Dimineaţa, martie 1920 (Anul 17, nr. 4942-4947)
1920-03-24 / nr. 4942
Sosirea d lui Vaida MM Cuvântarea d lui Korga. — gâsarisul d-lui wida " Astăzi la orele 12 a sosit în Capitală venind cu Simplonul din Paris . Al. Vaida fost președinte de consiliu. Erau prezenti d-ni N. Iorga, v peședintele Camerei, Paul Bujor, președintele Senatului, d-nii- miniștri V. Goldiș, Oct- Goga și Inculeț precum ?i următori! deputat! și senator!: Dr. N Lupu, I. Borcea, I. Mihalache, Șt. C. Pop. M. Popovici- Preotul I. Agârbiceanu, Pr. Cercel, Pr. Manu, Mișa Vasieschi, Clement David- D Moroiami. lonescu Berbecaru, Rioșanu, Iurian, Mirto, Cârlani. Cătunescu, A. Novac, I. Ardeleanu. Pr- Moldovan«. Banea, A. și I. Nemeș, V. Moldovanu- Proteal. Negruți- Pop. Bnescu, I Gropsoreanu, C. Dinescu fost secretar general la interne. V. Iosif- C Lupu etc. La coborârea din vagon a d-lui Vaida, d. Nicolae Iorga a luat cel dintâi cuvântul asigurând pe d. Vaida da recunoștința și încrederea ta rege democrați românești D. Iorga a făcut cunoscut d-lui Vaida cauza demisiunei guvernului și] toate insistentele puse de vrednicul colaborator Șt. C. Pop. care a încercat toate soluțiile ca să poată amâna această demisine in numele democrată românești, id. Iorga asigură pe 4 Vaida de toată încrederea demnoc^atei care așteaptă de la d-sa ultimul cuvânt. 1). Vaida răspunzând d-lui Iorga mulțumește tuturor celor de i-a u arăta dragoste, sprijin și devotament in gițava sarcină ce a avut de îndeplinit Deși primeam telegrame — a spus da — privitoare la situațiinea critici din Regat- totuși am rămas la loc* meu să’mi îndeplinesc datoria. Telerama de misiune a guvernului am primi-o cu aceiași seninătate. Sunt convis că democrația va îndeplini ceia, ie, trebue să se îndeplinească în România, oricare atr fi guvernul care ar d'dmite puterea. Voim găsi platforma pentru îndeplinirea operei democrar tice,era ce mă surprinde este că deși an trimis în tairă de mult actul recunoaștere! Basarabie! de către Conferiță- acesta nu a sosit încă guvernaui de aci- Sunt anumite manopere |e se întrebuințează și cari trebue și să aibă santinul-Fiind rugat de ziarist să le consum ca știr cu privire la chestiunea externă d. Vaida profund obosit a declarat că va vorbi imediat ce va lua contact ti guvernul. — L. talii» Ejilii sîtialist Constituirea Federației dalmatiei naționale La clubul nationalist d in calea VVictoriei a avut loc ori la ora 5 da. consfătuire a parlamentarilor (ărăsfiștî, naționaliști și independenttari au aderat la Federala demoinatie nationale. D. N. IORGA la deschiderea ședinței salută pe parlamentari! țărăniștiii pe ce! independent!' oaspeți! de tizî a clubului 'raționalist. După ce arată împrejurările care determină în ‘„ființarea Federal'd dă cetire următori<rulu! act constitutiv: #’w ACT DE CONSTITUIRE 1 ° Partidele naționalist-țărănesc și parlamentari! independent! cari se mij>cează acest act dânduri! seama de a nevoia ce se simte de a se depune o ..puternică organizare sinceră © democrației vechilor formațiuni de cili Qten’elă legate prin interese ce se faca^îsfac pe seama Statului <îșî reunesc tt.puterile într’o federație a democrate “nei nationale sociale Fiecare partid își păstrează organizațiunea și cercul de actiun e de m până acum. sptt De fiecare Parte se deleagă un internăr de membri în Consiliul de conducrcere comun. ci Consiliul de conducere are dreptul a * d a hotărâ orice acțiune a Federali tier. *4- El va îndruma către o cât mai af irmpiată alcătuire a unui singur oror «anism. Adeziunile individuale rămân a fi _ a probate de o delegație a consiliului j* de conducere. Semnează d-ni N Iorga, P. Bujor, I. Mihalache- dr. Lupu si Q. Iunian. 8 D. DR- LUPU arată lun+ele din ! Srecixt pentru realizarea irdealului de Ciocratie!. In luptă întreprinsă de reprezentanți! democrație! cu oligarcia aceasta a întrebuințat' bani intrig! pentru a-î lovi- Trebue să ne organizăm și să luptăm pentru ca cu rândurile strânse să luptăm contra dușmanului comun. Se pare că ardelenii ezită s să ia o atitudine fixa poate ca mai târziu iei, vor veni cu toți in rândurile noastre. Vom avea de luptat cu așa zisa democrație care nu este decât vechia Oligarhie D. PAUL BUJOR, președintele Senatului evidențiază necesitatea luptei pentru îndeplinirea reformelor. D. V. BOBANCU arată că lupta care se duce trebue să fie aprigă pentru îndeȘinirea sfintei dreptăți căci se poartă pentru rezolvarea problemei care trebuie să aducă mulțumire in .1. poporul D BORCEa arată cum gratie intrigilor partidulu liberal guvernul Averescu a fost adus la cârma, Statului. D. IORGA dă explicații asupra legalitătei acțiune întreprinse de Federația democratici. Salută pe acei basarabeni cari au venit în mjlocul lor. Mulțumește presei din Ardeal pentru sprijinul acordat Federatiunei și in special mulțumește părintelui Ion Agârbiceanu, directorul ziarului ,patria“. Partidului national îi mulțumește pentru trecuta activitate în sânul fostului feloc-PĂRINTELE AGARBICEANU spune că Federația democrației naționale va trebui să fie adevăratul viitor al neamului românesc și asigură că ardelenii vor fi totdeauna alături de acei cari duc lupta pentru democrație (D. MIHALACHE spune că Federația nu este altceva decât organizarea forțelor nouei democrații. Noi recurgem deocamdată la forțele democratice de la noi din regat iar mai târziu vom face apel la frații noștri de dincolo. In momentul critic ei nu vor pune greutatea puterea pe balanța boerească ci tot în a noastră Noi nu vom întreba asupra directivei noastre politice nici pe Marghiloman sau pe Brătianu ci pe săteniialegătorii noștri- Credem că democrația va ieși victoroasă în lupta cu ogarhia. La ora 8 întrunirea a luat sfârșit. N. Îl hi*. L gltimele știri i DIN V TOATA lumea din Rusia Novorossisk.În 28 Februarie, vaporul Habsburg a plecat durând cu sine refugiați pentru Constantinopole prinre care și Marea Ducesă Olga Marie. ____ TELEFON Publicitatea 11/84 Direcția 10/66 Redacția 6/67 Administrația 7/69 IN RUSIA SOVIETICA Demisia Inspectorului h dr. Vulturescu Vom vorbi mai pe larg asupra modului cum se fac anchetele la ministerul industriei și mai ales asupra rezultatelor acestor anchete. Pentru azi ne mărginim să publicăm textul demisiunei unuia din cei mai corecți și capabili inspectori ai departamentului industriei care, mai ales în anii din urmă, când speculanții și-au făcut de cap și samsarii au mișunat la toate departamentele, a avut să ducă o adevărată luptă, pentru a-și putea îndeplini datoria. Iată textul demisiunei d-lui Vulturescu:Domnule Ministru-Ca răspuns la adresa No. 82222 din 22 Martie 1920, prin care mi se face cunoscut că *n baza de viziune3 dv- No. 120611 din 1920- sunt rugat să suspend cercetările relative la Casele Nationale și să întocmesc un raport pe baza datelor culese până acuma pentru ca în caz când aș putea semnala vre-o neregulă- să puteti restitui o comisune de anchetă, vă refer următoarele: Voiu întocmi un raport de datele culese până acum cu privire la Casele Naționale, pentru a putea însă semnala neretguli a trebuit să fac cercetări la care nu s’ați făcut dificultăți, atât d'n partea d-lui Angelescu- Director general, al Comerțului actual Secretar general’ în calitatea sa de cenzor al acestor Case- cât și d'n partea Centralei Caselor Națonale, care s’a plâns Ministerului ce-i tulbur liniștea prin cercetările ce fac. M’am mărginit de atunci a strânge informațiini de pe plajă, și a face cercetări pentru a referi Ministerului fără a mai tulbura direct Centrala Caselor Nationale-AcuM câteva zile, cercetând! la comerciantiî Merovic! din str. Ion Moși și losefsahn etc Fedmann din strada Rrezeanu unul mi-a declarat că a angajat mai multe vagoane de ciment Prin d Iercialnici- delegatul comercial al Caselor Nationale,ar ceilalti că au cumpărat mai muite vagoane de ciment de la această institute și ca “arta le-a fost predată prin Sindcard Agricol de Ialomița. La aceste cercetărĭ am fost însotit de d- comisar Aldulescu dela serviciul pentru înfrânarea speculei. Văzând că continuu în modul acesta cercetările “ele cu privire la operațiunile Caselor Naționale- d- Colonel *Manolescu, președintele acestei institutiuni» vii s’a plâns prin reclamația No. 120611 din 22 Martie 1920- că fac descinderi ,u politia, că anchetez în public ac 1rînea acestor Case și că d-sa ns ad,nut cest mod de procedare cerând totodată ă se facă ancheta de alți funciionari. Pentru satisfacerea cererei Caselor Nationale -dv- au hotărit prin decizia No 120611 a. c- ca să suspend ancheta, iar noi constatăm din plângerea d-lui colonel Munolescu că cercetările făcute la comerciant'' Mei'ovici- Iosefsohr. e* Feldmann, ating direct Casele Naționale Și că prin decizia dv. sunt ’oPrit a’“j face înainte datoria, pentru care vă mariez demisia “ea. ION VULTURESCU Inspector ia “inist de comerț Cazul d-lui Vulturescu “ezită să fi e exa“‘nat de aproape Ceiace este regretabil e faptul că noul “'nistru al industriei s’a lăsat să fie influențat de acei cari au interesul să se “așa“alizeze toate afacerile necurate. De luni de zile zac în arhive anchete de ale inspectorilor cari au coniiscat cantitătî enorme de mărfurî la diferit a capara‘orî si până azi nu s’a dat curs acestor anchete. Am arătat de repetite ori că s’au confiscate cantitati “ani de zahăr- conserve, etc. și nici până azi nu s’au pus la vânzare aceste mărfuri. Vo“ relua chestiunea acestor anchete pentru a lumina op'nia publică asupra modulului cum autoritatea cea m ai înaltă în L a' s'îe să ne apere împotriva acaparatorilor și speculanții .” Spera că chestiunea va fi adusă în parlament. R. P Lentfty var&ivdi trt«t»ca tsriSor. L 24 Mareft 1920 « — i De la Consiliul de Miniștri . * . ■ Proectul armatei constructive.—Noul regim al chiriilor.—Guvernul $. O. Vaida.—Intrevederea cu d. ministru de externe. Pacea cu bolșevicii.—Pretențiunile poloniei- Normalizarea căilor de comunicație. Un bung consiliu de miniștri a avut loc aseară la Ministerul de Interne, sub preșidenția d-lui general Al. Averescu. 1 Consiliul s-a ocupat in primul rând cu un proect de lege al d-lui general Rășcanui intitulat ,„Armata constructivă“. Proectul d-Un ministru de război se referă la modalitățile de organizare, cu caracter militar, a forțelor și elementelor necesare pentru opera de reorganizare internă și la normele, după care, efectivele disponibile ale armatei active pot fi utilizate la această muncă de reconstruire a bogățiilor naționale. Acest proect este rezultatul preocupărilor guvernului de a sistematiza, în vederea unei cât mai bune întrebuințări, a tuturor forțelor de producțiune care pot contribui la restabilirea bunei stări economice interne. Nota personală"■ a d-lui ministru de război din proectul de care ne ocupăm, părând exagerată, fată de tendințele democratice ale programului pe care guvernul și l-a însușit în această chestiune, d-sa a fost rugat să schimbe redactarea primitivă a proectului indicându-se o serie de modificări pe care d. general Rășcanu le va avea în vedere la noua redactare, D. mrufetm Gr. Tra nan-Iași) a pus în current consăltuli cu metisul C lucrărilor Privind întocmirea proectului de rege resijiativ noul regim al chinzilor. Proect va fi comiplectalt în cursiul zilei de astăzi și va fi adus în di cotțîn ParlaimentuM ® chiar în prma ședinta de toți guvernil v!rmând să se pronunți asupra lui) în consiliuî convocat pe cotalu M ® roni seara, to grad@ cu car ® -1 ministru Trrmcu Părăsitâ oorisP-iul nu ne-a pdîliUtispune decât că proectul prevede o prelutgire a contractelor de ideatitume pe un termen de 2 aliji și im Spor de chirii care în unele cazuri se ridică până în 90 ,și chiar 100 l’asialtă. Chestiunea externă și in legătură cu ea sosirea în Capitală a d-lui Vaida-Voevod, au fost de asemenea examinate. Dorința guvernului a fost, dat fiind în cunoștiințarea ce se făcuse d-lui Vaida că i-se menține delegațiunea, — ca d-sa să ia imediat contact cu organele competente ale noului cabinet, pentru a le comunica amănunte precise asupra tratativelor angajate în calitate de reprezentant al României. Cum d. Vaida nu a crezut de datoria sa să facă acest lucru, consiliul a rugat pe d. Duiliu Zamfirescu să ia contact cu fostul Prim-ministm, întrevederea aceasta a avut loc chiar aseară după terminrea consiliului. * In aceiași ordine de idei s'a discutat și chestiunea păcei cu bolșevicii. Pănă acum guvernul nu s'a pronunțat încă asupra condațiunilor pe cari le va pune România pentru începerea tratativelor de pace. Punctul de vedere al guvernului in această chestiune, este, după declarația unuia din miniștri, în funcțiune excludivă de interese românești. Situația însă pare a se complica în urma pretențiunilor formulate de Polonia, care pretinde recunoașterea integrală a situației existente în 1773-Este exclus însă ca:România in negocierile ce eventual ar începe să accepte acestt punct de vedere extremist. * • Consis s’a ochipat în urmă «a norm ®izarea mijloacelor de c ° 0th* •nadati ®. D. general Wättearitt a desvoltit în acefastă prîvietă un uiou ppqgram de actvitalice lin nou desinisdant! La Șoseaua Kiselsifese lumea să se plimbe. Perpedes. ApostolarwiU în scßsuri sau cu automobilele (statului). Ce vreți ? E primăvară! Copacii prind a înmuguri, boschetele și palistele așișderea». Dar.. după rândul de tei și castani $țl d-v ce plantații se fate, pe imensul loc viran zis»a Boerescului" ? Nu știfi, deci să vă spună subsemnatul , sute de movile de ginoae de toate speciale, presărate cu mortăciuni ! Un parfum straniu- o clocitoare imensă de muște și miazine , se face acolo zilnic fără nici o jenă, fără nici un fel de cereală. Și acum ne tihebăm cu toată simplicatea: nu se găsește nici un vardist care să observe și să raporteze situația înfloritoare a șoseai K>ss*left ? Sau (Doamne iartă-mă!) sutele de movile de gumoae sunt un nou procedeu pentru purificarea aerului pentru cei cari vin să respire acolo aer wat ? In fata acestor întrebări ne oprim ca o limbă de ceasornic la fata timpului inexorabil. (Dacă n’Mi pricepuți comparația, lăsați-o moartă!) Și,cum afară procedee noul de destifecatre contra epidemiilor, se practică pe mal toate locurile virane.. _ _ Bmeu neuisoare, par"că ziceai că te oprești ? — Nu mă lasă cugetul ! __ ]iar. pe vremurile astea a cu* geta e un mare defect. D-ta nu vezi că mai tonăl de sus, au renunțat la această deprindere mitocănească? Amicul meu nu vă spun căci e un bolșevic sadea) t și deM ■ șapca pe ceafă adăugând : « A cugeta este ® sufen Azi să trăește în hao» în cabareturi un birt.Aci l'am trăi trerupt de teamă cămi va trânti una boacănă. — Spune mai bine dacă :« demn pentru o capitală să îi dezinfecteze cetățenii cu gunoae ?. — Firește, traiul fiind scump acesta e tot ce poate fi utiizat uuă lUL dvs.. «TAN BOLOTAN * *^—1 ■ GÂNDURI SIMPLE Foița „Dimineței“ 52) Mare roman popular din războiul nostru de Gheorghe Frunză . Rezumatul capitolelor apărute. Cercetașul Petre Harganu după ca luptă la Tg.Jiu, e primit. în armată El cade rănit și e adus în București. De aci e trimes într’un lagăr de prizonieri unde găsește pe camaradul său Mitică Roșu- Florica Mureș., care glosa fată plecată în război de dragul lui- ajunge în refugiu la Fălticeni, de unde e răpită de doi spioni germani. D'n lagărul de prizonier! Petre Rănganu și Mitică Roșu ajutat de un preot reușesc să fugă. Ei ajung la casa unui bătrân țăran unde află un adăpost pentru câteva ceasuri. CAP. 48 O CLIPA DE ODIHNA — Buna seara taică moșule, sift-am rătăcit, suntem înghețați, albi milă de boi, ziseră cei doi fugari. — Cum se cheamă “oștile, zisele, reprepiini duse de vatră- ud tol de ză— VasHe “ă chia!“ă fie, dar de to eu'tî așa la mine. N’-a“ bani, n’a“ ajei țoale; dacă sunteți n'scavaî hoți- apoi da la mine n’avețî ce lua de ca' doar sufletul cel a“ărât— Nu sunteți hoți “oștle sutem solda! fugit! din lagăr« german. — Alelei, "'g'ca la Doa“ne! — Să ne ascunzi -unde știi până ce o“putea pleca înante spre ironici nostru. A! băet! ș' d-ta, — A“ sunetele meile, a“, dar unde să vă presc? Se făcu tăcere în’ oda'a plină de întuneric, unde focul din vară părea o sură luminoasă în'r’un cap uriaș ce era dorm” — Afară o să înghețațî, Îngână “oșneagul- Ac' vin -pahonți!, șoacăț'î și chiar turcii, toate l'steie se Per'ndă dar s'uí ei “ai aduc merinde ai «fel ași “urî de foa“e— V'n 'urz'u ? — Când se întâ“pK, dragii “lei. Și noaptea trecută au fost Am avu« o săip «ă“ână casa plină de răni- au fos« lup ‘e cu rușii— Să mancă“, zise Roșu să ne usca.“ hainele $i pe urmă o“ vedea— Așa-î b'ne A ® mă T Măilgă și ceapă. — Avem noi mâncare. Incite ușa b'ne, să ne desferăcă TM de toalete ude. Bătrânul puse pe foc un braț de vreascuri Tineri! se desbrăcară lapele ținând Paiele și hainele în bătaia focului. Moșneagul! stătea prin t'ndă «răgând cu urechea la zgomotele de afară. Trebura la gândul că nenoroci fugar! ar fi pu'a' fi prinșî în casa lui-Văzuse el odată cum erau tratați fugari! prinși- se tremura carnea pe dânsul la scenele de cruz'“e ce s’ar fi petrecu* sub ochii lui Reventence* îndemnându-î să sei brace ș' să “ănânce ca să Poată fi gata în orice clipă dacă se 'vea pericdlisl. — Eu gândesc că în pod, vă puteți ascunde. Am o scară, sus peste odaia de alături pu'ețî s'a, câ* or f’ sbldaț'î în casă-Mâncară “ămăl'gă încălzită pe cărbuni și pastra“ă cu ceapă- Apoi așezară scara la pod. — Dar cu câinele ce face“? Noua! în pod cu vo! ? — Luăm “oștile, dar când o“ auzi zgobot, deocamdată pute“ rămâne aci-Ceasurile recură în l'n'ște, dar de grijă nu se culcară pe pa', dormitau pe lângă foc, tresărind de câte ori câinele sau vitele! se mișcau prin întuneric-Când zorile alb'răgea“urile se treziră am ortitii de «rudă s' de frig. Erau galbeni ș' triș«l, g'ascu! lor Părea stins, atât de descurajat! erau— Moșule noi o să plecă“, z‘se Pe«!« Până în sat e departe? Acolo sun« soîdatî? — O companie de “il't'emi- dar pu*erî găis' adăpost doar nu-s drac! să știe ce se petrece în tot satul. Mulțumind bătrânului de bună'ate po m'ră din nou la dru“ și avură noro orii să ajungă la “arg'nea cătunului fără să f'e observați de nimeni In caisa unde popos'ră, două feme! tinere se grăbiră să-l ascundă îndată în staulul de v'te pustiu. Ac'lo !' se aduse mâncare și după un ceas- sos'ră și au două “ari legături de pae— Na, să aveți în ce dor TM!', voin'c' -lor- z'se așa “ai înaltă- râzând- Și de or ven‘ nemții, ac' n’au ce căuta. Nu’ai câ'nele să nu sa're, că-1 spânzură“. Spre seară 'țigari! văzură pr'n pere 'ele de n'iele, doi călăreți cu pofuri, intrând în curie Fe“eile eșiră d'n casă, Rară sac' de pe șea și gesticulând, văzând ș' vorb'nd intrară cu «ot’T î n casă. A doua z’ când se treziră din som n fugarii, găs'ră ,angăi să o legătură cu merinde pâ'ne ?zona, o cutie de conserve deschisă ouă fer'e și o sticlă c't rachiu-- Astai d'n pomana ne“teasca! z'se Roșa și incîta a “ânca flăm ând ca un lup— Să mă *a dricul! Ui«e* Mit'că, vezi *u sănu'ta de colo cu aia plecă“ noi aș'âzî, unde ti-or cuce och’î. Roșu privi sănu'ta cu care te“este că ran uscături d'n pădue, dar nu pricepu ideea lui Petre. — Inda“ pe Azor și când «u când eu n/3 odhihr.'“ pe ea Dar ne «rețone două puști, a'fel ne mmrârcă lup'î. — De unde să le 'ei? Mai b'ne stă- ad — Ioc! îmi pun ghiabele în gâ« capi t’goi! de “ai “arânc eu pâ'nea “uer'lor as'ea Se cocoloși In pae> părând că doarme. Spre amiază, veni una d'n fe“el să îi poftească ln casă— Cât vei vrea Puteți s«a la noi, ni “enî nu văș«e iar noi merinde ave“căci sapate“ spălătorese, oftenii d'n Brăneșt staii a<jus „erestele ș' rofăria o tri“et ani ,]a spălat. iM'ncintra era cusută cu ață albă, dar tinerii păicură părând a le credie Când Petre spuse că ar vrea să își procure arm ie ca să plece prin pădure spre munți ele nu părură surprinse— Au “ai trecu* doi ofițeri fugari d'n Sl'atina și to* ar e au ceru*. Șt'ti învățătorul nostru, are, le-a ascuns pe când se re’zăgrau ai noșt ri. D'seară, să vă îmbrăcați fe“cești și merge ® ]a dânsul poat e să vă dea, rom ânce smite"' ș' trebue să vă ajută“Cei doi t'nsri se pr'viră nedum erite. Ele nw< urau pe nemți căci altfel n'ar «1 fost a*ât de b’ne amivri]<jmle cu “ertade, dar în acîașt‘“ își riscau viata pentru a aju'a ,pe «țgari. Fură bine ospățațî ș' la prânz și seara, apoi pes'e hainele lor puseră o fust ă și câte un sus an- o broboadă în top ș' al'lui porn'ră spre casa învățătoruluiUn bătrân cărunt și m’op îl prim i fără să pară tocmai surprins. Arme avea, îngropate în pvniță, dar ei trebuiră să jure că nu vor face uz de ele în sat ci vor pleca cu“ au spus spre pădurea cea m ai apropiată. In aceeași noapte, eși din curtea celor două văduve, săru ta la care era încă“a* Azor. Un flăcă'andru din sat îî conduse pe un drum lăturalnic spre pădure, arătându-le în ce parte ar putea găsi colba pădurarukî-Aveau două puști Manlicher și două cartușere bine garnite. Un sac cu “erinde era în săn'uța la are trăgea Azot legat cu «raregh i ca într’un ha“. Pădurea se înt'ndea cale de chijo“« tri plină de cli'c'-ură, “i s'erioasă *a'nică, așa cum doreau fugarii. Toată noaptea au urcat și coborât pe drumul îngust Pln de zăpadă, în're copaci fără popas, având presi“t*rea că o ,prim ejdie îi a“ea'nta-Când pu'ură d'stinge locul, când lu“ina se 'vi pr'ntre copaci- amândoi erau sfe'țî de pu'erî, nu“a câire de călca rar și cu“'nte ca și când atunci gl'a platoșe la drum. Va urm*