adânc comvtos de ideile cari te­­ călăuzesc de o viață întreagă. Pentru că e socialist și pentru că e fiul lui­ Dobrogeanu-Gherea, emi­nentul crttic și teoretician. Alexamdru Dobrogeanu­ — sau S»sa’ cum îi zic tovarășii săi — a fost ținut de gu­vernul liberal aproape tot timpul războiului întemnițat l­a Larșiț. Și a m­ai ieșit la Prahova cu un res­pectabil număr de voturi lucrătorul cu­s.miar Dunăreanu, un tânăr foarte vioi care nu s’a lăsat intimidat de persecuțiile regimului liberal șii nici tentat de ademenirile a­celuiaș regim. O surpriză cu adevărat >»»10 a fost alegerea la Caliacra a socialistului panaitssea­­n un vechi luptător so­cialist care a desfășurat o întinsă fac­­tivitate la Const­anța­. Aceștia su­nt deputați socialiști aleși fără de vot. Alegerea lor în împre­­jurări de o extraordinară vitregie constitue un fapt care repetăm, va rămâne ca un punct luminos în"isto­ria politică a țării. " se cereau: | — ------------------------------------. "|­*­*­«®»»—--------------------------------------------­­ Pe _lisi i COMUNICAT OFICIAL 1 In de 22 XI 1919, trupel­e noastre au ajuns fără Incidente pe , Tisa­­n MARELE CARTIER GENERAL Cazul de la Galați Primim următoarea telegramă adre­sată directorului nostru : — In lupta contra teroarei,­ abuzu­lui, ileg­alitate! și înscenărilor de tot felul, prin largul și prea prețiosul de­­sprijin, dreptatea cauzei noastre n’a putut fi sugrumată. Vă rugăm să primiți mulțumirile noastre adresate dv- și confraților n­oștri, și vă dorim din suflet multa sănătate »ca să duceți din izbândă în izbândă principiul sfânt al libertatei presei“. »..Vocea Galațului" Grevele din țară Greva lucrătorilor din portul Con­stanța continuă. De asemeni continuă a se agita docherii din Galați și Brăila cari nu au fost puși In drepturile lor­­. De asemeni ate declarat de câteva zile grevă la fabrica textilă din Iași. Dinnem­an. _ ■ [] SI p­li«s]i]SÉpsta? Din prima zi de când trupele noastre au evacuat Budapesta, s’a răspândit în Capitală zvonul, că acolo ar fi avut loc grave de­zordine. Ea s’a afirmat chiar că aliații ne-ar fi rechemat. Ulterior s’a aflat că nimic din aceste zvonuri nu era adevărat. Armata națională maghiară in­­trase în Budapesta, unde dom­nea cea mai perfectă ordine. Acum oficiosul liber­al repro­duce în numărul său de seri, o știre publicată de ziarul slovac „Slovensky Vicov“ și, apărută în „La Presse de Paris“ din 13 Noembrie, adică acum 12 zile. Această știre spune că admiralul­­ Horty, comandantul armatei na­ționale maghiare, ar recruta o oștire numeroasă, cu care ar a­­vea intensiunea să atace Slova­cia și Transilvania. Știrea aceasta a ziarului slo­vac, nu poate avea de­cât o sursă similară cu cea a zvonu­rilor de la noi. Ungaria nu este nici capabilă și nici nu poate să mai înceapă un război și încă unul pe două fronturi. Prin mizeria în care se găsește, prin complecta lipsă de materii pri­me de cari suferăt, prin extenua­rea populației, prin nesiguranța internă, prin dependența ei în toate privințile de furniturile a­­matilor,­ea este silită și de n’ar vroi, să dorească pacea cât mai repede. Dacă Sir Clerk are conflicte cu guvernul Friedrich, ele nu provin din tendințele războinice ale acestuia, ci din înclinațiuni­­le lui reacționare. Dar și noi te­legrame precise au anunțat că a fost destul ca Sir Clerk să ridice tonul, pentru ca d. Friedrich să se dea la o parte. Dacă aceasta este situațiunea, se naște faimoasa întrebare : cui protest ? Cuît îi folosesc zvonu­rile alarmante din Budapesta ? Cine are interes să întreb­e o at­mosferă favorabilă prelungirea stărei de război, sub presiunea căreia țara abia mai răsuflă și care o amenință nu numai cu ruina economică și financiară, deși și atâta ar fi prea de ajuns? Presa și publicul vor face bine să primească cu cea mai mare neîncredere știrile tulburătoare, ori de unde ar veni și la orice Par referi. Poporul român e să­tul credem de război. El nu mai are nici de ce să-l mai continue, scopurile urmărite de dânsul la declararea lui f­iind atinse, idea­lul național fiind realizat, pe cât a fost cu putință și desigur pes­te așteptările celor mai entu­ziaștii fii ai neamului. iMnuri din irat"" DESTĂINUIRILE LUI SARRAIL Când în 14 August 1916 am intrat în acțiune toată lumea aștepta să se pro­ducă ofensiva de s­ud a lui Sarrai! Acestă ofensivă a întârziat, sau dacă s’a produs n’­a avut nici un r­e­zultat. Cele 43 de divizii austro-germano­­bulgare au putut opera Ir Umso­m contra frontului românesc. Intr’un interview luat de ziarul „L’Oeuvre“ generalul Sarrail dă sare, cari ex­plicatii­ ni cari nu sunt lipsite din importantă pentru noi- cu atât mai mult cu cât aceste lămuriri servesc la în­țelegerea unor anumite mistere din prim­a­­ perioadă a campaniei noastre. „Cu toate slabele mele resurse și pe poziția Aliaților, am împins frontul meu până la Pogranec în Albania și chiar mai departe, pentru ca să încerc învă­­luirea aripei dușmanului Am fost tot­deauna adversar principiului atac ab­el frontal care a călăuzit tactica franceză în tot timpul războiului; această tac­­tică e costisitoare și nu poate să reu­șească decât dacă dispui de­­ resurse enorme d­e material, munițiuni și oa­­­meni". „N­u era cazul armatei din orient". „Cu toate aceste condițiuni defavora­bile, n’am suferit nicio derută, nici­ o înfrâgere nici­ un eșec. Contraofensivă până la Monastir nu a fost ceva care se putea neglija și indiscutabilul succes de la Pogradec ar fi fost mai complect dacă influențe străine necesităților mi­litare n’ar fi intervenit.­­Se știe că acum fostul comandant al armatei de orient candidează La alegeri- iată programul său militar: „Vreau să ajung să stabilesc servi­ciul de opt sau 10 luni, opt luni cu perioade de rezervă sau 10 lun:.? fără pe­rioade. Chemarea unei clase se va face în două rânduri: fiecare jumătate de clasă va face trei luni instrucție și S sau 6 luni la graniță ca trupe de ocu­pare- Rămân în cazul serviciului de 19 luni, dacă luni când trupele de re­gim vor ocupa granița, în cazul ser­viciului de opt luni, patrua săptămâni numai în timpul cărora se va face schimbul“. ..Acest sistem va permite să avem­­ totdeauna 100.000 oameni in­truți î­­n frontieră și cari să facă însă celor 100 mii Nemți care formează armata per­manentă germană in­irviintată de tra­tat. .­E d­ o­­bservat de alminteri, că a­­­ceastă limitare a armatei germane la 100­ 000 de oameni nu însemnează ni­mic. Ea nu împiedică să fie în momen­tul de față 5 milioane de germani care au făcut războiul și care sunt mobili­zați imediat în contra numai a 3 mi­lioane Francezi. „Ceia­ ce ar fi trebuit să se facă, nu era să se limiteze armata germană la î00.000 de oameni, dar să se ca materialul său; nu trebuia să se pă­zească capetele de pod­ ci să se ocupe Essertul", GENERALUL SARAÎL

Next