Dimineaţa, martie 1920 (Anul 17, nr. 4942-4947)

1920-03-24 / nr. 4942

Sosirea d lui Vaida MM Cuvântarea d lui K­­­orga. — gâsarisul d-lui wida " Astăzi la orele 12 a sosit în Ca­­pitală venind cu Simplonul din Paris . Al. Vaida fost președinte de con­siliu. Erau prezenti d-n­i N. Iorga, v peședintele Camerei, Pau­l Bujor, pre­ședintele Senatului, d-nii- miniștri V. Goldiș, Oct- Goga și Incul­eț precum ?i următori! deputat! și senator!: Dr. N Lupu, I. Borcea, I. Mi­hal­ache, Șt. C. Pop. M. Popovici- Preotul I. Agâr­­biceanu, Pr. Cercel, Pr. Manu, Mișa Vasieschi, Clement David- D Moro­­iami. lonescu Berbecaru, Rioșanu, I­uri­­­an, Mirto, Cârlani. Cătunescu­­, A. Novac, I. Ardeleanu. Pr- Moldo­van«. Banea, A. și I. Nemeș, V. Mol­­dovanu- Proteal. Negruți- Pop. Bn­escu, I­ Gropsoreanu, C. Dinescu fost se­cretar general la interne. V. Iosif- C Lupu etc. La coborârea din vagon a d-lui Vaida, d. Nicolae Iorga a luat cel dintâi cuvântul asigurând pe d. Vai­da da recunoștința și încrederea ta rege­ democrați­ românești D. Iorga a făcut cunoscut d-lui Vai­da cauza demisi­unei guvernului și] toate insistentele puse de vrednicul colaborator Șt. C. Pop. care a încer­cat toate soluțiile ca să poată amâna această demis­ine­ in numele demo­crată românești, id. Iorga asigură pe 4 V­aida de toată încrederea d­emno­­c^atei care așteaptă de la d-sa ulti­mul cuvânt. 1). Vaida răspunzând d-lui Iorga mulțumește tuturor celor de i-a­ u ară­ta­ dragoste,­ sprijin și devotament in gițava sarcină ce a avut de îndepli­­nit Deși primeam telegrame — a spus d­a — privitoare la situaț­iinea cri­tici din Regat- totuși am rămas la loc* meu să’m­i îndeplinesc datoria. Teleram­a de misiune a guvernului am primi-o cu aceiași seninătate. Sunt convis că democrația va îndeplini ceia, ie, trebue să se­­ îndeplinească în România, oricare­­ atr fi guvernul care ar d'dmite puterea. Voim găsi platforma pentru îndeplinirea operei democrar tice,­­era ce mă surprinde este că deși an trimis în tairă de mult actul recunoaștere! Basarabie! de către Conferiță- acesta nu a sosit încă guvernaui de aci- Sunt anumite ma­nopere |e se întrebuințează și cari trebue și să aibă santinul-Fiind rugat de ziarist­ să le consu­­m ca știr cu privire la chestiunea ex­ternă­ d. Vaida profund obosit a de­clarat că va vorbi imediat ce va lua contact ti guvernul. — L. talii» Ejilii sîtialist Constituirea Federației dalmatiei naționale La clubul nationalist d in calea VVictoriei a avut loc ori la ora 5 d­­a­­. consfătuire a parlamentarilor (ără­­sfiștî, naționaliști și independent­­tari au aderat la Federala demo­­ina­tie­ nationale. D. N. IORGA la­­ deschiderea ședin­­ței salută pe parlamentari! țărănișt­i­ii pe ce! independent!' oaspeți! de tizî a­ clubului 'raționalist. După ce arată împrejurările care determină în ‘„ființarea Federal'd dă cetire urmă­to­ri<­rulu! act constitutiv: #­’w ACT DE CONSTITUIRE 1 ° Partidele naționalist-țărănesc și parlamentari! independent! cari se m­­ij­>­cează acest act dânduri! seama de a­ nevoia ce se simte de a se depune o ..puternică organizare­­ sinceră © de­­­­m­ocrației vechilor formațiuni de cili­ Qt­­en’elă legate prin interese ce se fa­­ca^îsfac pe seama Statului <îșî reunesc tt.puterile într’o federație a democra­­te “n­ei nationale­­ sociale­ Fiecare partid își păstrează orga­­n­­izațiunea și cercul de actiun­ e de m până acum. sptt De fiecare Parte se deleagă un in­te­r­năr de membri în Consiliul­­ de condu­cr­cere comun. ci Consiliul de conducere are dreptul a * d­­­ a hotărâ orice acțiune a Federa­li tier. *4- El va îndruma către o cât mai a­­f i­rm­piată alcătuire a unui singur or­­or «anism. Adeziunile individuale rămân a fi _ a probate de o delegație a consiliului j* de conducere. Semnează d-ni­ N­ Iorga, P. Bujor, I. Mihalache- dr. Lupu si Q. Iunian. 8 D. DR- LUPU arată lun+ele din ! Srecixt pentru realizarea irdealului de­ Ciocratie!. In luptă întreprinsă de re­prezentanți! democrație! cu oligar­c­ia aceasta a întrebuințat' bani in­trig! pentru a-î lovi- Trebue să n­e organizăm și să luptăm pentru ca cu rândurile strânse să luptăm contra dușmanului comun. Se pare că arde­lenii ezită s să ia o atitudine fixa poate ca mai târziu iei, vor veni cu toți in rândurile noastre. Vom avea de luptat cu așa zisa democrație care nu este decât vechia­­ Oligarh­ie­ D. PAUL BUJOR, președintele Se­natului evidențiază necesitatea luptei pentru îndeplinirea reformelor. D. V. BOBANCU arată că lupta care se duce trebue să fie aprigă pentru îndeȘinirea sfintei dreptăți căci se poartă pentru rezolvarea problemei care trebuie să aducă mul­țumire in .1. poporul D­ BORCEa arată cum gratie intri­gilor partidulu­ liberal guvernul A­­verescu a fost adus la cârma, Statu­lui. D. IORGA dă explicații asupra le­­galitătei acțiune­ întreprinse de Fe­derația democratici. Salută pe acei basarabeni cari au venit în mjlocul lor. Mul­țum­ește presei din Ardeal pentru sprijinul acordat Federatiu­­nei și in special mulțumește părinte­lui Ion Agârbiceanu, directorul ziaru­lui ,patria“. Partidului national îi mulțumește pentru trecuta activitate în sânul fostului feloc-PĂRINTELE AGARBICEANU spu­ne că Federația democrației națio­nale va trebui să fie adevăratul vii­­tor al neamului românesc și asigură că ardelenii vor fi totdeauna alături de acei cari duc lupta pentru demo­crație (D. MIHALACHE spune că Federa­ția nu este altceva decât organizarea forțelor nouei democrații. Noi recurgem deocamdată la forțe­le democratice de la noi din regat iar mai târziu vom face apel la frații noștri de dincolo. In momentul critic ei nu vor pune greutatea puterea pe balanța boerească ci tot în a­­ noastră Noi nu vom întreba asupra­ directi­vei noastre politice nici pe Marghilo­man sau pe Brătianu ci pe sătenii­­alegătorii noștri- Credem că democra­ția va ieși victoroasă în lupta cu o­­­garh­ia. La ora 8 întrunirea a luat sfârșit. N. Îl hi*. L g­ltimele știri i DIN V TOATA lumea din Rusia Novorossisk.În 28 Februarie, vaporul Habsb­­urg­ a plecat du­rând cu sine refugiați pentru Con­­stantinopole prin­re care și Marea Ducesă Olga Marie. ____ TELEFON Publicitatea 11/84 Direcția 10/66 Redacția 6/67 Administrația 7/69 IN RUSIA SOVIETICA Demisia Inspectorului h dr. Vulturescu Vom vorbi mai pe larg asupra modului cum se fac anchetele la ministerul industriei și mai ales asupra rezultatelor acestor an­chete. Pentru azi ne mărginim să pu­blicăm textul demisiunei unuia din cei mai corecți și capabili inspectori ai departamentului industriei care, mai ales în anii din urmă, când speculanții și-au făcut de cap și­ samsarii au mișu­nat la toate departamentele, a a­­vut să ducă o adevărată luptă, pentru a-și putea îndeplini dato­ria. Iată textul demisiunei d-lui Vulturescu:­Domnule Mini­stru-Ca răspuns la adresa No. 82222 din 22 Martie 1920, prin care mi se face cunoscut că *n baza de viziune3 dv- No. 120611 din 1920- sunt rugat să suspend cercetările relative la Casele Nationale și să întocmesc un raport pe baza date­lor culese până acuma pentru ca în caz când aș­ putea sem­­nala vre-o nere­­­gulă- să puteti­­ restitui o comis­une de anchetă, vă refer următoarele: Voiu întocmi un raport de datele cu­lese până acum cu privire la Casele Na­ționale, pentru a putea însă semnala neretguli­ a trebuit să fac cercetări la care nu s’ați făcut dificultăți, atât d'n partea d-lui Angelescu- Director gene­ral, al Comerțului­ actual Secretar ge­neral’ în­­ calitatea sa de­­ cenzor al aces­tor Case- cât și d'n partea Centralei Caselor Naț­onale, care s’a plâns Minis­terului ce-i tulbur liniștea prin cerce­tările ce fac. M’am mărginit de atunci a strânge­ informațiini de pe plajă, și a face cercetări­­ pentru a­­ referi Ministe­rului­ fără a mai tulbura direct Centrala Caselor Nationale-Acu­M câteva zile, cercetând! la comer­cian­tiî Merovic! din str. Ion Moși și lo­sefsahn etc Fe­dmann din strada Rre­ze­anu unul mi-a declarat că a angajat mai multe vagoane de ciment Prin d Iercial­nici- delegatul comercial al Ca­selor Nationale,­­ar ceil­alti că au cu­m­părat mai muite vagoane de ciment de la această institut­e și ca “arta le-a fost predată prin Sin­dcard Agricol de Ialomița. La aceste cercetărĭ am fost înso­tit de d- comisar Aldulescu dela ser­viciul pentru înfrânarea speculei. Văzând că continuu­ în modul acesta cercetările “ele cu privire la operațiu­­nile Caselor Naționale- d- Co­lonel *Mano­lescu, președintele acestei institutiun­i» vii s’a­­ plâns prin reclamația No. 120611­ din 22 Martie 1920- că fac descinderi ,u politia, că anchetez în public ac 1­r­­în­ea acestor Case și că d-sa ns ad,nu­t cest­­ mod de procedare cerând totodată ă se facă ancheta de alți funciionari. Pentru satisfacerea cererei Caselor Nationale -dv- au­ hotărit prin decizia No­ 120611 a. c- ca să suspend ancheta, iar n­oi constatăm din plângerea d-lui co­lonel Munolesc­u că cercetările făcute la comerciant'' Mei'ovici- Iosefsoh­r. e* Feldmann, ating direct Casele Națio­nale Și că­­ prin decizia dv. sunt ’oPrit a’“j face înainte datoria, pentru care vă mariez demisia “ea. ION VULTURESCU Inspector ia “inist­ de comerț Cazul d-lui Vulturescu “ezită să fi e exa“‘nat de aproape­ Ceiace este regretabil e faptul că noul “'nistru al industriei s’a lăsat să fie influențat de acei cari au interesul să se “așa“alizeze toate afacerile ne­curate. De luni de zile zac în arh­ive anche­te de ale inspectorilor cari au coniiscat cantită­tî enorme de mărfurî la diferit­ a­­ capara‘orî si până azi nu s’a dat curs acestor anchete.­­ Am­ arătat de repetite ori că s’au con­fiscate cantitati “ani de zahăr- conserve, etc. și nici până azi nu s’au pus la vân­zare aceste mărfuri. Vo“ relua chestiunea acestor anche­te pentru a lumina op'nia publică asu­pra modulului cum autoritatea cea m ai înaltă în L­ a' s'îe să ne apere împotri­va acaparatorilor și speculanții .”­ Spera c­­ă chestiunea va fi adu­să î­n parlament. R. P Lentfty var&i­vdi trt«t»ca tsriSor. L 24 Mareft 1920 « — i De la Consiliul de Miniștri . * . ■ Proectul armatei constructive.—Noul regim al chiriilor.—Guvernul $. O. Vaida.—Intre­­vederea cu d. ministru de externe.­­ Pa­cea cu bolșevicii.—Pretențiunile poloniei- Normalizarea căilor de comunicație. Un bung consiliu de miniștri a avut loc aseară la Ministerul de Interne, sub preșidenția d-lui general Al. Averescu. 1 Consiliul s-a ocupat in primul rând cu un­ proect de lege al d-lui general Rășcanui intitulat ,„Armata constructivă“. Proectul d-Un­ ministru de răz­boi se referă la modalitățile de organizare, cu caracter militar, a forțelor și elementelor necesare pentru opera de reorganizare in­ternă și la normele, după care, efectivele disponibile ale­ armatei active pot fi utilizate la această muncă de reconstruire a bogății­lor naționale. Acest proect este rezultatul preocupărilor guvernului de a sistematiza, în vederea unei cât mai bune întrebuințări, a tutu­ror forțelor de producțiune care pot contribui la­ restabilirea bu­nei stări economice interne. Nota personală"■ a d-lui minis­tru de război din proectul de care ne ocupăm, părând exage­rată, fată de tendințele democra­tice ale programului pe care gu­vernul și l-a însușit în această chestiune, d-sa a fost rugat să schimbe redactarea primitivă a proectului indicându-se o serie de modificări pe care d. general Rășcanu le va avea în vedere la noua redactare, D. mrufetm Gr. Tra nan­-Iași) a pu­s în current consăltuli cu metisul C lucră­­rilor Privind întocmirea proectului de rege resijiativ noul regim al chin­zilor. Proect va fi comiplectalt în cursiul zilei de astăzi și va fi adus în di cotțîn ParlaimentuM ® chiar în prma ședinta de toți guvernil v!r­mând­­ să se pronunți asupra lui) în consiliuî convocat pe cotalu M ® ron­i seara, to grad@­ cu car ® -1 ministru Trr­m­cu­ Pă­răsitâ oorisP-iul nu ne-a pdîliUt­ispune de­cât că proectul pre­­vede o prelut­gire a contractelor de ideatitum­e pe un termen de 2 aliji și im­­ Spor de chirii care în unele ca­zuri se ridică până în 90 ,ș­i chiar 100 l’a­sialtă. Chestiunea externă și in legă­tură cu ea sosirea în Capitală a d-lui Vaida-Voevod, au fost de asemenea examinate. Dorința guvernului a fost,­­­ dat fiind în cunoștiințarea ce se făcuse d-lui Vaida că i-se men­ține delegațiunea, — ca d-sa să ia imediat contact cu organele competente ale noului cabinet, pentru a le comunica amănunte precise asupra tratativelor anga­jate în calitate de reprezentant al României. Cum d. Vaida nu a crezut de da­toria sa să facă acest lucru, con­siliul a rugat pe d. Duiliu­ Zam­­firescu să ia contact cu fostul Prim-ministm, întrevederea a­­ceasta a avut loc chiar aseară după terminrea consiliului. * In aceiași ordine de idei s'a discutat și chestiunea păcei cu­­ bolșevicii. Pănă acum guvernul nu s'a pronunțat încă asupra con­dațiunilor pe cari le va pune România pentru începerea tratativelor de pace. Punctul de vedere al guvernului in această chestiune, este, după de­clarația unuia din miniș­tri, în funcțiune e­xcludi­­vă de interese românești. Situația însă pare a se complica în urma preten­­țiunilor formula­te de Polonia, care pretinde re­cunoașterea integrală a situației existente în 1773-Este exclus însă ca:Ro­mânia in negocierile ce eventual ar începe să ac­cepte acestt punct de ve­­dere extremist. * • Consis s’a ochipat în urmă «a norm ®izarea mijloacelor de c ° 0th* •nadat­i ®. D. general Wättearitt a desvolti­t în a­cefa­stă prîvietă un uiou ppqgram de actvitalice­­ lin nou desinisd­ant! La Șoseaua Kiselsif­ese lumea să se plimbe. Perpedes. ApostolarwiU în scßsuri sau cu automobilele (statu­lui). Ce vreți ? E primăvară! Copa­cii prind a înmuguri, boschetele și pa­­listele așișderea». Dar..­ după rândul de tei și castani $ț­­l d-v ce plantații se fate, pe imen­sul loc viran zis­­»a Boerescului" ? Nu știfi, deci să vă spună subsem­natul , sute de movile de ginoae de toate speciale, presărate cu mortă­ciuni ! Un parfum straniu- o clocitoare imensă de muște și miazine , se face acolo zilnic fără ni­ci o jenă, fără nici un fel de cereală. Și acum ne t­ih­ebăm cu toată sim­­­plic­atea: nu se găsește nici un var­­dist care să observe și să raporteze situația înfloritoare a șoseai K>ss*­­left ? Sau (Doamne iartă-mă!) sutele de movile de gumoae sunt un nou pro­cedeu pentru purificarea aerului pen­tru cei cari vin să respire acolo aer wat ? In fata acestor întrebări ne oprim ca o limbă de ceasornic la fata tim­pului inexorabil. (Dacă n’Mi pricepuți comparația, lăsați-o moartă!) Și,cum afară procedee noul de destifecatre contra epidemiilor, se practică pe mal toate locurile virane­.. _ _ Bmeu neuisoare, par"că ziceai că te oprești ? — Nu mă lasă cugetul ! __ ]iar. pe vremurile astea a cu* geta e un mare defect. D-ta nu vezi că mai ton­­ăl de sus, au renunțat la această deprindere mitocănească? Amicul meu­­ nu vă spun căci e un bolșevic sadea) t și deM ■ șapca pe ceafă adăugând : « A cugeta este ® sufen Azi să trăește în hao» în cabareturi un bir­t.Aci l'am trăi trerupt de teamă cămi va trânti una boacănă. — Spune mai bine dacă :« demn pentru o capitală să îi dezinfecteze cetățenii cu gunoae ?. — Firește, traiul f­iind scump a­­cesta e tot ce poate fi utiizat uuă lUL dvs..­ «TAN BOLOTAN * *­­^—1 ■ GÂNDURI SIMPLE Foița „Dimineței“ 52) Mare roman popular din războiul nostru de Ghe­orghe Frunză . Rezumatul capitolelor apărute. Cercetașul Petre Ha­r­­ganu după ca luptă la Tg.­Jiu, e primit. în armată El cade rănit și e adus în București. De aci e trimes într’un lagăr de pri­zonieri unde găsește pe­­ camaradul său Mitică Roșu- Fl­orica Mureș., ca­­r­e glosa fată plecată­ în război de dragul lui- ajunge în refugiu la Fălti­ceni, d­e unde e răpită de doi spioni germani. D'n lagărul d­e prizonier! Petre R­ănganu și Mitică Roșu aju­tat­ de un preot reușesc să fugă. Ei ajung la casa unui bătrân țăran unde află un adăpost pentru câteva cea­suri. CAP. 48 O CLIPA DE ODIHNA — Buna seara taică moșule, sift-am rătăcit, suntem înghețați, albi milă de b­oi, ziseră cei doi fugari. — Cum se cheamă “oștile, zise­le­, re­­prepiini duse de vatră- ud tol de ză­— VasHe “ă chi­a!“ă fie, dar de to­­ e­u'tî așa la mine. N’-a“ bani, n’a“ ajei țoale; dacă sunteți n'sca­vaî hoți- apoi da la mine n’avețî ce lua de ca' doar su­fletul cel a“ărât­— Nu s­unteți hoți­ “oștle­ sutem sol­da­! fugit! din lagăr« german. — Alelei, "'g'ca­ la Doa“ne! — Să ne ascunzi -unde știi­­ până ce­ o“­­putea pleca îna­nte spre ironici no­stru. A! băet! ș' d-ta­, — A“ sunetele meile, a“, dar unde să vă pr­esc? Se făcu tăcere în’ oda'a plină de întuneric, unde focul din va­ră părea o sură luminoasă în'r’un cap u­riaș ce era dorm” — Afară o să înghețațî, Îngână “oș­­neagul- Ac' vin -pahonți!, șoacăț'î și chiar turcii, toate l'steie se Per'ndă dar s'u­í­ ei “ai aduc merinde ai «fel ași “u­rî de foa“e­— V'n 'urz'u ? — Când se întâ“pK, dragii “lei. Și noaptea trecută au fost Am avu« o săip «ă“ână casa plină de răn­i- au fos« lup ‘e cu rușii­— Să mancă“, zise Roșu­ să ne us­ca.“ hainele $i pe urmă o“ vedea­— Așa-î b'ne A ® mă T Măil­gă și ceapă. — Avem noi mânca­re. Incite ușa b'ne, să ne desferăcă TM de toalete ude. Bătrânul puse pe foc un braț de vreas­curi­ Tineri! se d­esbrăcară la­p­ele ținând Paiele și hainele în bătaia focului. Moșneagul! stătea pri­n t'ndă «răgând cu urechea la zgomotele­­ de afară. Trebura la gândul că nenoroci fu­gar! ar fi pu'a' fi­­ pr­inșî în casa lui-Văzuse el odată cum erau tratați fu­gari! prinși- se tremur­a carnea pe dân­sul la scenele de cruz'“e ce s’ar fi pe­trecu* sub ochii lui­ R­event­ence* îndemnându-î să se­­i brace ș' să “ănânce­ ca să Poată fi gata în orice clipă dacă se 'vea pericdlisl. — Eu gândesc că în pod,­ vă puteți ascunde. Am o scară, sus peste odai­a de ală­turi pu'ețî s'a, câ* or f’ sbldaț'î în casă-Mân­cară “ămăl'gă încălzi­tă pe căr­buni și pastra“ă cu ceapă- Apoi așe­zară scara la pod. — Dar cu câinele ce face“? N­­oua­! în­ pod cu vo! ? — Luăm “oștile, dar când o“ auzi zgobot, deocamdată pute“ ră­mâne a­ci-Ceasurile­­ recură în l'n'ște, dar de gri­jă nu se culcară pe pa', dormitau pe lângă foc, tresărind de câte ori câinele sau­ vitele! se mișcau prin întuneric-Când zorile alb'ră­gea“urile se tre­ziră am ortitii de «rudă s' de frig. Erau galbeni ș' triș«l, g'ascu! lor Pă­rea stins, atât de descurajat! erau­— Moșule noi o să plecă“, z‘se Pe­­«!«­ Până în sat e departe? Acolo sun« soîdatî? — O companie de “il't'emi- dar pu*erî găis' adăpost doar nu-s drac! să știe ce se­­ petrece în tot satul. Mulțumind bătrânului de bună'ate po­ m'ră din nou la­­ dru“ și avură noro orii să ajungă la “arg'nea cătunului fă­ră să f'e observați de nimeni­ In caisa unde popos'ră, două fem­e! ti­nere se grăbiră să-l ascundă îndată în staulul de v'te pustiu. Ac'lo !' se aduse mâncare și după un cea­s- sos'ră și au două “ari legături de pae­— Na, să aveți î­n ce dor TM!', voin'c' -lor- z'se așa “ai înaltă- râzând- Și de or ven‘ nemții, ac' n’au ce căuta. Nu­­’ai câ'nele să nu sa're, că-1 spânzură“. Spre seară 'țigari! văzură pr'n pere 'ele de n'iele, doi călăreți cu po­furi, intrând în curie­ Fe“eile eșiră d'n casă, Rară sac'­ de pe șea și gesticulând, vă­zând ș' vorb'nd intrară cu «ot’T î­ n casă. A doua z’ când se treziră din som n fugarii, găs'ră ,angă­i să o legătură cu merinde­ pâ'ne ?zona, o cutie de con­serve deschisă ouă f­er'e și o sticlă c'­t rachiu­-- Asta­i d'n pomana ne“teasca! z'se Roșa și incîta a “ânca flăm ând ca un lup­— Să mă *a dri­cul! Ui«e* Mit'că, vezi *u sănu'ta­ de colo­ cu aia plecă“ noi aș'âzî, unde ti-or cuce och’î. Roșu privi sănu'ta cu care te“este că ran uscături d'n pădue, dar nu pricepu ideea lui Petre. — I­nda“ pe Azor și când «u când eu n/3 odhihr.'“ pe ea Dar ne «rețone două puști, a'­fel ne mmrârcă lup'î. — De unde să le 'ei? Mai b'ne stă- ad — Ioc! îmi pun ghiab­ele în gâ« ca­pi t’goi! de “ai “arânc eu pâ'nea “uer'lor as'ea­ Se cocoloși In pae> părând că doar­me. Spre amiază, ven­i una d'n fe“el să îi poftească ln casă­— Cât ve­i vrea Puteți s«a la noi, ni “enî nu vă­ș«e iar noi merinde ave“­­căci sapate“ spălătorese, of­tenii­­ d'n Brăneșt staii a<ju­s „erestele ș' rofăria o tri“et ani ,]a spălat. iM'ncintra era cusută cu ață a­lbă, dar tinerii păicură părând a le credie­ Când Petre spuse că ar vrea să își procure arm ie ca să plece prin pădure spre munți ele nu părură surprinse­— Au “ai trecu* doi ofițeri fugari d'n Sl'atina­ și to* ar­ e au ceru*. Șt'ti­ în­vățătorul nostru, are, le-a ascuns pe când se re’zăgrau ai noșt ri. D'seară, să vă îmbrăcați fe“cești și merge ® ]a dânsul­ poat e să vă dea, ro­­m ânce smite"' ș' trebue să vă ajută“­Cei doi t'nsri se pr'viră nedum erite. Ele nw< urau pe nemți căci altfel n'ar «1 fost a*ât de b’ne a­mivri]<jmle cu “e­­rtade­, dar în acîaș­t‘“­ își riscau via­ta pentru a aju'a ,pe «țgari. Fură bine ospățațî ș' la prânz și sea­ra, apoi pes'e hainele lor puseră o fus­t ă și câte un sus an- o broboadă în top ș' al'lui porn'ră spre casa învățătoru­lui­Un bătrân cărunt și m’op îl prim i fără să pară tocmai surprins. Arme avea, îngropate în p­vniță, dar ei trebuiră să jure că nu vor face uz de ele în sat ci vor pleca cu“ au spus spre pădurea cea m ai apropiată. In aceeași n­oapte, eși din curtea celor­­ două văduve, săru­ ta la care era încă­­“a* Azor. Un flăcă'andru din sat îî conduse pe un drum lăturalnic spre pădure, arătân­­du-le în ce parte ar putea găsi col­ba pădurarukî-Aveau două puști Manlicher și două cartuș­ere bine garn­i­te. Un sac cu “e­rinde era în săn'uța la are trăgea Azot legat cu «raregh­­ i ca într’un ha“. Pădurea se înt'ndea cale de chijo“« tri plină de cli'c'-ură, “i s'erioasă­ *a'ni­­că, așa cum doreau fugarii. Toată noaptea au urcat și coborât pe drumul îngust Pl­n de zăpadă, în're co­paci­ fără popas, având presi“t*rea că o ,prim ejdie îi a“ea'nta-Când pu'ură d'stinge locul, când lu­­“ina se 'vi pr'ntre copaci- amândoi e­ra­u sfe'țî de pu'erî, nu“a­ câire de călca rar și cu“'nte ca și când atunci gl'a platoșe la drum. Va urm*

Next