Dimineaţa, martie 1920 (Anul 17, nr. 4942-4947)
1920-03-24 / nr. 4942
■ i DUPĂ G3ÎEVA Greva tipografilor s’a isprăvit.W discut cum s’a isăvit și nu voiu scoate siigăie de bucurie, că și de astă f da ă. capitalul a învins ! Dacă de rânjit acesta am stat dincolo de baricadă, spiritul de dreptate a împins la aceasta. Toată viața mea am protestat contra nedreptăței. Și când, am crezut și cred, că lucrătorii n’au aut dreptate în cereri 6 lor, am fost contra mișcărei lor. Șiu udat cei treizeci de ani de luptă pentru proletariat și am fost adăpat cu toate injuriile și calomniile. Acest’incident nu’mi va întuneca judeata. Voiu fi și de aci printe apărătorul murncitorilor în lupelor de emancipare și voiu considera lupta ce fac isprăvită,umai atunci când proletariatul va învinge Dar în apta de toece zilele, nu voiu fi sectorul orb. Când muncitorii nu vor avea dreptate, le voiu spune aceasta, nepăându-mi de urmări și de părerile celor ce cred că tot muncitorii fac bine." Așadar ca și înainte, cu voia sau ură de voia, celor cari conduc Partidul socialist din Romna, voia fi ca întotdeauna, alături cu proletariatul român, în lupta lui dreaptă spre victorie și nimeni nu mă va opri deli aceasta, construie Legea chiriilor I^Râderea guvernului Vaida și regela Cabin^MuY Averescu a pus Va mea Pß tapet, ca o dipsijipazăagitatia chiriașilor. Acum chir si proprietarii se întreabă cin pe care va fi regimul legal sub c Hare vor cădea imediați. .Begea cerului Lapu avea proved Brî bune, d'ar avea și exagerări, și Bi și'. provoca nemulțumi. opiniei conștiente. ■jac’ă legea d-rului Lupu s'ar fi 13' două priiricipiî: n'xa,rpa ”"■[.... maximei al îoca-țmneî s' ■ [UNK]pieriul până când ar trebui să fie BTSze imob’.izarea obligatoare a ^Birjiai și ilioj- fini casele Pe Cari lp ocupă opinia publică ar fi primet le. Ra, Dar a mai fost o inovatiune. Idi cea foapte nedreaptă și ve-xatcare Bdi’li-ieTea, forțată. Această prevedere transforma V* d*iri protectoare a «biria ș-ului în j^RKsaroape pentru el- Și iată de ce. - Nu am acii și nici nu există Până ■cîm o sstatisti'ta precisă care să arate câte din oaspe din București Estött slocuite de proprietarii lor Si! cât e spirit închiriate. Dar e sigur că numărul caselor l-o pifte de chiriașî tPbue să fie cel puțin de patru sa,p cinci ori is‘UiPerî °r numărului de oase ocupate de proprietarii lor, întâiul primat. Pulpă legea d-rai, fiecare ocritor oar € ocupă o cameră peste cele ce iî plădue legea, e dalkor să sub firi chiruze prigoșuri. Insă cum e gigur că cu puțin 90 la isiuta dintre chiriași au acel prisos, e evident că chiriașii aceștia ar fi? Obligați să subînchirieze .prisosul ce-l au. ’nechirierea forțată ii iiseminează o. blicat'a pentru fiecare om să Piri« miască în casă u'n strein orîcare a.r Í' el. um, om necinstit, un om cu o. b'eiarî re'e, o femee cui moravurî Ui‹pape, un om murdar etc. etc. Apoi 1 acst individ va trebuii să fie servit. Și cine să-i facă serviciul? Servi» torii chirii SUÜiui principali sau aî proprietarubri. Dar dacă acești servi . tor refuză suplimentul de serviciu? Sau acest supra chiriaș trebue să Ie zbă drepturi de a.și angaja un s ® r- Iv«tot personal ? D%i‘n co- cameră ! Sa-1 instaleze? Eht ® tc. Acum al doilea punct. V In cear fiul de fată mullțumită legei w eatre înnobiliizează P ® chiriași, nu este un siriguri om să nu, alibi locu'lati, lui’ bună ori rpa. Din momentîul în care legea d.ra Ful Luifu .prelungea această imobilia e, h favorul cui se legifera nr. ■Chirierea forțată? Iată întrebarea. Această închiriere forțată nu putea folsi decât cer din afară de București cari tînd să-și părăsească loțuiințelle adunale din celelalte o. r ® si spr* a Y ® lifii Iia București, prin urmare întâia consecință a Principiulrl înichirierea forțate ar fi fost o navală,de'a: perferde, cafee cerriírü.i T&vaiai a tuturor acelora—și supți b^rfe muflti—care doresc sSă se stabisc«83 C” în Capitală. Sra reudentă' I măsura? Are Capiitalia mijloacele de toate felurile, ca sa primească în sântull el alte zecimi de mii de oameni ,peste tot proștil și pe care îl suferă azi? Răspunsul nu e greu. pcin urma.i-e prevederea închiriie* re- obiligatorie aii fi vexiat pe toată lumea, pe proprietari dar mai mult i.jvo -fi p.^^.w.i.ț QisPun.'» pire a tuituiror mărfurilor, ar fi împuținat alimenteile, ar fi contribuit ca trorie serviciile publice să devie încă și mai neimdestulatoare decât slujit astăzi. Și in plus ar fi înrăit starea salitară a orașului, din oausta îmbâcsea populațiunea în oraș cat și ^ pi'onescu.) tăteî și aglomerație indivizilor iuî Hăt de insahi* brete noiastre locuințe, o cal’mitate. Această prevedere pe venea in numele democrației. M'al fcXâi'u este o mare greșală a se crede că democrațiile ple, au erorile lor. Apoi de unde axoma eafl"e hotărăște ca «fîce măsură menită să vexeze și să nedreptățească Pe ce eî cu oarec'are prosperitate piatestă, ar fi o măsură democratică? închirierea forțată nu este o măsură depiopatica ci este blumaî autoritară și despotică. O măsură democratică, o măsură ceruta de toate demiocratiiIe luminate este corustruirea pentru toata lumea de locuințe higienice, iar ni Ce decuni să se răpească ia toată lumea bunul tram și toată lumea să se osârlditâ la o existență fără ’confort, fără civiinizatiime si fără sănătate. Acum se discută o nouă lege a chiniilor’ căci guvernul cel noiU1 a primit o nouă comisiune. Ce va ieși T.nu știm Știm numai că guvernele nu dau aproape nici o atențiune ziarelor și ziariștilor’, cari în afarră de chestiile specilitechnice, pot contribui multt la lămurirea textelor și la făurirea legilor. Mai ales la facerea unei [egi pentru regularea măcar Provizope a regimului îocarji itiriei caselor de oou<t, un punct mu ar fi fost de prisos. Subiectul acesta ți voiu dezvoltat în viitorull articol al „D'mîpețeî“, căci este de ‘actualitație. Astăzi mă voim mărgănîai sputne că legea noului guvern va trebui să fie seamă de teama populatiunei ca nu cumva cihiriile să areasca peste spustiurîle destiuit de împovărătoare ele închiirietorilor. CONSTANTIN BACALBAȘA HEMENTO IN SALA CERCULUI MILITAR.—Ekposifa cisl?OfiT8 a sculptorilor. IN SALA LIEDERTAFEL. - Epoîitada pictură a societătei , Arta“. IN SALA ,ARTA“ din strada Franklin 6.— Elpozitia pictorului Bănclă. IN CASELE CREȚULESCU caisa Victoriei.—Euporiiia pictorului Trrnir IN SALA MOSART—Expoziția B'Argois tablouri s decernirî colorate. IN HALLUL OTELULUI MAJESTIC—E*. poiitia pictorului Gorj Mircsicu. I I Ci a insttânli änd&tijiga militară la Berlin ZURICH.In urma tratativelor dintre șefii partidelor ai ministerului Ebert Bauer și usurpatorii Kapp și von Lüttwitz, aceștia din urmă au declarat că demisionează fără condițiuni, remițând guvernul vicii-cancelarului Schiffer și comanda trupelor generalului Hülsen, cunoscut pentru devotamentul său pentru regimul republican. In cursul tratativelor, socialiștii independenți Cohen și Daumig s-au prezentat lui Kapp și lui von Lüttwitz și ll-au remis, in numele republicei sfaturilor proclamată In carierele muncitorești, un ultimatum care spune că dacă trupele contra-revoluționare nu vor fi părăsit Berlinul, până la orele 9 I aeara proletariatul înarmat va ataca trupele. Subt această presiune Kapp și von Lüttvitz au formulat condițiuni pentru demisia lor, printre care cea dintâi era impus nilatea pentru procedarea lor. Organizațiile muncitorești din diverse localități s-au constitui In detașamente înarmate. Din altă sursă se afirmă că un reprezenttant al lui Kapp ar fi avut o convorbire ae" (*« mîșiarea «nglosese ta 3'irlbi că după această convorbire Kap s-a hotărât sa demisioneze. Se crede că englezii î-au comunicat că restaurarea unei dictaturi militare la Berlin va avea ca urmare suspendarea creditelor Antantei pentru Germani precum și a transporturilor de alimente. Știrea despre scăderea regimului contra-revoluționar a fost o surpriză pentru Stuttgart, unde cercuirile guvernamentale socoteau că chiar în cazul demisiei lui Kapp, von Lüttwitz sau vreun alt militar al reacțiunii vor mai deține puterea timp de o săptămână. BERLIN.„ Beriner Tageblatt“ și „Vossische Zeitung“ au publicat o desmințire cu privire la relațiile dintre Kapp și reprezentanta Antantei, însă agenția Wolff nu o reproduce și declară că este vorba de știri tendențioase și că Kapp menține cele mai bune relații cu Antanta. PARIS.—Agenția Havas află din Basel: „Frankfurter Zeitung“ anunță că între funcționarii superori ai ministerului imperiului, s-a manifestat o vie agitație contra lui Kapp căruia i-au trmis un ultimatum somându-i să plece cât mai curând. Ultimatumul funcțonarilor superiori a fost remis de subsecretarul de stat Peters care a declarat lui Kapp că rămânerea sa la putere va duce la cele mai grave catastrofe că aprovizionarea Germaniei cu alimente va înceta și că se vor produce mari vărsări de sânge in orașele mari și în special la Berlin. LONDRA.„Morning Post“ află din Copenhaga că un crucișător care arborase steagul cancelarului Kapp a bombardat portul Kel pe când avea loc acolo o demonstrație contra partizanilor săi. Sunt 400—500 de morți. Multe case au fost dărâmate. Și la Trevici au avut loc lupte până noaptea târziu; au fost 159 de morți și 100 de răniți. In timpul conflictelor vite la Hamburg cu trupele Baîtî- i cei a fost ucis comandantul acelor trupe. Sunt vre-o treizeci de morți printre care femei și copii. Din Berlin se anunță arestarea lui Maximilian Harden. ,Gheago Tribune* anunță că a treia zi după uzurparea guvernului din partea reacționarilor, a început teroarea la Berlin. Atitudinea spartakiștilor devenise amenințătoare. Ei nu recunoscură nici guvernul lui Kappl ci pe acela la lui Ebert și așteptau D. Vaida despre situația Meritz si externi Cum a fost înfrântă dictatura militară germana Convorbire cu Al. Vaida-Voevoz D. Vaida și puvernul Aurescu. — Precizarea unui frot.—D. Vaida la rege D. Al Vaida-Voevod fostul prim-delegat al României la Conferinta de pace., sositorî in Capitală a refuzat, după cum am arătat era, să facă vreun fel de declarație presei. După d. Valida, motivele care i-au determinat această hotărâre ar fi bazate pe faptul că d-sa na luat tocă contact cu regele și cu guvernul Am căutat totuși să-l vedem pe d. Vaida, cu care am avut o scurtă convorbire la locuința d-sale. ,D. Vaida care cu o oră încânte avusese o întrevedere cu d-nii lorga, Lupii și alți fruntași din blocul parlamentar era oarecum în posesia amănuntelor în măsură să’l pue în curent cu atmosfera din diferitele cercuri politice. Rugându’l să ne dea unele lămuriri asupra acțiunei sale la A. V aspH' 17,5 CC t ăe-p-fiMS..„Declarații mai, amănunțite , voiu face peste 3—4 zile după ce voiu fi luat contact, cu lumea politică. Mâine voiu face o expunere regelui, după care urmează Parlamentul. Până atunci am ațî face o rugăminte“. • Și aci d- Vaida ia ton ton vădit ironic. „Comuni că te rog d-lui M Ule că mi doresc altceva, decât ca prin ziarele a căror director este, să să acorde guvernului Averescu acelaș sprijin pe care l'a acordat antecesorului meu și mie personal. Am promis d-lui Vaida să transmit această rugăminte directorului nostru, deși — după cum i-am răspuns imediat — socotesc că atunci când situația și interesele țarei au cerut-o, ziarele noastre au dat d-lui Vaida concursul dictat de împrejurările din afară. Continuând convorbirea, îl pui pe d. Vaida în cunoștiința unui fapt și anume acela după care d. Duiliu Zamfirescu ministru de externe a declarat că guvernul Averescu „a oferit d-lui Vaida posibilitatea de a rămâne la Paris ca prim-plenipotențiar al României“. La care comunicare d. Vaida răspunde: — nu nu primit niciodată o astfel de ofertă. — D. Zamfirescu afirmă totuși aânog, că vi s’a trimis o depeșă în acest sens. — ..Faptul nu corespunde adevărului, este just, replică d. Vaida, că am primit o depeșă din partea guvernulu Averescu, dar prin acea depeșă eram înștiințat că simt demisionat,11 Dealtminterii, continuă d-sa, după cum ți-am spus i 1 voiu vedea, pe Suveran căruia îi voiu face o serie de comunicări.. — Vești bine ? întrerup. ~ Cred, că da, conchide d. Vaida cuvinte pe cari,ne despărțim, eu, cu mulțumirea de a fi obținut câteva precizări, d-sa cu regretul manifest dera fi găsit în țară o situație politică internă pe care n’a dorit'o și care l'a surprins. G. ROSIN acari, pentru a declara dictatura proletariatului. Berlinul a fost teatrul unor dezordini sângeroase. In cartierele locuite de muncitori s-au produs conflicte lo cursul cărora au fost ucise și răute un număr de persoane. Trupe precedate de vechiul steag imperial căutau să intimideze pe muncitori paradând prin cartierele lor. Trupele erau urmate de o mulțime de cetățeni credincioși noului regim cari cântau ,Deutschland über Alles“. Insă muncitorii se adunaseră pe parcursul lor. Soldații au tras douăsprezece salve dar muncitorii nu se impreseară, o răspundeau la loc. In cartierul Schönburg un camion plin de soldați înarmați cu puști și trei mitraliere n’a izbutit să împrăștie mulțimea de muncitori înarmați. In această încăcrare au căzut multe persoane ai de o parte ai de alta. •- - -«maessa»o.«SWI» - Nobi prcect fls leg, al chiriilor Qpsv or tipii va prezenta în Ba^ament praiascul de lege al 'chiÄl'Or, care actuMmebie se isitudlază de către GoteiM superior administrativ In esji se prevede prelungirea ou d‘of anî a contractte for, guvernul având posibilitarea :Să te maî prelufngdaiscă—diar că se va isfarțiiirevoie— pentru un al treilea an; chiriile vor fi apopte cu 20 30, 40- 50 și 60 la Haită; se vor putea muta în proprile siop care numai proprietarii «ari le-a i avuți îmainte de 1916. Impozitu! pa câștiurile da război Conit'r'br stvreL Publ'Date de un aiar care a intervievat pe d. C Argetotianu, ministru de finanțe—fie anuntă că impozitcul pe câștigurile de războiu va fi impus. Vor fi sOuate mami și subscrierile făcute la imprumutul ■ Statutul, care se deschide la 25 Martie cor. „Presa Cap talei" Împiedicate de a apare, toate ziarele lovite de către greva, lucrătorilor tipografi, s’au unit laolaltă într’un singur organ de publicitate: „Presa Capitalei“. Desigur acest fel de a apare a dat loc la multe neînțelegeri din partea publicului cititor. In ceea ce ne privește pe noi, am arătat cu mai multe notițe ce nu suntem răspunzători decât de acele articole cari poartă sau semnătura redactorilor noștri cunoscuți, sau mențiunea că aparțin ziarelor noastre. Celelalte articole semnate ori nesemnate nu ne-au putut aparține și nici nu se pot pune în sarcina noastră. Deci, întru nimica linia noastră de conduită nu s’a schimbat. O reluăm acum, după ce am dispărut involuntar timp de 5 săptămâni, astfel cum am avut-o în tot timpul lungei noastre existențe. DIRECȚIUNEA I h'uvetete DistrBCt^î de Marxa Pamfile Din atâtea profesoare menîte și mă învețe binele și fruct °s>ulman So © ură mi-a rămas la minte. Căci Pe apearsița am iubit-o cu adevărat, așa cum știu copii să iubească la zece, doisprezece ani. Avea un chip luminos și dulce un chip de fata tânără cu ochii mari blânzi, ochi cari îmi surâd fzi din lume a amintilor mele de nucă eJoNă. Ce diregă îmi erai parcă o văd. Era așa de tânără și micuță că părea mai curând o școlăriță ceva mai răsărită ca noi. Câteodată se așeza în baracă lângă vreuna din o»', să-fndrepteze O 'temă Ce fericită era aceea lângă care se așeza Domnișoara Victoria! BUj căire o idb%m labta'H eram ' »roizav de geloasă. Pentru O mângâere, pentru o laudă, pentru un cuvânt bum spus altteia, mă simțeam gr °zav de nenorocită. Mi se părea că fură ceva au venit numai dragostea mele și uneori aveam lacrămi în ochi, când trecea pe lângă mirie zâmbind, cum zâmbea ]a toate. Val, ce egoistă o dragostea și c ® nebună e copilări13! • Domnișoara Vicî,DT<a nici nu bănuia ce îmcolțește ța inima noastră. Simțea că o iubim, sumțea ca toată lumea o iubește. De aceea trecea surâzătoare și bună, împărțind vorbe bune și mângâieri. Aveam U, șoparfa aceea o sală lungă și în?,listă în onire dădeau tot. ' ci asele. Când trecea Domnișoara Victoria’ ușile «?e dădeau de perete și de o papină de alta a să pi ti ® aliineam toate elevele, de da coî'o m aî m'Cî și mai timide cari se ștergeau de pereți până la cele mai mairi ,pa ochii îndrăzneți, care îi îmbulzeam in urma micuței Profesoare, ducând-o până la ușa Cancpatia". Îmi îmichipui ca toată dragostea aceasta o cam neliniștea pe Domnișoara. Victoria. Odată o altă profesoară cu °*r ® venea pe sală îi z*se.. •— Frumos cortegiu îțî fac fetele. Te rubesc numai pe d-ta. Domnișoara Victoria se făcuse roșie și i se apăra cu o porustr ®, car ® făpe cerraWa să ișiurâdă. — D ® ce tauman pe mine? Ce am eu, ce fac eu? Sunt sgură că dragostea noastră o daim slagherea pe Domnișoarai Vitotofina- Celelalte profesoare se simțeau atinse. Erau femei și era argețoaise. Deja o vreme se schimbă. Râde ® iar la poî, mâinile eî pu se intisideau să ne mânece, era mai gânditoare mai tăcută. Cancel abr»a îi dădi-se a ‘nțelege că mâiniifestațiunile de dragoste are ! Continuare fin Ila 25 Martie In România sunt leun î cum trec granița íau fac iavră i