Dimineaţa, noiembrie 1919 (Anul 16, nr. 4851-4876)
1919-11-26 / nr. 4872
Cele dintar u alegeri tăcute .pe baza sufragiului universal la noi în țară a dovedit cât de imperfect crea sistemul electoral întemeiat pe cent. Bineînțeles corifeii vechilor partide sunt toți foarte supărați de acest larg sufragiu, dar supărarea lor este legitimă' Sufragiul universal neputând fi nici cumpărat nici intimidat, precum era cu vechile colegii ale prindeiglui au devenit oApied'că pentru cei obișnuiți a guverna după vechile odioase metoade- Sufragiul universal a tăiat, cu o singură lovitură, multe pofte și multe speranțe. Mai întâi a tăiat speranța partidului liberal cum că va fi stăpân absolut Peste tură cel puțin vreo jumătate de secol. Fiindcă socoteala acestui partid era făcută având pe mână guvernul la întâia aplicare a legei și bucurându-se totdeodată de întreaga încredere a Coroanei, cine l-ar fi putut discuta stăpânirea. Fiind binestabilit că pentru multă vreme țărănimea va merge la vost după porunca administrației, partidul liberal rămânea fără concurență Posibilă. Podite că, cu prea mari presiuni, cu Violențe și alte intense manopere necinstite, guvernul ar fi putut obține și de datat aceasta un succes destul de îndemnat, însă abținerea Opoziției a fost o păcăliutură. In adevăr, văzând că opoziția se abțin și că generalul Averescu nu se prezintă, liberalii au fost siguri de cea mai mare victorie. Niciodată nu i-ar fi închipuit că Poporul va găsi și alt mijloc de ia-șî manifesta sentimientetic. Deaceea alegerile au fost io,sireeuri libere"Afară de falșurile și umpluturile din București afară de presiunile și maroperile șirete întrebuințate înainte de alegeri de către iudei cari au avut puterea în mână și afară de incorecta alcătuire a listelor electorale, administrația s’a abținut din mai mult însă, după cum am spus, motivul nu a fost dorința de a lăsa alegerile libere, ci numai credința că fără opoziție în luptă, țărănimea va fi la discreția liberalilor. Abținerea opoziției a făcut liberalilor mai ma rău i decât i-ar fi făcut opoziția luptând. 1 Această forță a țărănimei, ,această coheziune, această somabiritate, și mai ales, independența manifestată față de stăpânire au pus pe gânduri pe toți oameni vechiului sistem. Ce mă facem acum ? iată strigătul inimei lor ! Foarte semnifcațiv e faptul că bebiul totulor eicestor dezorientați este acum asupra partidului liberal; acesta este singurul partid dintre cele vechi care itesiPiră cea mai mare încradere oamenilor t trecutului. aceasta este ultima și cea mai sigură citadelă a reacțiunei. Oameni foarte de treabă, foarte onești bărbați politici părăsesc, în sgralbă, partidele ce se democratizează spre a i se strânge foi Jurul Ipartidului liberal. Ce dovadă, mai bună, că partidul atcesila n’a fost niciodată privit ca un partid cu ■adevărate tendințe democratice ? 'Ochiul și simțul sigur ,ale reacționarilor au descoprit natura intimă a celui mai ritor onar partid din 'Iiaira. Partidul libaral se mândrește că, 'el cel d’intâru, a adres reformte a Igrtră și reforma sufragiului «universal, cu toate acestea cei mai siguri adversari ai acestora două terforme tot în Partidul libert își , sperantdîe spre a se salva , tocriile și interesele. Evenimentul este simptomistic. Dar dezagregata vechiului adtificiu a început și va urma. . Nu pretind că nu va fi și o reac- s ’fane la impuls lumea defla ultima te r ' en! React Vnca se reproduce,căci eistte fatală, dar, în mici un caz, scicietatea românească nu va mai merge înapoi. Va merge de acum, tot mereu înainte, când m salt -gcode- și când mai, încet, dar1 ve- 1 câre ot ȚigahiVegiuîntul șî vor mai regăsi echiaibilul pepofit 2- • Dintre vechile partide, ca liberal 1 își va pasida immaa îndelungat f'zio. homilai și aceasta va fi peirea, lui. Neputându-se adapta nli timp noiunîon condițiuni de viață va fi Moscuit în viața publică de către nouile formațiuni democratice. CONSTANTIN BACALBAȘA lari Ispii Ceiace nu se poate ,în vechiul regat, se pare că se va putea în Bucovina.Ziarele ne aduc știrea că direcțiunea regională înființată la Cernăuți și care va lucra sub direcțiunea ministrului delegat al Bucovinei se va ocupa cu combaterea luxului. • La noi, cu tot tabloul de articole de lux prohibite de a fi importate, totuși s’a dovediit că zilnic Ministerul de Industrie eliberează avize de import care cuprind mărfuri, de cari, în actualele imprejurări ne putem lipsi complect.Astfel, în loc ca caluza să fie întrebuințată pentru articole de prima necesitate, în primul loc pentru îmbrăcăminte, rufărie, încălțăminte și alte obiecte strict necesare — teiul nostru ajuns azi ,în Elveția 22 de bani e aruncat de mulți comercianți din România, pentru panglici, parfumerie, blănuri scumpe, bijuterii, vehicule ,elegante și alte mărfuri de lux, cari necesită sute de mii de lei spre a fi aduse în țară. Inca un punct important care va înlesni bucovinenilor să capete mărfuri fără a fi nevoiți să recurgă de a plăti valuta străină, cu prețul de speculă din piața financiară e sistemul schimbului de mărfuri. Se vor da în Bucovina permise de export, numai acelor ce vor da compensațiuni de mărfuri ce lipsesc in teritoriul Bucovinei. Pe de altă parte neadmirându-se decât plata în lei, se va compensa valuta străină astăzi exagerat de scumpă, când e vorba ca negustorii să facă plata în franci francezi sau elvețieni, sau în iliire italiene și engleze. O singură măsură, care credem că nu va mulțumi, populația din Bucovina e că în schimbul de marfon și la plată nu admit coroanele și rublele. Credem însă, odată ce e vorba numai de coroane ungurești și austriace, cele cu ștampila românească vor fi admise in schimb și la plată. Oare măsurile contra, combaterea luxului — nu cete scrise pe hârtie — nu s’ar putea aplica și în vechiul regat? DACIAN Elocventă nnui Tapintăriii Funcționarii ministerului de inindustrie și comerț din cauza frigului ce dormește în birturi sunt nevoiți să stea îmbrăcați cu paltoanele și cu căciulile pe cap-In asemenea condiții bineînțeles că lucrul rămâne pe ultimul plan." Partea nostimă e că Imnele și cărbunii nu lipsesc dar niu se poate găsi cineva care să dreagă caloriferele sau sobele existente Și iată cum organul cel mai de seamă, menit să dea directivă industriei și gospodăriei naționale nu este în măsură să—Și facă mucai o gospodărie. _Ce să mai așteptăm atonei noi! Pogocare la urnă Funcționarii municipali declară că prin numărul votanților la alegerile recente din Franța ,au fost bătute toate recordurile precedente La multe secții afluența era așa de mare că s’au deschis mai multe săli de vot; președintele de secție umbla dintr’o sală intr’aita pentru a veghea ca totul să se facă în ordine. Este poate din cauza acestei aglomerații că 90 la sută din alegători n’au făcut uz cum presei de legea, de cabina de izolare pentru a pune biletul în plicul oficiali. Nu se va ține însă seamă de această ușoară infracție procedurală. . Președintele republicei a dat pildă punctualitățel și selecitudinel : la 9 și jumătate precis el s’a prezentat la primăria circumscripției a 8-a unde se află secția sa. Primarul îl aștepta ca să-l conducă în persoană o urnă. . I așteptau și mulți fotografi și când președintele vor să intre în sala de vot, dădură și el năvală să-l urmeze ca să-l prindă în actul de a-și da votul. Insă Poincaré se opri și înfforcându-se spre el îl rugă să-l aștepte afară ! După ce își va fi împlinit datoria de cetățean, le va sta la dispoziție. Și Poincaré își puse biletul în urnă, apoi eși Însoțit de primar și se pretă cu amabilitate la pozele ce î oglinda zilei invalidani ® DUMINUICA SA Ü9EMBIB= DIMINEATA = VA ÎNCEPE PUBLICAREA IN FOILETON i CSI OSTAȘI I SIR 10RIS MARE ROMAN NAȚIONAL. DIM TIMPUL RAZBOIULUI MOSTRU l.. de GHEORGHE FOGAZA m.& ............................... ....................... CITIȚI DAR DIVHZATA DE COMIHICA 30 KOEMBRE -- îmi ceri fu de pomană . Amând.. . sâ?iem ^.ersor^cifi: tu ești invalid și eu sunt Sodalițlii ín Parlament ^Jln© sunt ei? Rezultatul recentelor alegeri o nouă dovadă a gradului superior de conștientă la care cetățenii aceste’’ țări s’au ridicat în ultimii ani și o categorică de smințire a argumentației neacționare românești care susținea cu inconiști cnță că poporul nu pregătit pentru viața politică și pentru votul universal în deosebi. Cât erau de șubred © aceste afirmații s’a văzut. Cetățenii au utilizat a Șa de Irid arm a, ce cucerise încât regimul oligarhic a privit cea mai zguduitoare lovitură- Cetățenii s’au abținut în disprețul tuturor «‘ăsur’lor represive,stricând sistfeil toate socotelile cast ©] ■ liberale și înfierând prin aceasta sistemul de opresune întronat în aceste vremuri de prefaceri în România Mare. Votul universal a evidențiiat Pe de altă parte influența partidului socialist în straturile clasei muncitoare precum și conștiența de clasă a acestora Sub imperiul celor mai arbitrare măsuri alegătorii țării au scos din urnă șase deputați socialiști deși aceștia își retrăsese candidaturile în semn de proteste în contra modului care fusese făcute alegerile. FăpturaMera © de o importanță desăvârșită și va rămâne în istoria politică a țării dar un gest de superioare independență ș* '"aturitate * Ce* șea,se derutau socialiști aleși în Ilfov. Prahova și Callabr» constitue șase interesante figuri de luptători cinstiți cari au da în repetate rânduri dovadă de abnegație și curaj. Toma Draflu, deputatul socialist de Ilfov a, întrunit 5598 voturi Magistratul cinstit care în 1907 ai protestat energic contra nelegiuirilor liberale, avocatul strălucit care i se bucură de o “»repopulari tot © în toate stratu’rile, e foarte iubit de mainicitori socialiști- Dragu e întruparea corectitudinei on ul crot perfect dintr’o bucată, care îți impune. Gheorghe Cristescu a întrunit la Ilfov 5469 voturi, iar la Prahova 6546. Plăpumarul ateista care cutremură massele cu verbul său vibraint și cu gresul de revoltajt, e cela mai originală figură-Cristescu a stat în pușcărie și a mâncat de multe ori bătăi din partea civilizatelor noastre organic polițienești fără ca întreg acest cortegiu de persecuție să-i clatine un singur moment măcar din convingerile sale- Ce strașnic trebue să se fi încuibat în sufletul acestui muncitor preceptele Im Marx dacă bătăile închisoarea amenințările și multele ademeniri vinilliste nu Pau abătut de pe c’alea ce-a arucats Vai, câte ademen'ri »au venit din parte» libaajaililor. Numiai d. Ulvinea. Elu ar putea spune de câte ori șeful său d. Vintilă Brătianuu l’a trimis la Cristescu să-i, propună un loc de deputat, de Primar, de ministru sau de mitropolit Și, acest ..sindic silustru’’ al ■dracului refuza și își strângea cojocul căci imediat după făgăduel veneau loviturile . Cristescu era luat de guler ca un borfaș și aruncat la beci, căci este. ..primejdios ordinii Publice’. Ilie Moscovici e secretarul Partidului Socialist, o incontestabilă capacitate și o epergie de Per. Cuvântului Ilie Moscovici are rezonanțe metallcee iar barba sa stufoasă pare unui steag de luptă ..Tövüi”. — căci așa îl numește d. lorga cotidian în ..Neamul Românesc. — ai întrunit 5324 voturi la Ilfov. La Prahova a ieșit în afară de G. Cristiescu inginerul Al- Dobrogeanu, luptător socialist de mare valoare un om de o blânde te excesivă dar adânc comvtos de ideile cari te călăuzesc de o viață întreagă. Pentru că e socialist și pentru că e fiul lui Dobrogeanu-Gherea, eminentul crttic și teoretician. Alexamdru Dobrogeanu — sau S»sa’ cum îi zic tovarășii săi — a fost ținut de guvernul liberal aproape tot timpul războiului întemnițat la Larșiț. Și a mai ieșit la Prahova cu un respectabil număr de voturi lucrătorul cus.miar Dunăreanu, un tânăr foarte vioi care nu s’a lăsat intimidat de persecuțiile regimului liberal șii nici tentat de ademenirile aceluiaș regim. O surpriză cu adevărat >»»10 a fost alegerea la Caliacra a socialistului panaitssean un vechi luptător socialist care a desfășurat o întinsă factivitate la Constanța. Aceștia sunt deputați socialiști aleși fără de vot. Alegerea lor în împrejurări de o extraordinară vitregie constitue un fapt care repetăm, va rămâne ca un punct luminos în"istoria politică a țării. " se cereau: | — ------------------------------------. "|**«®»»—-------------------------------------------- Pe _lisi i COMUNICAT OFICIAL 1 In de 22 XI 1919, trupele noastre au ajuns fără Incidente pe , Tisan MARELE CARTIER GENERAL Cazul de la Galați Primim următoarea telegramă adresată directorului nostru : — In lupta contra teroarei, abuzului, ilegalitate! și înscenărilor de tot felul, prin largul și prea prețiosul desprijin, dreptatea cauzei noastre n’a putut fi sugrumată. Vă rugăm să primiți mulțumirile noastre adresate dv- și confraților noștri, și vă dorim din suflet multa sănătate »ca să duceți din izbândă în izbândă principiul sfânt al libertatei presei“. »..Vocea Galațului" Grevele din țară Greva lucrătorilor din portul Constanța continuă. De asemeni continuă a se agita docherii din Galați și Brăila cari nu au fost puși In drepturile lor. De asemeni ate declarat de câteva zile grevă la fabrica textilă din Iași. Dinneman. _ ■ [] SI pli«s]i]SÉpsta? Din prima zi de când trupele noastre au evacuat Budapesta, s’a răspândit în Capitală zvonul, că acolo ar fi avut loc grave dezordine. Ea s’a afirmat chiar că aliații ne-ar fi rechemat. Ulterior s’a aflat că nimic din aceste zvonuri nu era adevărat. Armata națională maghiară intrase în Budapesta, unde domnea cea mai perfectă ordine. Acum oficiosul liberal reproduce în numărul său de seri, o știre publicată de ziarul slovac „Slovensky Vicov“ și, apărută în „La Presse de Paris“ din 13 Noembrie, adică acum 12 zile. Această știre spune că admiralul Horty, comandantul armatei naționale maghiare, ar recruta o oștire numeroasă, cu care ar avea intensiunea să atace Slovacia și Transilvania. Știrea aceasta a ziarului slovac, nu poate avea decât o sursă similară cu cea a zvonurilor de la noi. Ungaria nu este nici capabilă și nici nu poate să mai înceapă un război și încă unul pe două fronturi. Prin mizeria în care se găsește, prin complecta lipsă de materii prime de cari suferăt, prin extenuarea populației, prin nesiguranța internă, prin dependența ei în toate privințile de furniturile amatilor,ea este silită și de n’ar vroi, să dorească pacea cât mai repede. Dacă Sir Clerk are conflicte cu guvernul Friedrich, ele nu provin din tendințele războinice ale acestuia, ci din înclinațiunile lui reacționare. Dar și noi telegrame precise au anunțat că a fost destul ca Sir Clerk să ridice tonul, pentru ca d. Friedrich să se dea la o parte. Dacă aceasta este situațiunea, se naște faimoasa întrebare : cui protest ? Cuît îi folosesc zvonurile alarmante din Budapesta ? Cine are interes să întrebe o atmosferă favorabilă prelungirea stărei de război, sub presiunea căreia țara abia mai răsuflă și care o amenință nu numai cu ruina economică și financiară, deși și atâta ar fi prea de ajuns? Presa și publicul vor face bine să primească cu cea mai mare neîncredere știrile tulburătoare, ori de unde ar veni și la orice Par referi. Poporul român e sătul credem de război. El nu mai are nici de ce să-l mai continue, scopurile urmărite de dânsul la declararea lui fiind atinse, idealul național fiind realizat, pe cât a fost cu putință și desigur peste așteptările celor mai entuziaștii fii ai neamului. iMnuri din irat"" DESTĂINUIRILE LUI SARRAIL Când în 14 August 1916 am intrat în acțiune toată lumea aștepta să se producă ofensiva de sud a lui Sarrai! Acestă ofensivă a întârziat, sau dacă s’a produs n’a avut nici un rezultat. Cele 43 de divizii austro-germanobulgare au putut opera Ir Umsom contra frontului românesc. Intr’un interview luat de ziarul „L’Oeuvre“ generalul Sarrail dă sare, cari explicatii ni cari nu sunt lipsite din importantă pentru noi- cu atât mai mult cu cât aceste lămuriri servesc la înțelegerea unor anumite mistere din prima perioadă a campaniei noastre. „Cu toate slabele mele resurse și pe poziția Aliaților, am împins frontul meu până la Pogranec în Albania și chiar mai departe, pentru ca să încerc învăluirea aripei dușmanului Am fost totdeauna adversar principiului atac abel frontal care a călăuzit tactica franceză în tot timpul războiului; această tactică e costisitoare și nu poate să reușească decât dacă dispui de resurse enorme de material, munițiuni și oameni". „Nu era cazul armatei din orient". „Cu toate aceste condițiuni defavorabile, n’am suferit nicio derută, nici o înfrâgere nici un eșec. Contraofensivă până la Monastir nu a fost ceva care se putea neglija și indiscutabilul succes de la Pogradec ar fi fost mai complect dacă influențe străine necesităților militare n’ar fi intervenit.Se știe că acum fostul comandant al armatei de orient candidează La alegeri- iată programul său militar: „Vreau să ajung să stabilesc serviciul de opt sau 10 luni, opt luni cu perioade de rezervă sau 10 lun:.? fără perioade. Chemarea unei clase se va face în două rânduri: fiecare jumătate de clasă va face trei luni instrucție și S sau 6 luni la graniță ca trupe de ocupare- Rămân în cazul serviciului de 19 luni, dacă luni când trupele de regim vor ocupa granița, în cazul serviciului de opt luni, patrua săptămâni numai în timpul cărora se va face schimbul“. ..Acest sistem va permite să avem totdeauna 100.000 oameni intruți în frontieră și cari să facă însă celor 100 mii Nemți care formează armata permanentă germană inirviintată de tratat. .E d observat de alminteri, că această limitare a armatei germane la 100 000 de oameni nu însemnează nimic. Ea nu împiedică să fie în momentul de față 5 milioane de germani care au făcut războiul și care sunt mobilizați imediat în contra numai a 3 milioane Francezi. „Ceia ce ar fi trebuit să se facă, nu era să se limiteze armata germană la î00.000 de oameni, dar să se ca materialul său; nu trebuia să se păzească capetele de pod ci să se ocupe Essertul", GENERALUL SARAÎL