Dimineaţa, iulie 1920 (Anul 17, nr. 5022-5049)

1920-07-01 / nr. 5022

'­8 *******n I TOATA umm liftei­ni» n Reportaj«­ Parlamentar C­AMERA Desbaterile dela 2­8 Iunie ȘEDINȚA DE DUPĂ AflHAZA pgntm In Hfeeri^ts a lui ianur $edînta se deschide k orele ATS sub prezidenția părintelui Lucaci. r ® banca ministerială d-nii miniștri C- Ar­getoianu, D. Greceanu, O. Taslananu. D PREȘEDINTE citește o cere sem­nată de deputatul Cristescu, Prin care cere ca Bujor, deputat de Covurlui să fie lăsat să vină în parlament pen­tru a-și susține validarea. DISCUȚIA: INCIDENTELE D. TOMA DRAGU. — Am ceata: «­­vântul pentru a cere ca deputatul Bu­jor să vină în Cameră să-și susțină va­lidarea. Această cerere am facuto a­­tât la numele justiției, cât și bazat pe regulamentul Camerei art. 7 care cere ca alesul să se apere singur. In con­secință cer să se numească o com­i­­siune de anchetă, care să asculte pe cel ales. Comisiunea nu va putea lucra decât dacă cel propus pentru invalida­re nu va fi adus la GamerA Bujor a fost judecat la iuțeală, ceea ca nu s’a petrecut ca nici un alt acu­zat al Curților Marțiale. El n’a putut aduce probe la descărcarea lui «n martori, deci nu s’a putut apăra. Ceea ce n’a putut face in fața instanțelor mi totale, vă cerem să­ lăsați să facă el la Cameră. (ApL la socialiști). Guvernul actual și -L general Ave­r­sen a spus că e ultima rezerva a burgheziei și înțelege să guverneze un spirit democratic. Dacă e așa, atunci, vă cerem să rari judecați la lipsă, ?­ să dați astfel o satisfacție massed mun­citoare, la care faceți totdeauna a­­pel ca să sporească producția țarei pe care dv. ați stingherit'o. " Aduceți" aci, dacă vă convine, la haine de oc­naș, dar să dați o satisfacție masselor muncitorești și opiniei publice. (Aplau­ze pe băncile socialiștilor). D. ANIBAL TEODORESCU face câ­teva considerata asupra rolului pe ca­re ar trebui săl aibă parlamentul Tre­când asupra chestiunii Bujor, d-sa cri­tică pe alegătorii care îi au pu­s candida­tura la Covurtui, deși el este con­damnat definitiv de instanțele milita­re. In acest timp, continuă A Teodo­­rescu, s’a depus o contestație, las pa­za decretului lege. D. T. DRAGU — .Vă rog să cetiți con­testația. „ D. A TEODORESCU. ~ Eu nu mă ocup de contestație­­ pe care nici n’o susțin, ci de cererea deputaților ca Bi­jor să fie scos din închisoare și adus în parlament Chestiunea se pune astfel: poate Cu­mera să dea un astfel de vot și Bujor să fie adus aci ? Eu cred că nu. D-sa citează două articole din Con­stituție, care se ocupă de ridicarea im­unltăței parlamentare iar nu de scos­te­rea unui condamnat pentru a’i da i­munitatea parlamentară. Citează o serie de jurisdicțiuni din Anglia, Fran­ța, etc., pentru a dovedi cele susți­nute. D. GH. CRISTESCU.— Gh. Pana n’a fost scos din închisoare pe baza ace­lorași legi ? D. A TEODORESCU.— Citează ca­zul unor deputați din Franța, care, în urma discuțiunilor din parlament n’ai fost scoși din închisoare, și conchide că Bujor nu poate să fie adu­s în Ca­meră, de­oarece majoritatea nu va permite să stea alături de trădători (Aplauze la majoritate). D. T. DRAGU. — Inexact N’a fos osândit ca trădător. VOCI.— Dar cu samsarul pute fi st. alături ? D. ARGETOIANU, ministru. — De iertarea e trădare de patrie ! VOCI. — Când era la Odessa avea corespondență cu el. Atunci nu era "tri dator ? D. TO­DORESCU. — încheie cerân ca cererea deputaților socialiști să nu fie admisă. (Aplauze). D. DRAGOMIRESCU-IAȘI spun că în momentul la care se făcea ale­gerea lui Bujor el era despuiat de drep­turile civile și politice. Cere invalida­rea lui Bujor. (Aplauze). > Se cere inchiderea insestrei Depota­ții socialiști se urcă la tribună, cerâ» să fie înscriși pentru a vorbi. Se pșac k vor închiderea discuții prin ridicare de mâini ri se admite. De­putați socialiști cer președintelui să­­ confirme discuția. Voci dhi incintă ce ca deputați să treacă in bănci. Discute continuă între d-nii Cristes­see, Dunăresniin ți președinta. D. C. A­getoiatra, midstre de interne, intervin du­pă care ia cuvântul D. AL. DUNAREANU (socialist) s sprijină pe un articol din regulamen care e greșit interpretat de majoritate pentru a nu valida alegerea Ini Bițior D-sa citează părerile d-lui C. Dissesc­u fin care reese că un deputat poate să vină în Cameră să-și susțină valida­rea. VOTUL D. PREȘEDINTE pune la vot ca bi­ne cererea prezentată de deputați pen­tru ca Bujor să fie lăsat să vină i Cameră pentru a+și susține validare. Se procedează la vot pe față. Votează pentru aducerea lui Bujo în Cameră N. Cocea, Cracafla, C. C Cristescu, Cizer­u, Lascar Iuliu, AL D­năreianu, AL Dobrogeanu, T. Dragi Criban Webber­g, Her­ea L­ib. > Lupu, C. losin Die Moscovici, Nemțea­nu Loca, Pervan L, Pistiner L, Sado­ski G, Sârbii Siminiu Elefteric Taneo Ev. B. Ștefanofi, Sionei I. Tă­nase G. Se abțin d-nil Bârcă, CHntea AL, în dezau­r. Oieru Ilie, Popescu P. și Ră­cana V, D. Iorga votează contra fiindca reg­lamentar nu-i dă dreptul să facă astfe­l. DE­. LUPU votează pentru. Cam la întreagă aplaudă și socialiștii și b­sarabeofi făcându-i ovații, majoritate pentru a’l apostrofa. D. dr. Lupu dă o serie de explicat prin care motivează votul său. D. DEMETRESCU-BRAELA il apo­trofează pe dr. Lupu, care-i răspund că e um bandit ordinar. Votul d-lor Manta, contra, e aplai­dat de majoritate, de asemeni și i d-lui Mihalache, care răspunde că n are nevoe de aplauzele majorităței Rezu­ltatul votului e­ra matorul: Pentru: 22. Contra : 182. Abțineri : 6. Adunarea a respins punerea în libe­rare a M Gh. Bujor. CHESTIUNEA VALIDARE! LUI BUJOR Se citește o contestație pentru înva­lidarea lui Bujor, după care la cuvân­tul­­ D. MICESCU în calitate de raporte a­l secției a VI-a susține inva­lidare alegerea lui Bujor. _________ Chestia Vaî direc discuțiile pro și contra D. TOMA DRAGU constată că sec­țiunea nu s’a pronunțat în chestiu­nea validării lui Bujor, deci Camel trebue să se ocupa imediat asupr luărei în considerare a validărei sa invalidarei. In num ®­ ® grupului parlamentar so­cialist, spune d-sa, noi nu ne opu­nem la contestarea care s’a prezis­tat, dar cerem instituirea unei com­isiuni de anchetă. Bujor n’a fost con­damnat pentru crimă de înaltă tri­dare, ci pentru dezertare. D-v. tri­bue să luați în considerare conte­s­tarea care s’a făcut, să numiți o co­misiune care să constate evidența a­­­cestei chestiuni și pe urmă­­ să v­ă pronunțați asupra validărei sau a validărei lui M. Gh. Bujor. 1 D. C C. BRAESCU spune că I Dragu a contestat că Bujor a io condamnat. I VOCI: inexact D. C. C. Brăescu : Deci există o condamnare definitivă. VOCI: Ilegală ! D. C. C. BRAESCU : D-stră vreți s­ă provocați un conflict între puterile 4 Instituite ale statului Indiferent, da­­­că condamnarea e legală sau abozi­­t­vă, Bujor e condamnat definitiv,­­ Deci Camera nu poate prim­tr’om voi e al ei să sfarme o hotărâre a Curților j judiciare. , £ Camera trebue să decidă în alege­­­­rea lui Bujor inexistentă și să sta­­­­bilească odată pentru totdeauna în­­ această d­escris. (ApL la majori­tate).­­ D. N. IORGA : Admit că în adunări , frământate de pasiuni politice nu­­ putem trece peste lucruri, peste ca­­­­re nu avem dreptul a trece. Cine a­ «­doptă bazele de drept a societăței­­ constituite trebue să se conformeze­­ lor. Referitor la art. 7, care e foarte­­ clar, noi trebue să­ numim o comisiu­­­­ne care să constate dacă­ trebue să luăm sau nu în considerare contes­­­­tarea Împotriva lui Bujor. Aceasta « e ordinea legală, pe care actualul­­ parlament trebue s’o respecte și cu­­ atât mai mu­lt, cu cât este vorba de­­ un adversar politic. (apL) « D. L PETROVICI: Camera nu poar­­e verifica condamnarea lui Bujor, fiindcă aceasta nu stă în autoritatea ei Pentru a nu se știrbi demnitatea parlamentului, trebue să procedăm Instantaneu la invalidarea lui Bujor. Rog­a se suprima această formali­tate de prisos și a îndepărta eehiro­­publicul nu va fi câtuși de puțin su­părat că s’a forțat un text de lege. (Socialiștii aplaudă ironic și strigă: Bravo ordine .) Din motive de ordin moral cer ca , să se treacă la invalidare. (apL pe băncile majorităței). Ședința se suspendă pentru zece minuuta. * La redeschiderea ședinței, ANCHETA D. D. DUMITRESCU propune Ca­merei să se ia bn considerație lua­rea contestației, cu toate consecințe­le ce ar rezulta din art. 7, d­in regu­­­­lamentar Camerei. (apL pe băncile socialiste). Propunerea fiind admisă, se pune la vot, prin tragere la sorți și ea d-nii : L Mețtani, Enescu D. Mano­­leacu Nicolae, Ilie Moscovici, Mure­­­­șeaica. CHESTIUNEA PERSONALA A D-RULUI LUPE : D. Dr. N. LUPU . Am luat cuvântul pentru a protesta împotriva acuzări­­i lor ce mi s’au dus că am avu cu­noștință de prezența lui Bujor în țară. La trei zile după ce am plecat din minister, presa d-lui Cuza m’a acuzat că ocrotiam pe Bujor. Prefec­tul poliției știe că eu nu aveam cu­­­­noștință despre acest fapt. Bujor a fost judecat și n’am fost chemat nici ca martor nici ca in­culpat. . . " Guvernul știe că nu se bucură de­­ simpatiile mele. Dacă ar fi avut vre­o­­ dovadă ori­cât de mică împotriva mea, să fiți siguri că m’ar fi târât pe banca acuzaților și azi aș fi condam­nat. (apl.) Desfid guvernul să poată aduce cea mai mică dovadă în­potriva mea, și îi cer primului ministru să se explice. (apL). VALIDĂRI Se validează alegerile din jud Ba­­­cău. I i’* La validarea din jud. Buzău, A i VASILE ANTONESCU susține con­­s­testația aleșilor guvernamentali, ce­rând invalidarea lor, pe motiv că au­­ întrebuințat în alegeri procedeuri in­­­corecte. In acelaș timp protestează­­ împotriva amestecului armatei în a­­­legeri, ceea ce s’a petrecut la Buzău,­­ unde au fost puse în serviciul pro­­­pagandei aeroplanele armatei. Iată, am aci un manifest lansat­­ din aeroplan, continuă oratorul, prin­­ care d. general Averescu cerea ale­­­gătorilor să fie aleși prietenii S.I.­­ D. GENERAL AVERESCU : Eu nu­­ am cunoștință. D. V. ANTONESCU: Dacă-i așa,­­ atunci eu fac dovada că d. general ! Averescu era în aeroplan, iar dum­nealui să dovedească contrariul (ila­ritate, aplauze). 3 Continuând, A Antonescu cere primului ministru să ia măsuri îm­potriva prefectului de Buzău, i D. MINISTRU ARGETOIANU : I 1 IöBe 1920 V ■OOWBtfH And al cerut înscrierea în Ligă, alt­ei vorbeai D. V. ANTONESCU : Aflam că ceia » spuneți e inexact. Ori eu mint și stand trebue să plec, ori d. minds­­ru minte și atunci locul d- s.la nu ! acolo. (apL) Se naște tumult. Majoritatea­ cere­a <L Antonescu să retracteze și să ie chemat la ordine. D. D. Zamfires­­cu se urcă la tribună; în acelaș timp usă d. dr. Lupu urcă la tribună și are un violent schimb de cuvinte cu L Zamfirescu. Deputații din opoziție w reped la tribună și se interpun ta­xe­i. Lupu și d. Zamfirescu. Restabiindu-se liniștea, cu mare greutate, d. V. ANTONESCU citește un manifest al d-lui Argetoianu mir ;are «é făgăduește pământ țăranilor. Ai de mult pământ. Acesta e bolșe­vism, spune d. Antonescu, această ficțiune de demagogie care provoacă țărănimea. Dacă veți putea da atâta pământ țăranilor cât i-ați făgăduit, a­tun­ci el îl înghit. (Ilaritate). Continuând, dL ANTONESCU, roa­gă pe d. general Averescu să ia mă­suri față de toate ilegalitățile comi­se la Buzău. Cere instituirea unei comisiuni de anchetă care să consta­te ilegalitățile, în însăși interesul or­­dinei și al morale. Pusă la vot, cererea e respinsă. Opoziția cere vot ren bile. Se naște im mare tumult, in mijlocul căruia președintele declară validate, alege­rile de la Buzău, alta chestie personala D. P. POPESCU deputat de Buzău, ia cuvântul pentru a ataca atitudi­nea d-lui V. Antonescu din timpul ocupației.­­O parte din opoziție pă­răsește fotoliile; majoritatea aplau­dă). R. POPESCU, arată un număr din ,Gazeta Bucureștilor“. In timpul acesta se naște­ un schimb de cuvinte între dr. Lupu și un deputat din majoritate. Dr. Lupu îi răspunde : „Să nu fii impertinent. Când demnitatea mea e atinsă, nu permit nimănui să­­ fie impertinent“. D. D. Zamfirescu se duce la banca d-rului Lupu, voind să-i reproșeze cuvântul exprimat — Să pleci din fața mea­­ îi răs­punde dr. Lupu. Cum d. Zamfirescu continua să stea în fața d-rului Lupu, acesta îi întoarce spatele. In mijlocul vociferărilor, președin­tele agită clopoțelul, bate din ciocan, încearcă să vorbească, până ce în cele din urmă sfârșește prin a ceda și ridicând ședința, anunță pe cea Viitoare pentru astăzi, dim. la orele opt De lir a țevile ȘEDINȚA DE ȘEdința se deschide la orele 9. Pro­zidează părintele Lucaci. Pe bana ministerială, m­ Vistril , Averescu, Ga­­roflid și g-ral Rășcanu. ALTE INCIDENTE D. MOLDOVANU (averescan) taata cuvântul asupra sumarului, se plângi in­potriva cuvintelor exprimate ion dt d. Antonescu. D. V. ANTONESCU. Să spui cum­ ți-ai făcut averea d-ta care ai furat a­­verea comunei Buzău. D. MOLDO­VANU. Cei cari au lu­crat alături de germani, nu au dreptu să pronunțe cuvintele de laș etc. D. N. IORGA. Cereți anchetă parla­mentară D. MOLDOVANU citește pasagi dintr’um interview al d-lui Antones»« "din „Gazeta Bucureștilor“, pe care majoritatea il dezaprobă, după cam se disculpă de acuzațiile ce i s’au ar­dus în calitate de președinte al com­i­siei interimare la Buzău. D. M. VLADESCU spune că nefiind prezent, n’a putut lua parte la discu­ția asupra validărilor de la Teleor­man , își rezervă dreptul de a discuta acest lucru, cu altă ocazie. D. V. ANTONESCU (țărănist), ieri în lipsa mea, am fost atacat mișelește Viața mea e cinstită și opiniile pe car le-am exprimat, sunt isvorâte din con­vingeri. Scoateți că eu fac pofițid germanofilă, din Gazeta Bucureștilor ! Dar sunt eu trecut în dosarele Gen tiner ? Câți oameni politici nu sunt în­scriși în aceste dosare și totuși au strat atacați ? Eu nu’mi­ schimb păre­rile după interesele materiale (apl). Continuând, A Antonescu declări că n’a făcut altă politică decât ro­mânească și dă­­ o serie de­ explicațiuni cu privire la atitudinea sa la ideile o le-a exprimat, idei care în parte ai fost reproduse tendențios, în ziare. După­ ce dă unele lămuriri astro- politicei noastre din trecut, relevă mo­dul în care a fost schimbat guverne trecut și spune : Regele domnește, nu guvernează Când însă regele gu­ver­nează alături de guvern, atunci per­soana sa e amestecată în luptele poli­tice și deci poate fi discutată D. N. IORGA. Regele guvernează D. V. ANTONESCU. Când cine­ face un rău, datoria noastră e să cău­tăm­ a’l îndrepta. VOCI : Dar ardelenii ? D. V. ANTONESCU. Ardelenii ve­neau la noi în țară și aci nu continua opera pentru care venise. De acei, în Camera trecută am atras atenți d-lui Goga asupra unor lucruri car­­e­­ vorbeau despre d-sa, și care îl a­rată ca un dezertor de la datorie. Trecând la chestiunea direct perso­nală cu A P. Popescu, oratorul arat că acela care îl acuza ieri, a scris î 1913 că a se da pământ țăranilor, e primejdie. D. L MIHALACHE. Și A Garofil a avut aceste păreri în Martie trecu D. V. ANTONESCU spune că A Po­pescu a căutat să răscolească via­țâ­ lela 7ß Iunie DIMINEAȚA rătr­roei, etapă care răspântie d-to! Mol­dova era asupra contractului primariei Buzău. Dumneavoastră știți ca că a plecat guvernul trecut dM D. N. IORGA A fost asasinat (râ­sete). D. V. ANTONESCU face istoricul vinderii unui teren al comunei Buzău soc, postavul“, spunând că aceasta s’a făcut pentru sume de bani, înca­sați de Intermediari și de d. Moldova­­nu, iar ca răsplată, din consiliul de ad-ție al societăței „Postavul” face parte și d. ministru Argetoianu (apl. râsete pe băncile opoziției). , VALIDĂRILE FR. GRIGO­RESCU Constanța, ci­tește raportul asupra validărei alege­rilor dela Tecuci. D. a CRISTESCU. Popa să se du­că la biserică, locul lui nul­aci (râ­sete). VOCI: Popii se biserică și în mij­­locul poporului . D. L RABUCANU. Nași fi luat cu­vântul, dacă ilegalitățile n’ar fi fost prea mari Stă în puterea majorității pe care o rog ca fără discuție, să ad­mită contestația secției VI-a, și să numească o comisie de judecată care să ancheteze modul în care s’au făcut alegerile la Tecuci. Oratorul rezumă punctele de acu­zare în număr de opt D. MAHALACHE. Dezvoltați dove­­zie, ca să vadă țara cine face ne­­zordiune. D. RABUCANU. Cer să se numeas­că o comisie judiciară și dacă acuza, lhmile mele sunt neîntemeiate, pri­mesc orice sancțiune. D. N. IORGA D. ministru de războ­­i aici, il atragem atenția că armata s'a amestecat în legeri și îl cerem si ia măsuri (apl.) D. GENERAL RAȘCANUJ. Rog și concretizați , armata nu s’a ameste­cat în alegeri, armata își face datoria (apL pe băncile majorității). D. AL. AVERESCU. Nici un ofițer nu a «durat și nici un militar n’a par­ticipat la alegeri, din ordin (râsete pe băncile opoziției S). GEORGESCU-TULCEA Atât ar mai fi trebuit, să aibă și ordin. " D. AL. AVERESCU: Armata nu s’a amestecat; am observat însă că sol­dați, din propriul lor imbold, făceau propagandă pentru candidații mei. D. N. IORGA : La Galați ați scos armata pentru a manifesta în onoare: candidaților aleși. (Apl.) D. general RAȘCANU : Atacați ar­mata care își face datoria. In momentul acesta se naște un vi­olent schimb de cuvinte între d. ge­neral Rășcanu și d. dr. Lupu. D. I. RADUCANU. Dacă noi vor­­­bim despre armată și amestecul di i care s’a făcut vinovată în decursu­l alegerilor, o facem tocmai pentru a­­apăra prestigiul pe care guvernul nu­u a știut să i-l apere. (ApL) Continuând, oratorul expune o se­­­rie de Regalități, relevând faptul că c și 24 comune din Tecuci, au fost tri­miși oameni cari au împărțit jpămâ­n­turile particularilor, pentru ca a doua zi după alegeri, oamenii să fie scoși din proprietatea islazurilor. D. I. MIHALACHE : Iată cine face anarhia la sate. Cerem să se știe a­ceasta. D. I. RABUCANU : Acum să citesc ce făgăduia­­m Averescu, sub semnă« tură, totr’un articol din ziarul pop» rului care apare la Tecuci. D. general AVERESCU : Adresa­ți-mi o interpelare; acum treime să trecem la validări D. MIHALACHE . Va să zică d. ge­neral e acela care provoacă anarhia. D. I. RABUCANU trecând la ames­tecul armatei, arată rolul pe care l-a jucat căpitanul Mavrache, care i-a­­ declarat că are ordin de sus să facă propagandă guvernamentală. Mai mult, spune oratorul, căpitanul m’a rugat sa-i pomenesc numele în Ca­meră, ca să capete o notă bună (râ­sete); de asemen­ei e cazul maiorului Brăghie, care a făcut aceleași decla­rații ca și căpitanul, pe lângă nume­roasele arestări ilegale și amenințare­a țăranilor. E foarte regretabil însă, că jandarmii au înscenat sătenilor procese la Curtea Marțială și i-au dus pe jos la Galați de unde au fost eliberați, spunându-li-se că „prea sunt mari pasiunile politice, sunteți liberi să vă duceți acasă**. VOCI, Rușine! Ceea. ce s'a făcut o operă de bolșevism. D. I. RABUCANU termină susți­nând invalidarea alegerilor de la Te­cuci, iar în privința islazurilor își re­zervă dreptul de a dezvolta o baze d­e pe care. D. ANCE I­ESCU (averecean) susți­ne că la Tecuci alegerile au fo­st foar­te libere. (Aplauze pe băncile­ opozi­ției, mare ilaritate). Regretă că 4.­­ Răducanu a comis un act de ingrat­­i­tudine față de d-sa. (Ilaritate). In continuare, d. Angelescu la apă­­­rarea ofițerilor acuzați de a fi parti­cipat la alegeri și aduce elogii carie­­­­tei care a luptat.» 1 VOCI: Lasă armata care a luptat. D. ANGELESCU respinge acuzați­­ile aduse de d. Răducanu și la rân­dul său acuză pe țărăniști de a fi făcut ei ingerințe ca să fie aleși caut­■ didtații­lor. Preoții, spune d-sa, s’au îmbrăcat în odăjdii și cu evanghelia in mână au pus pe­­ oameni să jura­m că vor vota „Secerea“. învățătorii au făcut la fel, închi­zând școlile și punând pe copii să­­ facă propagandă electorală pentru țărăniști). (Voci). Inexact.­­ D. N. CINCU. Ba­i exact Aga a fă­cut d. Beldie. ’ D. ANGELESCU. D-stră v’ați ales­i in numele generalului Averescu (a­•­plauze pe băncile majorităței) dar [ eu nu m'am ales pentru meritele mele, ei in numele d-lui general și al ideilor partidului meu (apl. pe băncile­­ majorități). Rog deci să nu se țină in seamă contestația d-lui Răducanu și să validați alegerea. " (ApL) Alegerea dela Tecuci e validată ! ARMATA ȘI ALEGERILE D. N. IORGA Am datoria să dau oarecari explicațiuni, relativ te. une­­­­le cuvinte care n’au fost auzite din­­ cauza zgomotului. Am voit să profit­e de prezența d-lui ministru de război ca să-i spun că persoane în uniformă­­ s’au amestecat în alegeri. La Galați, ofițeri, în frunte cu bustul generalu­­­­­ lui Averescu au manifestat pentru­­ aleșii guvernului. Cred că aceasta' j constitue un abuz după care abuz a­r și aprobarea pe care a dat-o d. prim­­­ ministru, soldaților care făceau pro­­s­pagandă pentru partidul poporului. Noi datorim respect armatei și o datorim cu atât mai mult, cu cât am fost în serviciul ei (apL). Ca fost­­ profesor la școala de război resping­­ acuzația că eu n’aș iubi armata, (Aplauzș). ‘1 D. general AVERESCO. FSiikte. 1 fost amestecat și numele meu, cat. 1 pile că in alegerile din Februarie când nu eram la guvern, din pro­­priul sentiment al soldaților mi ri a făcut propaganda Atunci nu pu­team nici să aprob nici a fi dezapinB atitudinea lor. Declar că dacă se va dovedi că [ s’au dat ordine corpurilor să facă­­ propagandă, autorii lor vor fi pe­­­­depsiți foarte aspru. 1 Preotul MANESCU protestează îm­­­­potriva spuselor d-lui Angelescu, că la Tecuci preoții în odăjdii au făcut Citici urmarea iu­naar. W-* H tăcu deodată și îngenuunchiă in fața Anome i; dar, fiindcă tetofi­­sea Spatele la lumină, «ea nu putu să-i vadă bine fața. Luă deci mâna tarei se totind­ea, tremurândă spre lie eî­— interui­m ® u Reyork ! zise ea la o voce dulce ?i drăgăstoasă. Ci­ne ar fi putut ghici astea toate! — Ți-ar­ fi fost, ce * drept, cam gr ®«, răspunse Kevork ca un to ® car ® o Seu să tresară, și «o splen­did râs de bats răsună în odaie, pe când toitiouă se ridica cu grabă. — Nu te-am prevenit ?, întrebă Keyork, dându-s ® unapoi ca să con­temple cffl delib­e­tate surprinsă a — N« ți-am spus că o să-ți fac o Reciteați ® de amor? Că eram bă­trân, urât, că totu­l «era împotriva .istea , că toate astea nu erau­ de­cât o comedie ? Că Pa o să fie «te cât o păcăleală de la început până la sfârșit ? Că semăn cu o bufniță bătrână care țipă la tonă și o sută de alte lucruri la fel. Un oma zâmbi cu un aer cam gânditor. — Ești c fi mai mare actor pastim cunoscut vre­odată.­ Kevork Ara­bian. E ceva diabolic în d-ta. Câte odat­ă cred chiar că ești dracul în persoană! — Se poate și asta, zis­e omule­țul de veselie­— Iacă, astea toate sunt oribile ! Un oma, s ® sculă. Zâmbetoî îî dis­păruse și fă­ră de voie simți că se în­toarfă. Ca ri când nimfe nu st ar fi în­tâmplat, Kevork începu să facă e­­xaminarea zilnică a bolnavului a­­dormit, aplicându-i termonfetnil, pipăindu-i pulsul, ascultându-l bă­­­­­tăile inim­rii cu stetoscopul, și tră­­gându-i tecet de pleopa de jos a o-­e­nuia din ochi, spre a observa­­ cu­loarea m­exiilor aro&ă cu o vioiciune și o lipsă de jenă care arătau cât de puțin se temea ca bătrânul să nu si d­eiștepte și d) atingerea loi. Notă câteva rezultate observate pe un carnet, p­e când Unorna, nemiș­cată, îl privea. — Nu par ® să fie mai rău, zise ®*a în sfârșit, arătând spre bătrânul a­­dorm­it — Nu-mi plice vorba ,­par ®“ răs­punse Keyork. Ea ® resu­gn­d oame­nilor inexacți, incapabili de a dis­tinge între fapte și aparențe. —Data găsi și î obiecțiuni la toa­te, azi. — Fiindcă simt furios. APzî ! nu pare să fie ma­i rău! Cu toate as­­tea !® înșe fi ! Căldura fi­e mai ma­re, pirusul mai slăbit, inima bate ca .­­aceia a Pun­eî paseri bolnav ®. Figura Unoroeî trădă nesioiște. — smt dezolată, zis ® ea cu un glas încet. — Dezolată! D ® singur că eștiT. Maî Tânjite mumati de știat dacă mâhmirea d-tate poate fi întrebuin­țată ca o datorie, sau topită îți la­crimi spre a compune un tonic, ca­re să combată moarte­a. In orice ca fie dezolată.» Aceasta îți ocu­pă spi­ritul și nu face nici un rău boîma viu». Fiî sigură că «da«că voia găs o aplicare practică sentimentidu d-tal«, îțî voi« da rara satisfacți de a fi utilă. — O caracter nesuferit a?, arm ce, nu aș fi crezut niciodată că o să ajungem să ne certăm­ astfel pen­tru an ît doru de nintia Keyork­o» răspuns ® imediat: « stătu câtva timp pe gânduri ape ca un glas mai indulgent reluă: — Ai dreptate, ^ Uronia, o ® orb sate tm bătrân h­arțăgos, dar d-it trebuie să fie tot așa de ’până câ astî de frumoasă și să mă erți. Și cu­ un gest ca‘re ar fi fost pui de demnitate ca un om de o state ră m­ai nobilă, dar care nu era d d­cât caraghios la­ un astfel de piti< ed duse mâna tíleri­ei femei la bu zfete sale. De astădată, nici un bohcot d râs nu veni să distrugă împresia , produsese asupra ünorrei!. Ea Ves­­ câteva s«punde mâna tobr’a M, a­* poi și-o retrase încet. — Trebue să plec. zis* dânsa.­­ — A*a de grabă ? strigă K^york ' cu un aer de părere de rău. A? mai­­ fi a­vut unele lucruri de­ spus- dar­­ dacă d-ta nu au timp...­­ — Mai pot sta câteva m­inute. * răspunse Unorms, oprindu­-se. Des­pre ce e vorba ? — Iată, am­ fost la Teyn-Kirche,­­ înainte de a veni aci.­­ — Ea biserică! strigă Unoma puțin cam surprinsă și cu im zâm­­­b«t «u?or. ! — Mă duc des la biserică, răs­punse Kevork grav. Pe când mă a­­’ flam aoollo, am întâlnit pe una din­­ vecil ®­mile cunoștințe, um om ciu­­­­dat pe care «ți-l văzusem de ani de zile. Lumea * foarte mică. Ei­­« 1 u­n mare călător— un fel de stea - vagabondă pentru omenire. 3 Linonna ridică cu vioiciune ca­pul ?! roși. — Cine e ? întrebă ea încercând să pară indiferentă. Cum s* mi-5 mește ? * — Dar* se numește ? Ci­uda­t, ,dar n­u*ti­poi­an-aduc aminte. Pot sosi sâ-țî descriu. E foa­­te înalt,, poartă o barbă neagră ,?i are o fată plidă și visătoare. Dar e inutil să ți-î zugrăvesc, căci mi-a apus că a ve­nit la d-ta, azi dimineață. El dibitase toate astea, cu aer in­­­diPcent, de-aibia uitând­u-se la U­­noria pe când vorbea. — Ce ai să-mi spui cu privire la dânsul ? întrebă ea încercând să pară faț apa de indiferentă ca și tovarășul său. — E puțin cam tribun- bietul om, iată tot. D­a­cu­m’a izbit, e faptul că dacă ai vrea, ai putea să-l vin­deci. Cunosc puțin,povestea M. A iubit odinioară o fată, care desigur că astăzi e moartă, dar pe care el continuă să o creadă vi ®, șl își trece sau mai bine zis îșî risipește viața, căutând-o zadarnic. Eliza­vel putea să-l I«acieștî de iiluzia­bil. — Cum știi că fata e moartă. — A murit în Egipt potim patre* ani. O duseseră acolo cu speranța de a o scăpa , căci era deja cu um picior în groapă, biata copilă.

Next