Dimineaţa, iulie 1920 (Anul 17, nr. 5022-5049)
1920-07-01 / nr. 5022
'8 *******n I TOATA umm lifteini» n Reportaj« Parlamentar CAMERA Desbaterile dela 28 Iunie ȘEDINȚA DE DUPĂ AflHAZA pgntm In Hfeeri^ts a lui ianur $edînta se deschide k orele ATS sub prezidenția părintelui Lucaci. r ® banca ministerială d-nii miniștri C- Argetoianu, D. Greceanu, O. Taslananu. D PREȘEDINTE citește o cere semnată de deputatul Cristescu, Prin care cere ca Bujor, deputat de Covurlui să fie lăsat să vină în parlament pentru a-și susține validarea. DISCUȚIA: INCIDENTELE D. TOMA DRAGU. — Am ceata: «vântul pentru a cere ca deputatul Bujor să vină în Cameră să-și susțină validarea. Această cerere am facuto atât la numele justiției, cât și bazat pe regulamentul Camerei art. 7 care cere ca alesul să se apere singur. In consecință cer să se numească o comisiune de anchetă, care să asculte pe cel ales. Comisiunea nu va putea lucra decât dacă cel propus pentru invalidare nu va fi adus la GamerA Bujor a fost judecat la iuțeală, ceea ca nu s’a petrecut ca nici un alt acuzat al Curților Marțiale. El n’a putut aduce probe la descărcarea lui «n martori, deci nu s’a putut apăra. Ceea ce n’a putut face in fața instanțelor mi totale, vă cerem să lăsați să facă el la Cameră. (ApL la socialiști). Guvernul actual și -L general Aversen a spus că e ultima rezerva a burgheziei și înțelege să guverneze un spirit democratic. Dacă e așa, atunci, vă cerem să rari judecați la lipsă, ? să dați astfel o satisfacție massed muncitoare, la care faceți totdeauna apel ca să sporească producția țarei pe care dv. ați stingherit'o. " Aduceți" aci, dacă vă convine, la haine de ocnaș, dar să dați o satisfacție masselor muncitorești și opiniei publice. (Aplauze pe băncile socialiștilor). D. ANIBAL TEODORESCU face câteva considerata asupra rolului pe care ar trebui săl aibă parlamentul Trecând asupra chestiunii Bujor, d-sa critică pe alegătorii care îi au pus candidatura la Covurtui, deși el este condamnat definitiv de instanțele militare. In acest timp, continuă A Teodorescu, s’a depus o contestație, las paza decretului lege. D. T. DRAGU — .Vă rog să cetiți contestația. „ D. A TEODORESCU. ~ Eu nu mă ocup de contestație pe care nici n’o susțin, ci de cererea deputaților ca Bijor să fie scos din închisoare și adus în parlament Chestiunea se pune astfel: poate Cumera să dea un astfel de vot și Bujor să fie adus aci ? Eu cred că nu. D-sa citează două articole din Constituție, care se ocupă de ridicarea imunltăței parlamentare iar nu de scosterea unui condamnat pentru a’i da imunitatea parlamentară. Citează o serie de jurisdicțiuni din Anglia, Franța, etc., pentru a dovedi cele susținute. D. GH. CRISTESCU.— Gh. Pana n’a fost scos din închisoare pe baza acelorași legi ? D. A TEODORESCU.— Citează cazul unor deputați din Franța, care, în urma discuțiunilor din parlament n’ai fost scoși din închisoare, și conchide că Bujor nu poate să fie adus în Cameră, deoarece majoritatea nu va permite să stea alături de trădători (Aplauze la majoritate). D. T. DRAGU. — Inexact N’a fos osândit ca trădător. VOCI.— Dar cu samsarul pute fi st. alături ? D. ARGETOIANU, ministru. — De iertarea e trădare de patrie ! VOCI. — Când era la Odessa avea corespondență cu el. Atunci nu era "tri dator ? D. TODORESCU. — încheie cerân ca cererea deputaților socialiști să nu fie admisă. (Aplauze). D. DRAGOMIRESCU-IAȘI spun că în momentul la care se făcea alegerea lui Bujor el era despuiat de drepturile civile și politice. Cere invalidarea lui Bujor. (Aplauze). > Se cere inchiderea insestrei Depotații socialiști se urcă la tribună, cerâ» să fie înscriși pentru a vorbi. Se pșac k vor închiderea discuții prin ridicare de mâini ri se admite. Deputați socialiști cer președintelui să confirme discuția. Voci dhi incintă ce ca deputați să treacă in bănci. Discute continuă între d-nii Cristessee, Dunăresniin ți președinta. D. C. Agetoiatra, midstre de interne, intervin după care ia cuvântul D. AL. DUNAREANU (socialist) s sprijină pe un articol din regulamen care e greșit interpretat de majoritate pentru a nu valida alegerea Ini Bițior D-sa citează părerile d-lui C. Dissescu fin care reese că un deputat poate să vină în Cameră să-și susțină validarea. VOTUL D. PREȘEDINTE pune la vot ca bine cererea prezentată de deputați pentru ca Bujor să fie lăsat să vină i Cameră pentru a+și susține validare. Se procedează la vot pe față. Votează pentru aducerea lui Bujo în Cameră N. Cocea, Cracafla, C. C Cristescu, Cizeru, Lascar Iuliu, AL Dnăreianu, AL Dobrogeanu, T. Dragi Criban Webberg, Herea Lib. > Lupu, C. losin Die Moscovici, Nemțeanu Loca, Pervan L, Pistiner L, Sadoski G, Sârbii Siminiu Elefteric Taneo Ev. B. Ștefanofi, Sionei I. Tănase G. Se abțin d-nil Bârcă, CHntea AL, în dezaur. Oieru Ilie, Popescu P. și Răcana V, D. Iorga votează contra fiindca reglamentar nu-i dă dreptul să facă astfel. DE. LUPU votează pentru. Cam la întreagă aplaudă și socialiștii și bsarabeofi făcându-i ovații, majoritate pentru a’l apostrofa. D. dr. Lupu dă o serie de explicat prin care motivează votul său. D. DEMETRESCU-BRAELA il apotrofează pe dr. Lupu, care-i răspund că e um bandit ordinar. Votul d-lor Manta, contra, e aplaidat de majoritate, de asemeni și i d-lui Mihalache, care răspunde că n are nevoe de aplauzele majorităței Rezultatul votului era matorul: Pentru: 22. Contra : 182. Abțineri : 6. Adunarea a respins punerea în liberare a M Gh. Bujor. CHESTIUNEA VALIDARE! LUI BUJOR Se citește o contestație pentru învalidarea lui Bujor, după care la cuvântul D. MICESCU în calitate de raporte al secției a VI-a susține invalidare alegerea lui Bujor. _________ Chestia Vaî direc discuțiile pro și contra D. TOMA DRAGU constată că secțiunea nu s’a pronunțat în chestiunea validării lui Bujor, deci Camel trebue să se ocupa imediat asupr luărei în considerare a validărei sa invalidarei. In num ® ® grupului parlamentar socialist, spune d-sa, noi nu ne opunem la contestarea care s’a prezistat, dar cerem instituirea unei comisiuni de anchetă. Bujor n’a fost condamnat pentru crimă de înaltă tridare, ci pentru dezertare. D-v. tribue să luați în considerare contestarea care s’a făcut, să numiți o comisiune care să constate evidența acestei chestiuni și pe urmă să vă pronunțați asupra validărei sau a validărei lui M. Gh. Bujor. 1 D. C C. BRAESCU spune că I Dragu a contestat că Bujor a io condamnat. I VOCI: inexact D. C. C. Brăescu : Deci există o condamnare definitivă. VOCI: Ilegală ! D. C. C. BRAESCU : D-stră vreți să provocați un conflict între puterile 4 Instituite ale statului Indiferent, dacă condamnarea e legală sau abozitvă, Bujor e condamnat definitiv, Deci Camera nu poate primtr’om voi e al ei să sfarme o hotărâre a Curților j judiciare. , £ Camera trebue să decidă în alegerea lui Bujor inexistentă și să stabilească odată pentru totdeauna în această descris. (ApL la majoritate). D. N. IORGA : Admit că în adunări , frământate de pasiuni politice nu putem trece peste lucruri, peste care nu avem dreptul a trece. Cine a «doptă bazele de drept a societăței constituite trebue să se conformeze lor. Referitor la art. 7, care e foarte clar, noi trebue să numim o comisiune care să constate dacă trebue să luăm sau nu în considerare contestarea Împotriva lui Bujor. Aceasta « e ordinea legală, pe care actualul parlament trebue s’o respecte și cu atât mai mult, cu cât este vorba de un adversar politic. (apL) « D. L PETROVICI: Camera nu poare verifica condamnarea lui Bujor, fiindcă aceasta nu stă în autoritatea ei Pentru a nu se știrbi demnitatea parlamentului, trebue să procedăm Instantaneu la invalidarea lui Bujor. Roga se suprima această formalitate de prisos și a îndepărta eehiropublicul nu va fi câtuși de puțin supărat că s’a forțat un text de lege. (Socialiștii aplaudă ironic și strigă: Bravo ordine .) Din motive de ordin moral cer ca , să se treacă la invalidare. (apL pe băncile majorităței). Ședința se suspendă pentru zece minuuta. * La redeschiderea ședinței, ANCHETA D. D. DUMITRESCU propune Camerei să se ia bn considerație luarea contestației, cu toate consecințele ce ar rezulta din art. 7, din regulamentar Camerei. (apL pe băncile socialiste). Propunerea fiind admisă, se pune la vot, prin tragere la sorți și ea d-nii : L Mețtani, Enescu D. Manoleacu Nicolae, Ilie Moscovici, Mureșeaica. CHESTIUNEA PERSONALA A D-RULUI LUPE : D. Dr. N. LUPU . Am luat cuvântul pentru a protesta împotriva acuzării lor ce mi s’au dus că am avu cunoștință de prezența lui Bujor în țară. La trei zile după ce am plecat din minister, presa d-lui Cuza m’a acuzat că ocrotiam pe Bujor. Prefectul poliției știe că eu nu aveam cunoștință despre acest fapt. Bujor a fost judecat și n’am fost chemat nici ca martor nici ca inculpat. . . " Guvernul știe că nu se bucură de simpatiile mele. Dacă ar fi avut vreo dovadă oricât de mică împotriva mea, să fiți siguri că m’ar fi târât pe banca acuzaților și azi aș fi condamnat. (apl.) Desfid guvernul să poată aduce cea mai mică dovadă înpotriva mea, și îi cer primului ministru să se explice. (apL). VALIDĂRI Se validează alegerile din jud Bacău. I i’* La validarea din jud. Buzău, A i VASILE ANTONESCU susține constestația aleșilor guvernamentali, cerând invalidarea lor, pe motiv că au întrebuințat în alegeri procedeuri incorecte. In acelaș timp protestează împotriva amestecului armatei în alegeri, ceea ce s’a petrecut la Buzău, unde au fost puse în serviciul propagandei aeroplanele armatei. Iată, am aci un manifest lansat din aeroplan, continuă oratorul, prin care d. general Averescu cerea alegătorilor să fie aleși prietenii S.I. D. GENERAL AVERESCU : Eu nu am cunoștință. D. V. ANTONESCU: Dacă-i așa, atunci eu fac dovada că d. general ! Averescu era în aeroplan, iar dumnealui să dovedească contrariul (ilaritate, aplauze). 3 Continuând, A Antonescu cere primului ministru să ia măsuri împotriva prefectului de Buzău, i D. MINISTRU ARGETOIANU : I 1 IöBe 1920 V ■OOWBtfH And al cerut înscrierea în Ligă, altei vorbeai D. V. ANTONESCU : Aflam că ceia » spuneți e inexact. Ori eu mint și stand trebue să plec, ori d. mindsru minte și atunci locul d- s.la nu ! acolo. (apL) Se naște tumult. Majoritatea cerea <L Antonescu să retracteze și să ie chemat la ordine. D. D. Zamfirescu se urcă la tribună; în acelaș timp usă d. dr. Lupu urcă la tribună și are un violent schimb de cuvinte cu L Zamfirescu. Deputații din opoziție w reped la tribună și se interpun taxei. Lupu și d. Zamfirescu. Restabiindu-se liniștea, cu mare greutate, d. V. ANTONESCU citește un manifest al d-lui Argetoianu mir ;are «é făgăduește pământ țăranilor. Ai de mult pământ. Acesta e bolșevism, spune d. Antonescu, această ficțiune de demagogie care provoacă țărănimea. Dacă veți putea da atâta pământ țăranilor cât i-ați făgăduit, atunci el îl înghit. (Ilaritate). Continuând, dL ANTONESCU, roagă pe d. general Averescu să ia măsuri față de toate ilegalitățile comise la Buzău. Cere instituirea unei comisiuni de anchetă care să constate ilegalitățile, în însăși interesul ordinei și al morale. Pusă la vot, cererea e respinsă. Opoziția cere vot ren bile. Se naște im mare tumult, in mijlocul căruia președintele declară validate, alegerile de la Buzău, alta chestie personala D. P. POPESCU deputat de Buzău, ia cuvântul pentru a ataca atitudinea d-lui V. Antonescu din timpul ocupației.O parte din opoziție părăsește fotoliile; majoritatea aplaudă). R. POPESCU, arată un număr din ,Gazeta Bucureștilor“. In timpul acesta se naște un schimb de cuvinte între dr. Lupu și un deputat din majoritate. Dr. Lupu îi răspunde : „Să nu fii impertinent. Când demnitatea mea e atinsă, nu permit nimănui să fie impertinent“. D. D. Zamfirescu se duce la banca d-rului Lupu, voind să-i reproșeze cuvântul exprimat — Să pleci din fața mea îi răspunde dr. Lupu. Cum d. Zamfirescu continua să stea în fața d-rului Lupu, acesta îi întoarce spatele. In mijlocul vociferărilor, președintele agită clopoțelul, bate din ciocan, încearcă să vorbească, până ce în cele din urmă sfârșește prin a ceda și ridicând ședința, anunță pe cea Viitoare pentru astăzi, dim. la orele opt De lir a țevile ȘEDINȚA DE ȘEdința se deschide la orele 9. Prozidează părintele Lucaci. Pe bana ministerială, m Vistril , Averescu, Garoflid și g-ral Rășcanu. ALTE INCIDENTE D. MOLDOVANU (averescan) taata cuvântul asupra sumarului, se plângi inpotriva cuvintelor exprimate ion dt d. Antonescu. D. V. ANTONESCU. Să spui cum ți-ai făcut averea d-ta care ai furat averea comunei Buzău. D. MOLDOVANU. Cei cari au lucrat alături de germani, nu au dreptu să pronunțe cuvintele de laș etc. D. N. IORGA. Cereți anchetă parlamentară D. MOLDOVANU citește pasagi dintr’um interview al d-lui Antones»« "din „Gazeta Bucureștilor“, pe care majoritatea il dezaprobă, după cam se disculpă de acuzațiile ce i s’au ardus în calitate de președinte al comisiei interimare la Buzău. D. M. VLADESCU spune că nefiind prezent, n’a putut lua parte la discuția asupra validărilor de la Teleorman , își rezervă dreptul de a discuta acest lucru, cu altă ocazie. D. V. ANTONESCU (țărănist), ieri în lipsa mea, am fost atacat mișelește Viața mea e cinstită și opiniile pe car le-am exprimat, sunt isvorâte din convingeri. Scoateți că eu fac pofițid germanofilă, din Gazeta Bucureștilor ! Dar sunt eu trecut în dosarele Gen tiner ? Câți oameni politici nu sunt înscriși în aceste dosare și totuși au strat atacați ? Eu nu’mi schimb părerile după interesele materiale (apl). Continuând, A Antonescu declări că n’a făcut altă politică decât românească și dă o serie de explicațiuni cu privire la atitudinea sa la ideile o le-a exprimat, idei care în parte ai fost reproduse tendențios, în ziare. După ce dă unele lămuriri astro- politicei noastre din trecut, relevă modul în care a fost schimbat guverne trecut și spune : Regele domnește, nu guvernează Când însă regele guvernează alături de guvern, atunci persoana sa e amestecată în luptele politice și deci poate fi discutată D. N. IORGA. Regele guvernează D. V. ANTONESCU. Când cine face un rău, datoria noastră e să căutăm a’l îndrepta. VOCI : Dar ardelenii ? D. V. ANTONESCU. Ardelenii veneau la noi în țară și aci nu continua opera pentru care venise. De acei, în Camera trecută am atras atenți d-lui Goga asupra unor lucruri care vorbeau despre d-sa, și care îl arată ca un dezertor de la datorie. Trecând la chestiunea direct personală cu A P. Popescu, oratorul arat că acela care îl acuza ieri, a scris î 1913 că a se da pământ țăranilor, e primejdie. D. L MIHALACHE. Și A Garofil a avut aceste păreri în Martie trecu D. V. ANTONESCU spune că A Popescu a căutat să răscolească viațâ lela 7ß Iunie DIMINEAȚA rătrroei, etapă care răspântie d-to! Moldova era asupra contractului primariei Buzău. Dumneavoastră știți ca că a plecat guvernul trecut dM D. N. IORGA A fost asasinat (râsete). D. V. ANTONESCU face istoricul vinderii unui teren al comunei Buzău soc, postavul“, spunând că aceasta s’a făcut pentru sume de bani, încasați de Intermediari și de d. Moldovanu, iar ca răsplată, din consiliul de ad-ție al societăței „Postavul” face parte și d. ministru Argetoianu (apl. râsete pe băncile opoziției). , VALIDĂRILE FR. GRIGORESCU Constanța, citește raportul asupra validărei alegerilor dela Tecuci. D. a CRISTESCU. Popa să se ducă la biserică, locul lui nulaci (râsete). VOCI: Popii se biserică și în mijlocul poporului . D. L RABUCANU. Nași fi luat cuvântul, dacă ilegalitățile n’ar fi fost prea mari Stă în puterea majorității pe care o rog ca fără discuție, să admită contestația secției VI-a, și să numească o comisie de judecată care să ancheteze modul în care s’au făcut alegerile la Tecuci. Oratorul rezumă punctele de acuzare în număr de opt D. MAHALACHE. Dezvoltați dovezie, ca să vadă țara cine face nezordiune. D. RABUCANU. Cer să se numească o comisie judiciară și dacă acuza, lhmile mele sunt neîntemeiate, primesc orice sancțiune. D. N. IORGA D. ministru de război aici, il atragem atenția că armata s'a amestecat în legeri și îl cerem si ia măsuri (apl.) D. GENERAL RAȘCANUJ. Rog și concretizați , armata nu s’a amestecat în alegeri, armata își face datoria (apL pe băncile majorității). D. AL. AVERESCU. Nici un ofițer nu a «durat și nici un militar n’a participat la alegeri, din ordin (râsete pe băncile opoziției S). GEORGESCU-TULCEA Atât ar mai fi trebuit, să aibă și ordin. " D. AL. AVERESCU: Armata nu s’a amestecat; am observat însă că soldați, din propriul lor imbold, făceau propagandă pentru candidații mei. D. N. IORGA : La Galați ați scos armata pentru a manifesta în onoare: candidaților aleși. (Apl.) D. general RAȘCANU : Atacați armata care își face datoria. In momentul acesta se naște un violent schimb de cuvinte între d. general Rășcanu și d. dr. Lupu. D. I. RADUCANU. Dacă noi vorbim despre armată și amestecul di i care s’a făcut vinovată în decursul alegerilor, o facem tocmai pentru aapăra prestigiul pe care guvernul nuu a știut să i-l apere. (ApL) Continuând, oratorul expune o serie de Regalități, relevând faptul că c și 24 comune din Tecuci, au fost trimiși oameni cari au împărțit jpământurile particularilor, pentru ca a doua zi după alegeri, oamenii să fie scoși din proprietatea islazurilor. D. I. MIHALACHE : Iată cine face anarhia la sate. Cerem să se știe aceasta. D. I. RABUCANU : Acum să citesc ce făgăduiam Averescu, sub semnă« tură, totr’un articol din ziarul pop» rului care apare la Tecuci. D. general AVERESCU : Adresați-mi o interpelare; acum treime să trecem la validări D. MIHALACHE . Va să zică d. general e acela care provoacă anarhia. D. I. RABUCANU trecând la amestecul armatei, arată rolul pe care l-a jucat căpitanul Mavrache, care i-a declarat că are ordin de sus să facă propagandă guvernamentală. Mai mult, spune oratorul, căpitanul m’a rugat sa-i pomenesc numele în Cameră, ca să capete o notă bună (râsete); de asemenei e cazul maiorului Brăghie, care a făcut aceleași declarații ca și căpitanul, pe lângă numeroasele arestări ilegale și amenințarea țăranilor. E foarte regretabil însă, că jandarmii au înscenat sătenilor procese la Curtea Marțială și i-au dus pe jos la Galați de unde au fost eliberați, spunându-li-se că „prea sunt mari pasiunile politice, sunteți liberi să vă duceți acasă**. VOCI, Rușine! Ceea. ce s'a făcut o operă de bolșevism. D. I. RABUCANU termină susținând invalidarea alegerilor de la Tecuci, iar în privința islazurilor își rezervă dreptul de a dezvolta o baze de pe care. D. ANCE IESCU (averecean) susține că la Tecuci alegerile au fost foarte libere. (Aplauze pe băncile opoziției, mare ilaritate). Regretă că 4. Răducanu a comis un act de ingratitudine față de d-sa. (Ilaritate). In continuare, d. Angelescu la apărarea ofițerilor acuzați de a fi participat la alegeri și aduce elogii carietei care a luptat.» 1 VOCI: Lasă armata care a luptat. D. ANGELESCU respinge acuzațiile aduse de d. Răducanu și la rândul său acuză pe țărăniști de a fi făcut ei ingerințe ca să fie aleși caut■ didtațiilor. Preoții, spune d-sa, s’au îmbrăcat în odăjdii și cu evanghelia in mână au pus pe oameni să juram că vor vota „Secerea“. învățătorii au făcut la fel, închizând școlile și punând pe copii să facă propagandă electorală pentru țărăniști). (Voci). Inexact. D. N. CINCU. Bai exact Aga a făcut d. Beldie. ’ D. ANGELESCU. D-stră v’ați alesi in numele generalului Averescu (a•plauze pe băncile majorităței) dar [ eu nu m'am ales pentru meritele mele, ei in numele d-lui general și al ideilor partidului meu (apl. pe băncile majorități). Rog deci să nu se țină in seamă contestația d-lui Răducanu și să validați alegerea. " (ApL) Alegerea dela Tecuci e validată ! ARMATA ȘI ALEGERILE D. N. IORGA Am datoria să dau oarecari explicațiuni, relativ te. unele cuvinte care n’au fost auzite din cauza zgomotului. Am voit să profite de prezența d-lui ministru de război ca să-i spun că persoane în uniformă s’au amestecat în alegeri. La Galați, ofițeri, în frunte cu bustul generalu lui Averescu au manifestat pentru aleșii guvernului. Cred că aceasta' j constitue un abuz după care abuz ar și aprobarea pe care a dat-o d. prim ministru, soldaților care făceau prospagandă pentru partidul poporului. Noi datorim respect armatei și o datorim cu atât mai mult, cu cât am fost în serviciul ei (apL). Ca fost profesor la școala de război resping acuzația că eu n’aș iubi armata, (Aplauzș). ‘1 D. general AVERESCO. FSiikte. 1 fost amestecat și numele meu, cat. 1 pile că in alegerile din Februarie când nu eram la guvern, din propriul sentiment al soldaților mi ri a făcut propaganda Atunci nu puteam nici să aprob nici a fi dezapinB atitudinea lor. Declar că dacă se va dovedi că [ s’au dat ordine corpurilor să facă propagandă, autorii lor vor fi pedepsiți foarte aspru. 1 Preotul MANESCU protestează împotriva spuselor d-lui Angelescu, că la Tecuci preoții în odăjdii au făcut Citici urmarea iunaar. W-* H tăcu deodată și îngenuunchiă in fața Anome i; dar, fiindcă tetofisea Spatele la lumină, «ea nu putu să-i vadă bine fața. Luă deci mâna tarei se totindea, tremurândă spre lie eî— interuim ® u Reyork ! zise ea la o voce dulce ?i drăgăstoasă. Cine ar fi putut ghici astea toate! — Ți-ar fi fost, ce * drept, cam gr ®«, răspunse Kevork ca un to ® car ® o Seu să tresară, și «o splendid râs de bats răsună în odaie, pe când toitiouă se ridica cu grabă. — Nu te-am prevenit ?, întrebă Keyork, dându-s ® unapoi ca să contemple cffl delibetate surprinsă a — N« ți-am spus că o să-ți fac o Reciteați ® de amor? Că eram bătrân, urât, că totul «era împotriva .istea , că toate astea nu erau decât o comedie ? Că Pa o să fie «te cât o păcăleală de la început până la sfârșit ? Că semăn cu o bufniță bătrână care țipă la tonă și o sută de alte lucruri la fel. Un oma zâmbi cu un aer cam gânditor. — Ești c fi mai mare actor pastim cunoscut vreodată. Kevork Arabian. E ceva diabolic în d-ta. Câte odată cred chiar că ești dracul în persoană! — Se poate și asta, zise omulețul de veselie— Iacă, astea toate sunt oribile ! Un oma, s ® sculă. Zâmbetoî îî dispăruse și fără de voie simți că se întoarfă. Ca ri când nimfe nu st ar fi întâmplat, Kevork începu să facă examinarea zilnică a bolnavului adormit, aplicându-i termonfetnil, pipăindu-i pulsul, ascultându-l bătăile inimrii cu stetoscopul, și trăgându-i tecet de pleopa de jos a o-enuia din ochi, spre a observa culoarea mexiilor aro&ă cu o vioiciune și o lipsă de jenă care arătau cât de puțin se temea ca bătrânul să nu si deiștepte și d) atingerea loi. Notă câteva rezultate observate pe un carnet, pe când Unorna, nemișcată, îl privea. — Nu par ® să fie mai rău, zise ®*a în sfârșit, arătând spre bătrânul adormit — Nu-mi plice vorba ,par ®“ răspunse Keyork. Ea ® resugnd oamenilor inexacți, incapabili de a distinge între fapte și aparențe. —Data găsi și î obiecțiuni la toate, azi. — Fiindcă simt furios. APzî ! nu pare să fie mai rău! Cu toate astea !® înșe fi ! Căldura fie mai mare, pirusul mai slăbit, inima bate ca .aceia a Puneî paseri bolnav ®. Figura Unoroeî trădă nesioiște. — smt dezolată, zis ® ea cu un glas încet. — Dezolată! D ® singur că eștiT. Maî Tânjite mumati de știat dacă mâhmirea d-tate poate fi întrebuințată ca o datorie, sau topită îți lacrimi spre a compune un tonic, care să combată moartea. In orice ca fie dezolată.» Aceasta îți ocupă spiritul și nu face nici un rău boîma viu». Fiî sigură că «da«că voia găs o aplicare practică sentimentidu d-tal«, îțî voi« da rara satisfacți de a fi utilă. — O caracter nesuferit a?, arm ce, nu aș fi crezut niciodată că o să ajungem să ne certăm astfel pentru an ît doru de nintia Keyorko» răspuns ® imediat: « stătu câtva timp pe gânduri ape ca un glas mai indulgent reluă: — Ai dreptate, ^ Uronia, o ® orb sate tm bătrân harțăgos, dar d-it trebuie să fie tot așa de ’până câ astî de frumoasă și să mă erți. Și cu un gest ca‘re ar fi fost pui de demnitate ca un om de o state ră mai nobilă, dar care nu era d dcât caraghios la un astfel de piti< ed duse mâna tíleriei femei la bu zfete sale. De astădată, nici un bohcot d râs nu veni să distrugă împresia , produsese asupra ünorrei!. Ea Ves câteva s«punde mâna tobr’a M, a* poi și-o retrase încet. — Trebue să plec. zis* dânsa. — A*a de grabă ? strigă K^york ' cu un aer de părere de rău. A? mai fi avut unele lucruri de spus- dar dacă d-ta nu au timp... — Mai pot sta câteva minute. * răspunse Unorms, oprindu-se. Despre ce e vorba ? — Iată, am fost la Teyn-Kirche, înainte de a veni aci. — Ea biserică! strigă Unoma puțin cam surprinsă și cu im zâmb«t «u?or. ! — Mă duc des la biserică, răspunse Kevork grav. Pe când mă a’ flam aoollo, am întâlnit pe una din vecil ®mile cunoștințe, um om ciudat pe care «ți-l văzusem de ani de zile. Lumea * foarte mică. Ei« 1 un mare călător— un fel de stea - vagabondă pentru omenire. 3 Linonna ridică cu vioiciune capul ?! roși. — Cine e ? întrebă ea încercând să pară indiferentă. Cum s* mi-5 mește ? * — Dar* se numește ? Ciudat, ,dar nu*tipoian-aduc aminte. Pot sosi sâ-țî descriu. E foate înalt,, poartă o barbă neagră ,?i are o fată plidă și visătoare. Dar e inutil să ți-î zugrăvesc, căci mi-a apus că a venit la d-ta, azi dimineață. El dibitase toate astea, cu aer indiPcent, de-aibia uitându-se la Unoria pe când vorbea. — Ce ai să-mi spui cu privire la dânsul ? întrebă ea încercând să pară faț apa de indiferentă ca și tovarășul său. — E puțin cam tribun- bietul om, iată tot. Dacum’a izbit, e faptul că dacă ai vrea, ai putea să-l vindeci. Cunosc puțin,povestea M. A iubit odinioară o fată, care desigur că astăzi e moartă, dar pe care el continuă să o creadă vi ®, șl își trece sau mai bine zis îșî risipește viața, căutând-o zadarnic. Elizavel putea să-l I«acieștî de iiluziabil. — Cum știi că fata e moartă. — A murit în Egipt potim patre* ani. O duseseră acolo cu speranța de a o scăpa , căci era deja cu um picior în groapă, biata copilă.