Dimineaţa, ianuarie 1920 (Anul 17, nr. 4908-4929)

1920-01-17 / nr. 4919

Sâmbătă 17 Ianuarie ibxu Ultimii­ informații La alegerile pert­id­e pentru Comeră și Senat din Ardeal vor fi primiți să candideze și «»“«nii politici din vechiul regat. Pe când in regat, după multe ezi­­ ăn s'a suspendat in fine starea de a­ediu si cenzura. în Bucovina d. Rondor, omul de stat care a jucat rolul cel mai important la realipi­­rea Bucovinei, s’a văzut silit să sus­­pende apariția ziariui său din ca­uza cenzurei d-lul Nistor. Făptui­e așa de revoltător, în­cât ne mirăm cum măcar miniștrii cari au colaborat la început cu d. Trondor rut se cred măcar moral­mente obligați să atragă atenții­nea d-lui Nistor că impinge prea d­ apar­te satrapia asupra Bucovinei. Egin probabil că d- general AWcs­­u să canihidage la alegerile partide dip /ud. Arad, Regele ,a lucrat­o r* * cn di St. C­P9P. p­rim­ ministru ad-in­FMm și mi­­nistru de externe-D-isa a pus în curent pe Suveran cu ultimele lucrări a­ i,e conferi,4.4 v­ j ci. Intre guvernat­o Tomin si guvernul saraid­ian urmraza tratative pentru reînceperea schimbului de mărfuri­ D- Balamaua, agantul comercial României la Salonic, a sosit In Qapi­­tată­ după o segne de două săptămâni In Loda-U­sa împreună cu un curier angiez și francez­ cari de asemenea veneau d­e Romănia, după atari stăruințe si plătind sume însemnate, au putut ob­ține un tren special care i-a adus la Rusci­uk, comunicația pa calea tada­tă in Bulgaria fiind întreruptă-Regele a Primit într’o lungă au­­dheniță Pe di dr­ Gheorghem. pr« Ședinței« comisiei interimare a Ca­pital«*. Suvero Trutj s’a intermit de -aipnoa­­>p ° d ° administrația ° cununiei. AtMorilătUc suni pe, carp. a descope­ri o întreagă organizație, care avea de scop facerea in stil mare de contra­bande de monede de metal între por­turile dunărene și Constantinopol. Pe vasul „împăratul Tfalanit” ,al ser­viciului maritim român s’a ■ [UNK]transporta în contrabandă la Constantinopol, tre vagoane de fasole- Contrabam­a s’i descoperit după ce transportul fuses­­efactual și marfa predată-Cercetările pentru descoperirea au­tațiilor continuă. Dresații SKMWător fumctionarik­' îxwb'jiici ..Rom­ăi­nia-Viviteriia“ s’au ina­poiat din străinătate, unde au făcu­­t împortante oam­enz­i de alihimonit­­ și elr ticoliie de îmbrăcăm Unfits* Matlfulitte se vor vSmda fummotionla.ri;k>r ipu­ipretur­­îoartii reduse»- întrucât srta­ a pus la dispoziția sociietăței o sumă im­brnma­­tă in­val­­uită străină, în vedanea soapu­­lui unmănunii de soc­it tata. Se știe că M'lcNe d'Uil de finantr. .jiriTUtr'0 deci iarunc­i«cântă «» d'­spus că toți funcționarii ministerului care funcțiuni în 4 ora de minister, 'n. pompatibil« cu funcțiunda lor după legea de adgmnizatire a minist­eriii. să demisioneze d'n aceste funiciou­,­ in termen de 15 zile. Printre directorii­ ‘■costul mini sto, se discută cu multă Hpr­ndere a«­ceastă deciziune în­trucâ termenul a trecut și mulți dintre aceșUa. cor» «cupă în deosebi locuri în diverși comi­li* de administrație, mu îju q<­­misii m­ai încă. D.’ttă­i­nd mrirea cant­i­tate de mă­­suri primită de ministerul de indus­t­­ie și comerț precum1 $' lipsa <e vag'«. m.e pentru i­ducerea d'n por­turi în Capi­ta­lă și acestor mărfuri in misterul a decis ca al­te aces mărfuri să fie distribuite pe loc o­perativel­or și diferi­telor insitut*«r publice, rămânând o* IffirtMuți de sir gureșă :rtr,r,ii­ns­ă pentru aduc­rea mărfurilor ce li s*«a repartiza: In sărbătorile Crăc­innl­u" câți și în Anul nou d. ° gn›râi Răs­canu. mi* nistrui de rasl»i a inspoouat tim­­p«ie din garnizoanele: Olteni’t­.. Oală« nași. Piltești Și Oăeștii. Atât bran ® cât și puiuta ’trupelor a­icii, găsită foart ® bună. D*i general Răscanu a pelrecuit revelionul, la gura dzouran din Pitești in­ mijlocul ofițeril«!" și Solldatul<or din regimentele 28 Ș’­ 68 din Găeștri. In cursul acestei săptămâni d-1 mipisetru de război va insip«dia spird­iWe și diferi­t­ele garnizoane d'n Moldova-Tineriî din contingentul 1919 recru­tau in Moldova și incorporați din De­­ce­­brie 1919 și vărsat! pe­­,a difer­te batalioane de exploatare, adresează d-lui m­aistru urm­­ătoarea plângere: Mult! dintre el în împrejurărî nenoro­­c­ie au plecat din acele batalioane și au fost­­ dat! dezertor!. Dar el pe-­nrr­ă s'au prezentat ' făcân­du-și datoria la Tisa ș Szolnoc Acu"' el sunt încă cu situația militară nelăl­ur­tt deși ar ur­­ma să f­i trecut­ în concediu. Pentru lămur rea acestei situații apelează la d. “Ilustru de război. In sfârșit, cele 43 de vagoane cu c ° cs metalurgic d'n C ®­'h»p>,ovac.» care se găseau la Sirașov, au s °s­iu Cap'ta.a. Direcțiunea refacerii <*un n­'nifete. nil de industrie și cizmert­s.; ocupă actualmente cu report’pa cärbuntii'tor către iredustriași.. D. Trici­an directoruil sim­piontuiDi ^l'.n­m'niisito.­n|!| de inld­us­ trie și com&rt. a plecat la Ch'teina'U unde in timp de o luină rei­glar și contaci la întreaga actilortirte de până ic"m a directoratului de comerț din Ba­rabia. In l­psc, d-sare direcțiu­nea împărtuilui va fi condusă de d­­ l Bupes­cu, sub-director-Gen.rafiul Averescu. Si-ta anunțați pentru azi sosireui în Capitală. Văduva de războiu cu 4 copii Maria Nicoliae Ion din comuna Cor­­nățelu, jud. Dâmbovița pierzând cer­tificat­ul de înlesnire de trai No. 698, dela Cereul de recrutare Dâmbovi­­ța, apelează la ci­ne l'a găsit să-l­­ r­imeată la adresa arătată-Arti­ oo­lut] publicat în „Dimneata“ Je And N«u­e­d-t^rit d-lui Victor Eftimiu. Invalizii, orfanii și văduvele de răsboi aflători în Capit­ală sunt ru­­­giți a lua parte fe, marea întrunire care să v­a ține fe. În ianuarie, o« rele io dlim, în sala cinematogra­fului „Ra­sau‘‘. D. Demetru Negulescu cunoscutul pro­fesor de la universitate­, din Bu­­cureș­i va t’ne în seara de Dumini­că 18 înmuarie ora 9 seara la Ateneu o interesantă Și foarte de actuali­tate c ° rtfo­:iită: Românită și s’d­o­­:aitea nati'W’l ° r. intrarea, liberă. In urma fondul "lor pusp la dispoziție de "'inisterul de iterne­ d. inginer Pi­ti­escu, directorul poștelor va ar­mite trei din cei mai destoin­ci funcționari să studieze organizat­a poștelor și te­­legrafului din Anglia Ital­a și Franța.­Având în vedere “arde cerințe de personal d. d rector al poștelor a luat hotărîrea să se deschi­dă școala d­e te­­legrafie și să se pr­­ească cât “ar “ui­i elevi-D. V. Ureche a fost numit șef de ca­­b­net al d­lui dr. C. Gheorghian- pre­ședi­ntele comisiunei interimare s Ca­ Ditalei­în urma au­zului colegiului încurățor­ie medic­nă, în unire cu Senatul uni­­versitar d. profesor dr. Ba­ner a fost ta­nsferat d.n .­ași­­­ la catedra de ana­­oTM­e descriptivă a facultăței de °*edi­­­țiâ din Bucures**­Primări^­a resping cerere­a antre­­­prenorilor de pompe funebre care a cerut­­ micșor,urca Utx.ei ° r -ce ac ° stc: plătesc comuino­. De -asemenea oi respins și cerere­ de ma­tro­r« a ♦fc.'x«ldr ‘or prevâzoi de actualul tal­if. La Constantai a socit vaporul dr-chen“ Și „Lache-U­sburg“ îrici cate cu h-.if­­ e. c­or.ipJ, pânză d« , m­e-r­ ica. șii.n. fiancle Și stofe ac ■părut« din Canada de m’n st­ur­­biiduiti­ ne și comerț, mărfuri care­ vor fi d­istribuib[ uODo]aui £ Spriit c^o­perativ«. . Serviciul de tekigrai­ fie fără firm­e transmite următoarele: Din declarațiainific unui ofițer de­­zwkiniist re ©«o că­­ printre prizonierii bolșevici făcuți de trupele dmiliini­ste s’au conn­stai­ut grade urscU’itoare și ofițeri instructori germani, cari au declar­a­t că­­ au venit în Rusia so­­­vietisită încă din luna Septem­brie. 1919. Tot acești prizon­ieri au mai declarat că Germania ajută Rusia bolșevică cu armamentt si muni't­ uiî trimițând chiar in titiatale junioare­­ bolșevice »ofitieri gem­ani de stat I major­­itar pe front ofițeri instruc­tori și soldați. Reprezentanții industriei tex'tl'i din A.deal .j'J­urtorveiK­­ p« îâ­ng. rmnusterii d ° in­dustr­e și comerț, s­i ° dii­.'ribu ® din lamna Tn.niä prad de război și care du­pă cum s ® și putrezește pri­n s'fcti^'urile de cale fe­rată, neputâ­n­d fi tratepoptită 1. destinați« din lipsă de v­agoane. S’tir puit«a z'c« mai bin« n­ .r. Upsi de iniți­ativă și spid'H gospold­ăresc! Suimele ridicate de deponent* de h la d'efr'16 bănci din Cap Tata în­­ a­jansul Și nu vede poai sărbătoriliT s­­corează la sumat de 21 de m­ili­onaie.­­7.hu! francez ,.t‘Oeuvre“ a anun­țat din Arad știrea că doi ofițeri a iuti ar fi fost arestați­­ de co­n­­damentul nostru mili­tar ne când ei erau trimiși intr’o anchetă in Consiliul moremn. Zarul a dansa a de­sigur guvernul român va li măsuri pentru pedepsirea acesta abuz de putere- Adevărul e insă r< -Românui"' din Arad a anuintat a­cum câteva zie arestarea de scurta durată, a unor mem­bri dintr'o co­mis­iune aliată pentru o contraban­dă de monede, iar nici de­cum din cauzele anunțate de­­'Oeuvre.. Așteptăm, r­ăspunsul celor autori­­zați în această chestiune, delicatd. Funcționarii de la C. F. R. ne vor’« gă să atragem atențiunea celor în drept că la toate in­stituti­le statu­lui am fost acordate gratificații -nu­mai fu­nctioni­­r­i ceferiști au fost date udărei ca și când ei ni’ar suferi toate greutătile la fel cu toți ceilalți coligi de muncă Doamna Tomorovca și soția decedatului Co­lonel Todorovean­u, este rugata a vent la Cor­onduirea P­ieței Bucureți, la orice oră. Iientii a­ si ridi­ca bagajele ce sunt sosite cu un soldat in Țara de Nord și care sta de șease zile, neștiind adresa După dorința Reginei Maria, congresul ge­neral al Soc­etății „Ocrotirea orfanilor de războ­iu*’ s’a am­­inat pentru zilele de 1i și 28 Ianuarie st n., in sala ce se va anunța ul­terior. *n cercul restrâns al familiei sta sărbătorit în seara de c-m«­ nou lo­godna d-lui M. ScHoiaru cu dis­­tinsa d-șclipră CecTa Agatștein. a ¥ Societatea Studenților In Medicinfi veteri­nara $i-a recon­stituit comitetul pe noul an dupa cum urm­eaza­ Președinte: V Petricu; Vicepreședinți: C­C Vlad și Gh. Staicu: «secretar general Ște­fan Ștefanovici: cassier Dumitru Popovic­i; secretari de ședință; D-ra Tilina Pancu și "­­ Luța D-na Elena Niculescu-Frunze&irsu, directoa­rea școal­ei d­e sericicultură­­ lin Cap­tală, care­­,­ fost învinovățită pentru atitu­dine antipa­­t otică în timpul ocupației, a fost achitată de c­om­isi­uunea de judecată instituită în a­­cest scop pe lângă mir­isterul de industrie și comerț DIMINEAȚA trim­Q la i­ nternarea re­ugiaților din Ukraina Modificarea linie demarcaționale din Banat.—Plebiscit pentru regiunea V­ureșului Membrii ?uv9i Timi­ Cr­*­run‘t­­ise»r­ă. a >r«l* în Confcliu­­ a mi« sfetelui de interne, sub președ­iția d-l­ui &t­ C. Pol*, președintele ad-m­­iQrim al Consiliului• Lft col.K'liu a luat parte și d- ge» n­ora­l Prozan, șeful Ma­rilui Cartier s''­ncral, chemat să dea rd'-tiun* a* supra condițiu­nilor î­nl cari pot fi primit* i­ °fugiați* din Ukraine r . Guvernul a fost sesizat de o ce­­rere a Camainda'merH-ului trupelor Demikin'st­e de a li se permite '­re­ce, ea in b­asarabia. Sat­isfacerea acestei cereri n­dâm» pi­jă însă mari d­i'.Ciu­tăm și cu 'toa­tă biMlăn'tita guvernului român, ® a­­ n­u va pri,­ca fi acce!rta'ă decât în par'® și cu mari rezerve. . La faptul că aceste trup« vi­n dip« rr'o rugfiune unic!« bân'-ue c­UTOa cu furie. s ° adaogă acta că ele cu­prind foarte mult* agitatori a căror propagandă poa,,a deven' per'ou'i ° a­­;ă perii nu siguranța slatu­ luĭ și mar* dificuităț* de aprovizionari ® D'n cei 50.000 de soldați caT c ° r permisiunea de a trece pe teritoriul nostru, guvrnu! nu poate Primi de­cât cel mult o mie, aceasta din cau­ză că cei mai mu­lti v'n insot't' de amilii, ceea ce sporește considera­bil ace­s­t număr­ El vor fi ii­l|Jr.r ® tf­­arte ;b Akermant. pui'« in sud«tu* Dulcea, după ce insă vor f'­i supuse in ®* riguroase cararb­ine sanitare in comunele de pe malul Nistrului- Pen­tru alimentarea acestor refu­giați guvernul român s’a adresat aniver­netar aT­ate cerând mijloace de aproviziona­re:­­^RUSSä# După consiliu, d. ST C. Pop. prof .«dictei› ad-i-terim al c ® ns:l*a!ti,, a comunica* z*ariștilor impresiunii|c 4 i0 ° da'a stt­enini­a‘«a totală*ei V*tirnpoli*ului și Episcopului unit din Blaj. D-sa a vorbit in termeni­­ lotfioși despre Principe­le Carol care sa reprezen­tat pe rege la această so­lemnitate și a cărui cuvân­tare a făcut o adâncă im­presiune asupra asisten­ței* Tot de Pop a comunicat ziariștilor că d. Vaida do­rește să rămână la Paris până după semnarea tra­tatului de pace cu S’’su­ra­ri». Totuși dacă Conferin­ța de p­ace va acc­­rda un*­ourilor «un termen de răs­puns prea lung, d. Vaida va fi obligat să se reîn­toarcă in țară înainte de rem­narea­ tratatului. In privința modificări­lor tratatului de pace cu Austria, guvernul crede că va putea obține îmbu­nătățire­a liniei îfemar­­caționalle din Banat, cari actualmente este tratată în condițiuni cari preju­diciază întreaga viață e­­conomică a acestui ținut. De asemenea sunt speran­țe că se vor putea obține garanții teritoriale pen­tru asigurarea liniei fera­te Veruz-Bozioș. In privința teritoriilor din regiunea Mureșului cai au fost lăsat­e unguri­­lor prin tratatul cu Aus­tria­, guvernul crede că vor fi atribuite în mare parte statului român. Slo­vacii din regiunea Be­­cheș-Ceava au comunicat chiar intențiunea lor de a cere un plebiscit care să hotărască soarta acestor ținuturi, pentru a avea o­­caziunea să se pronunțe în sensul ali­i­rat ,la Romă­nia. Aceleași sentimente au fost exprimate și de populațiunea maghiară a acestor ținuturi care-și ve­de paralizate toate inte­resele economice în cazul când vor rămâne Unga­riei. ­­tea Amilii împrumut t«mrflWK?iiui.»jr­uWH!tiWfc. La Ministerul de Finanțe se lucrează lansarea împrumu­­ului intern. D­raida tratează la Paris un împrumut extern La Millii­s’t'crul­ de Ananto­sie lucrea­ză la: îr.l.Kjoiniire-u prosp 'Cilu­iuI ipVrvsru­msta-re-a- nou­lui îm­uipi’ibrmisti­­un ciiitor pursCI -îdcc-s'Del Săptămâni re­prezi m­­itiamu­i miai­ill-ur áintsu­í'auil uimi de 'i'ed.U si vor îrut,rumli n­a Mil.ju­ster poin-­­J’u a di'sitluUa -ou­d. MUniS'J tiu de Fi- Hinpo­si cu di-Decsiori­ de mzort com­­ju­tsum-íta do luritsun­t a î­ncasutiusuitiul­­pui­ui­u nin momi uit se s’iuidiază nu­na,! oliittsl I tumcia, îimprinmiul Muî ifci­liem ș, n -aociisfa ipr-hrănităi,­­miamniHo băraci și i­ercurille fiwuiiscitoi’o -au­­ dat asigurări :ă se spoarte boonijiai pe o cil­înă c­arß va­seb citi­imult pe site jiuinăluil/s die m­ăi­­:rd. Chosiftanoa îmi pruim furt­uilui extern de i -caire depin­de î­n, caa mai -mane- parti ridicarea va Miei poâsiune și­­ consolicida i"a cretiiJIul’lui ext­ann ani țârei, nu va prarjoia ia dbauitialtă -de­câ­t după­ re-înfioar­­e vinea d­­ inul Vatldia. Vloevod 'Caire tpiric «Jteite are s­i -m-isiruința do a 90m­dtai por­­curile fjniam­on­aire străin«, și în specia pe od­o­aii­-unioaime asruiona comdi.itiuini ■ lor m cari Românite -ar sput­ica «bu­rne un împr­u­imut pe pueți le sl­iräin ® Lansarea -îmm­priuimiuiâu fiuî âtatorini ti­aică «S5e în S­trâm­b’ă legăauu’ă cu even­tucli-i­­haiOna unui îm­­prumu­tit cxi-Tii, nu dispin ■de însă în mod «xclusiv di?­ reusilía- sum nuroussin­a tinalia MvHor­die ordin flitanci­ar­ijso -caire -te conduce d- Man­ba în gbPeimiătute. Cstae mai -mult «a prebatoit și doți rf<’m­aw­i»tă informat lui no i­îiti sursă oficialiă- că impi'Wiiiu'.'ui intern să fi laiusult ip­­orii njuTi' 15 ziffa- oh'ilair î­­n­­ ca­­zul când­­ nu vom putea obține un bn pirumut în sHi’atau'atB­Ad­­u-ala sh­uiai-uine (m­-and­airă 'strut/cir­­nă, cu patru si.-J'ame diforî-V -die hadik mamodă- dip­utare -unul simigiur re­cu­noscuti $1 gan­airi-Int d­e stat piu miai spaa­­ffle cotilipua­­ci-cât iinnfluentânid în mo­di­u­ cel mai d­e­ zadlunos laisutura Țnar­­te­lor sl­amuiluT și a c­reditullor pubHiw­. Operatilorjoa die umilfioaire -nromietoră nu va­­ pl­ea începe însă diricât du­pă ce stadiul va ipomțiai din biirouH-arte ooa -m­­ai mare -parijie a acostlor bi’­ete-Es­te deja sin­e intoros că îm­pruimu­­im­ oricât de consideraibil air fi nu va puntcia rezo'Wi în­­ mod­­ practix iproble­imia, util­ i’cărei. El însă va îrtesm’ îrtu­r’o lar­gă măsură aplicarea semtimn-ilor pro­­optiați,e tf. Minisserii de F­in­anțe ttru a reimedia criza monetari de Ca­re suferim­* După toate probabilitățile Minist­­­ru! de Fiîpia­rtțe -nu v­a fixa nici o cifră a impruimutuluii care va fi astf*­! ît eli­­mfn­ați șî va admite pentru plata sume­lor subscrise­ în afa­ră ba hărtia Eâpcii Nationale și a Brncei Ganimate și ra­blele și Go­roam ta ștampilate, dar nu­­mai­­ în r­egiuindo umta ci­rcuuitia aces­tor moni ide si­ ii-trtorizat­ă. S’a petrecut Scumpetea Irșiului, «nosiv» scumpete a traiului, fle care se plâng până și „milion*_ rSi de război"­­ e o Floare la ureche.. când e vorba de petrecere. Cine n’a peirenul ai ..’.ne - a făcut chef de s­ărbători și pe cine nu l’a surprins noul an la un pahar de șampanie sau de vin generos? Capitala a fost vesel#. . petrecut ■*#­>■# lu­necat grijile anului sângeros de război la petreceri, destul de costisitoare Știți cât s’a ridicat din depozitele băncilor in ajunul sărbătorilor? Douăzeci și unu de milioane­ E o sumă dealul de frumoasă «I de raspec­tabilă chiar pentru zilele noastre, in care leul a ajuns să.si piardă valoarea — nu nu­mai in spusul valutar, dar al noțiunei bănești" Dar oricum, s’a petrecut: restaurantele su gemu­ de public; la balurile diferitelor so­cie­ati a curs valuri de șampanie și chefu­­rile s’au intins acasă și in oras până in zorii zilei Douăzeci și unu de milioane, la câteva zile! E aproape datoria publică a unui stat mic Dar oare toată lumea a petrecut? Spre a fi pa placul tu­turor, a și ziei! — Fiecare în felul său. — -------------—— DACIAN Cordinul și al Revelai Cu prilejul Anulă] nou, regele a dat următorul Ordin de zi : .-Re pmigiu­i aliul nou n­. g.i,i:c­u •M.° u se Îndreaptă c­u mire spre iub ta Mea dramtâ. -Anul ce a­pun­c« a împodobit eu -oul 1-au-ri dra.p- le.le noiu re­m ?<>nu meriia vilei tei românești p-a­i a’î jc-ați putut, d­u-ce duparte­­ proste notare..« Ță­rii mfi­gându-l­e pe zidturiile Gal'-ntab'î unui vecin rătăcit Respingâft-l ti­, a sa« mișelesc ați făcut o­ operă­ de os­­­ași în lupta și operă civiliiz­ațion.rs o­­crotiTid ,pe cel pers«cirtind­ și afil.-schn ps cel nevoiași- Cu vie satifacție pu­teți privi i apoi armii ce ș’a &cui*s. ,-Un nou an se deschide mia­ntea voas­ră- El vă aduce ca o sfântă Ja­io­­i’i­e să stam d­e pază la noiti­ reje lării voa­stre înt­r gite­ uniți sub’curate a­­celuiaș falnic slearg cu frații ii in ținu­turile câștiga­t‘ orii, vitejia voastră. Vă cer asta­zi tuturor ost­așilor să puni­­ți țoaită râvna și to­t­­­ ă cr­edința ce ați jurat in îndepliiinrea da’­oriilor voastre ostășești­­,cu dragostea unui păr­inte care a împărtășit cu ostașii sil­­ici.’i­r­oțe ca și cele bune- vă urez din tot sufletul, ani mulți și fericii­i. FERDINAND îentru­ Carol cel Mers Cotanp. Lirici Avram Nicolae Vinari În Ianuarie 1926 pentru a 24-a oară ERIWAN Opereta În 3 acte: Muzica de O. Nedb* Sâmbătă 18 Ianuarie 1920 mILACHE (BA ) Duminică 13 ianuarie 1920 M .tinea ora ți Sdora ora cu marele SUCCSir ERIWAN în curând : Cel mai mare Succes din Fani PHI-PHI Operetă lejeră în 3 Acte: Muzica if Christine Bile ele In Casa Teatrului Teatral REGINA MARIA Comp. Dramatică BULANDRA Vineri 16 ianuari« Relugu! Sambăt­i 17 Ianuarie — Repetiție Generală —■ ^ Monia­ Vanna cu D-na Maniera Voiculesc Duminică seara Din cauza sărbăto­ri­i Boboteaz» Luni Matineu ___ Marchizul de Friola seara PREMIERA 8 Monna Vanna CU D-na Marioara Voicu escu Uzina electrică proprii. Teatrul Regal Rompania Barcanescu și M. Barli Azi Vineri 16 Ianuarie 192 ® Marele succes Maiorul Mura Operetă în 3 acte . tradusa de d-l P. GUSTY Orchestra sub conducerea Maestrul» Barca­n’sols Bilet d­e la Casa Teatrului Regal Teatral LYRIC Somn- lyrica Maximilian­a Leona ( Vineri Pentru prima oară Sânge Polonez O ereM în 3 acte: de Nedbaî Sâmbătă 14­anuarie Sârgu Polonez Ou­nir­u# Kzi­nzu și seer* Sânge Polonez Teatru Modern Asociația dramatică Excelsior ,........................... ............................um­­m­ ■nianT* —’ Vineri 16 anuarie Culcușul Miresei Duminecă Mat neu PATIMA AC­ii seara Miercuri 21 Ianuarie 1929 Premie a 8-a Stăpânul Fierului Bibitele la Casa Teatrului Marele C­rc SIDOLI Azi Vineri 16 Ianuarie prima reprezentație comic# Surprize uimitoare Debutul Clownilor Se Va râde cu lacrimi Fiecare artist se va produce cu numere comice de extraordinar humor și talent artistic sportiv. Se va executa cele mai peri­culoase salturi. Toată € r p­tata la ora 9­­s Marele €*rc Sh­ton­ imprumut extern Selaihs N U­S­A

Next