Dimineaţa, august 1920 (Anul 17, nr. 5050-5074)
1920-08-01 / nr. 5050
i ULTIMELE ȘTIRI DIN TOATĂ LUMEAj Procesul d-la N. C. Schina Desbaterile.— Sentința».— Punerea in disponibilitate pe 2 ani. Manifestația de simpatie DESBATERILE Eri la orele 2 juni. a fost sorocită judecarea de către consiliul superior al Magistraturei a d-lui N. C. bei mia președintele Curței de apel. Dela orele 2 străzile din jurul ministerului de justiție erau tixite de funcționarii publici a căror cauză d. Schina o susține și pentru care de altfel a fost dat în judecată. Consiliul e prezidat de d. Dobriceanu, președinte la Curtea de casație, membri fiind d-nii Racoviceanu, Zamfirescu, Oprescu, Oscar Niculescu, Bădescu Roșiori și Crivăț. Cu toate că la prima Înfățișare procesul a fost amânat pentru că martorul cel mai prețios d-lub Schina, dr. Costiniu este plecat în străinătate, la Davis, și cu toate ca a., Schina a susținut că nu Înțelege să renunțe la acest martor, singurul care este în măsură să declare că ofensele cu privire la magistratură au fost într'adevăr aduse de către cl. Argetoianu, ministru de interne, în discuția pe care a avut-o cu o. Schina. Consiliul superior al Magistraturei a găsit, că nu este necesară depoziția acestui martor, și a început judecarea procesului. Faptul prezintă o importanță gravă In felul cum s’a înțeles să i se dea posibilitatea d-lui Schina ca să-și facă apărarea căci pe lângă felul curios cum d» dr. Costiniu a plecat din Capitală cu o zi Înaintea procesului, se mai adaogă și refuzul înalților magistrați de a amâna procesul pentru câtva timp, pentru ca să poată lua depoziția acestuia. Sa luat depoziția d-lui Argetoianu și general Niicoleanu. In urmă acuzarea ia fost susținută de procurorul general dela Curtea de casație, d. Procopescu, care a desvoltat cele două capete de acuzare cu privire la ofensele aduse magistraturei, servindu-se da o depoziție scrisă a d-rului Costiniu, și tn al doilea rând de faptul că d. Schina s'a pus în fruntea mișcării funcționarilor Statului a căror cauză a servit-o într’atâta încât s’a uitat pe sine și îndatoririle sale de magistrat și mai ales că această mișcare ar avea caracter nelegal. APARAREA din partea apărărei a luat întâi cuvântul d. Grigore Ferechide, consilier la Curtea de apel și in urmă însuși d-l Schina, care timp de trei ceasuri a demontat și a combătut cele două capete de acuzare. iD-sa a dovedit că d-l Argetoianu Într'adevăr a ofensat magistratura și funcționarii publici cu calificativele de pungași și leneși. In ce privește acuzarea că s’a pus în fruntea funcționarilor, d-sa a legitimat într’o pledoarie documentată motivele pentru cari găsește mișcarea acestora legală și constituțională. D-sa a arătat în ce constă dreptul acestor organizațiuni în sindicate, și a desvoltat ante-proiectul, statutul unic pe care să se baseze funcționarii, înlăturând în chipul acesta favoritismul care domnește și care îi împiedică de a fi răsplătiți după muncă și merit. PRONUNȚAREA SENTINȚEI — PUNEREA IN DISPONIBILITATE PE 2 ANI — După terminarea pledoariei d-lui Schina, Consiliul înalților magistrati a intrat in deliberare timp de 2 ore după care, s’a citit sentința prin care d. Schina este pus In disponibilitate pe timp de 2 ani. MANIFESTAȚIA DE SIMPATIE In urmă, numărul imens al funcționarilor cari așteptau pe străzi, au făcut o frenetică manifestație de simpatie d-lui Schina, care ,. pus mai presus de orice interes personal, cauza dreaptă a funcționarilor matelui, saccrificându-și chiar situația sa de magistrat, cu aceiași seninătate cu care marii luptători ai unor idei se jertfesc. D-sa a fost dus pe brațele funcționarilor și aclamat continuu. Cortegiul a parcurs calea Victoriei, ajungând la Parlament unde strigătele mulțimei au pătruns înăuntru, tulburând o clipă seninătatea guvernamentalilor. In urmă d. Schina a fost dus spre casa sa din strada Sălcilor, unde a ținut o cuvântare frumoasă, de îmbărbătare, îndemnând pe toți să aibă încredere în conducătorii lor cari vor lupta până la urmă în disprețul oricăror deciziuni arte înaltelor Concilii le vastiatura, și a oricărui obstacol ce li se va pune In cale. Funcționarii și-a arătat toată Indignarea în privința sentinței date,, și au manifestat nevoia grevei geneale. Astăzi la orele S seara se vor turni tori reprezentanții sindicatelor funcționarilor publici pentru a lua iteciasiuni în consecință. V. II Miratauncitorilor din lim . Ancheta ministerului de răsboi Am relatat la vreme că în urma maltratării câtorva muncitori socialiști din Câmpina de către l. căpitan Pătrășcoiu, comandantul garnizoanei locale, s’a cerut ministerului de război o anchetă care să stabilească vinovăția ofițerului. Pentru anchetarea acestui caz a fost delegat din partea ministerului de război, d. general Mihail Ionescu dela Marele Stat Major, iar din partea lucrătorilor dt. Al. Dobrogeanu, deputat socialist, cari s’au transportat alaltăeri la Câmpina. In privința mersului anchetei ni se relatează următoarele : Comisiunea a procedat la interogarea lucrătorilor cari fuseseră maltratati $1 cari mai prezintau încă unele leziuni pe corp. Ei au declarat că au fost chemați Vineri 23 Iulie la comandamentul garnizoanei si ace, sub învinuirea că ar fi insultat drapelul cu care mergeau sindicaliștii naționali, au fost grav bătuti de însuși de căpitan Pătrășcoiu și de alți militari. Unuia din lucrători i-a fost chiar înțepat podul palmei de o baionetă. A mai fost ascultată de o delegație a lucrătorilor din sindicatul național, care a dat unele lămuriri. In privința modului cum a anchetat căpitanul Pătrășcoiu, spun că nu au avut nici un amestec. D. maior Cristide din localitate, a declarat că cu prilejul manifestației naționaliștilor, a auzit huidueli, dar crede că ele nu erau adresate steagului tricolor, ci manifestanților. D. căpitan Pătrășcoiu a tăgăduit că ar fi bătut pe lucrători, ci că i-a uimit numai arestat 6 ore la garnizoană, sesizat de o reclamație a sindicaliștilor naționali. Fiind ascultat și d. dr. Friedman, cel care eliberase celor bătuți certificate medicale, a menținut cele specificate în buletinele eliberate muncitorilor. A declarat apoi că d. căpitan Pătrășcoiu încercase în contra sa o cabală, trimițându-i un soldat îmbrăcat civil și care i-a cerut un buletin medical arătând câteva sfârieturi pe față. D. general Ionescu, delegatul ministerului de război, terminând ancheta; • A format diclul căpitan Pătrășcoiu un formular pe care acesta să îl complecteze, relatând modul în care a anchetat pe muncitorii in chestie. Hotărârea se va pronunța zilele cestea. a Bolcevsm O întrebuințare foarte curioasă se dă la noi cuvântul bolcevism. Dacă critici felul cum este condusă o administrație publică, faci bolcevism. Dacă auzi pe un funcționar superior, civil sau militar, că fură, ești bolcevic. Cu un cuvânt tot ce fac unii și nu le convine celorlalți este bolcevism. Când lucrătorii dela regie au declarat grevă cerând să fie reprimiți câțiva lucrători rău notali, cei dela guvern au spus că este bolcevism. Luăm drept bună concepția celor dela guvern, dar in cazul acesta am dori o mică explicație. Un inalt funcționar a fost prins cu o mare contrabandă de bani, fapt destul de infamant. Suma confiscată în primul moment, i-a fost restituită, iar funcționarul menținut în slujbă. Dacă reintegrarea celor câțiva lucrători de la regie era operă de bolșevism, menținerea acestui funcționar ce este ? < 3ve:sprimit Tracii. După sângeroasele și completele înfrângeri ale turcilor în fața Adrianopolului și Lule Burgas, după capturarea șefului lor Nsafer Tayar, forțele turcești atacate în față și pe flanc, urmărite energic, au părăsit tot materialul de război și cea mai mare parte s-a predat armatelor grecești. Toată Tracia Orientală cuprinzând și orașele Koutsdias, Kirkilise și Samakovi — precum și litoralul Traciei de lângă Marea Neagră, se află sub stăpânirea greacă. Armatele grecești ocupă astfel vechile frontiere turco-bulgare, care le-au fost fixate în conferința de la San Remo, în tratatul cu Turcia. Liniște absolută domnește pretutindeni. Autoritățile grecești se instalează și organizează serviciile în acest teritoriu. Populația musulmană sărbătorește împreună cu cea greacă eliberarea de sub un jug nesuferit l DuminicS 1 Angust BUCUREȘTIJ Reportajul Parlamentar ■ [UNK]mi...... i— cambra Sfârșitul discuției la Mesaj Ședința dela 30 iulie 1920 Ședința se deschide la orele 9.30 sub preșidenția d-lui D. Zamfirescu. De față miniștrii gneral Averescu, Take Ionescu, C. Argetoianu, P. P. Negulescu. Trancu-Iași. Caroflid, Văleanu. O CHESTE DE REGULAMENT D.OR. N. LUPU. In ședința de eli s’au petrecut câte va lucruri cari es din obișnuit. S’a călcat regulamentul de către președinte, prezida d. loanitescu. D-sa a făcut un act de samavolnicie, nevoind afla cuvântul deputaților cari voiau să protesteze înpotriva procedeului de a nu se publica în „Monitorul Oficii!“ cuvântarea d-lui Cristescu. D-v. ați ven’t cu o moțiune, pe care regret c’a cetit-o un profesor universitar și încă de drept, nu voi să zic iresponsabil.Majoritatea protestează violent. Minoritatea aprobă și cere deputator din majoritate să asculte pe câtor. In timpul acesta se produce un schimb de cuvinte între președinte și d. dr. Lupu. E vorba de retrageri reciproce de cuvinte exprimate. D. Președinte, neputând calma adunarea, părăsești fotoliul. După trei minute ședința se redeschide. Pe fotoliul prezidențial ia loc ( vice-preesdinte Ioanițescu). D. DR. N. LUPU. Din cauza defectelor de acustică ale sălii, d. președinte n’a auzit c’am rectificat imediat, spunând inexperimentați, nu iresponsabili. Dr.Lupu citește articolele din regulament referitor la publicarea în M. O. a desbaterilor. Suprimarea lor nu e prevăzută în Regulament. Nu se poate admite cenzura. Procedeul dv. va constitui o pată care nu doresc să rămână asupra guvernului. (apl.)Scaunul prezidențial îl ocupă de vicepreședinte A. Imbroane. D. IOANIȚESCU face întâi chestie personală cu d. dr. Lupu, apoi vorbește în chestie de regulament. Spune că l’a mâhnit discursul d-lui Cristescu și a fost mulțumit că declarația pe care a cetit-o a pornit dela d. Iorga (apl.) Trebuia să se protesteze în Camera română împotriva celor spuse de d. Cristescu. Numai d. Tănase s’a solidarizat cu d. Cristescu, ceilalți tovarăși socialiști părăsind incinta. (D. Tănase protestează) După cuvintele mele, d. Dragomirescu a cetit moțiunea de desaprobare care a fost votată de Cameră. E exact că d. Iorga a protestat apoi când s’a produs moțiunea. ■ De câte ori am prezidat, n’am făcut niciodată un act de samavolnicie. Declar că n’am auzit când d. dr. Lupu a cerut cuvântul în chestiune de regulament. Trecând la discursul d-lui Cristescu, oratorul se referă la cazurile petrecute la Senat și cu Stroescu la Cameră, susținând că Adunarea e suverană dacă admite sau nu ca un discurs să fie publicat în M. O. D. N. IORGA. N’am observat că s’a votat moțiunea. Cel mai bun lucru e să ne mulțumim cu desaprobarea unanimă a Adunărei, fără a crea un precedent care s’ar putea întoarce și înpotriva unora din noi. Despre chestia Stroescu, d. Iorga spune că nu s’a putut rosti un discurs atunci, când chestia Basarabiei era deschisă. Personal, am fost chiar azi acuzat de „R. R.“ că am provocat la rebeliune în parlament. Dacă n’ar exista desbaterile. D. G-RAL AVERESCU. Singura greutate ar fi crearea unui precedent. Ori, precedente au fost la Senat, la Cameră cum și altele. Nu există nici o deosebire între ceia ce am făcut noi, și celelalte. Voi spune că eu am fost promotorul ideei motimnei. Se propusese ca să alergăm la că prezișe. Am refuzat, fiindcă sentimentul unanim al Camerei era împotriva discursului d-lui Cristescu. (apl.) D. C. ARGETOIANU, ministru, urcă la tribună să depue un proect de lege. Minoritatea, timp de cinci minute strigă Schuller așa că e cu neputință să se audă ce spune oratorul. Majoritatea aplaudă sgomotos. Când d. Argetoianu ajunge la banca ministerială și se face un moment liniște, un glas izolat strigă : Schuller d. Argetoianu părăsește incinta. O declarare la Mesaj Prin secretarul biuroului se citește o declarație a deputatului Cracalia (ucrainian) care exprimă sentimente de gratitudine față de România. MUNCILE FORȚATE D.OAROFLID, ministru de domenii, se apără de acuzația că d-sa ar fi fost cel dintâi care a introdus muncile forțate. Nu e adevărat aceasta, spune oratorul, muncile forțate au fost introduse de liberali. D. Caroflid citește decretul lege liberal cu privire la muncile forțate, ceia ce produce o profundă impresie asupra Adunărei. In continuare, d. Caroflid se apără și de legea sa a muncilor forțate, căuând să justifice măsurile sale. Răspunzând d-lui Iorga, spune că la 1907 a cerut exproprierea : la 1908 a scris, că e nevoe să se expromieze 1 milion ha. d-nii Stere și Dobrogeanu- Gherea s'au raliat la conclusiile sale. D. IORGA. Dar ce-i cu memoriul sindicatului proprietarilor ? D. CAROFLID. La 1907 am cerut exproprierea din rațiune de stat, azi din dragoste de proprietate o susțin, fiindcă socot că e încă nevoe de ea. Rog adunarea să pună obiectivitate în discuțiunea chestiunilor economice. REFORMELE D. V. SASU ia cuvântul pentru a da explicațiuni cu privire la paternitatea reformelor agrară și electorală, care spune d-sa, orice ar fi „trebue să se recunoască că revine partidului national-liberal“. Ca dovadă oratorul citează scrisoarea d-lui Brătianu din 1913. In treacăt d. Sasu declară că partidul national liberal are foarte multe păcate, dar are și meritul de a fi discutat la Iași în Constituantă, reformele. Vorbind de măsura muncilor agricole forțate luate la Iași de liberali, d. Sasu spune că măsurile luate atunci au avut un caracter vremelnic și au fost luate in interesul țărei, ghemuită în 6 judete. Dar de aceste măsuri au uzat dr. proprietarii, și au abuzat, răstignind țărănimea (apl.) D. Sasu, care constitue avangarda de recunoaștere liberală, a făcut o impresie bună, însă n’a reușit să atraga simpatiile asupra partidului său, pe care l-a caracterizat de „închis în ziduri chinezești“. (Discuția Sa Mesa) CUVÂNTAREA D-LUI DR. STRAU SCHER D. DR. STRAUCHER (reprezentant al everilor din Bucovina) exprimă sentimentele de loialitate ale evreilor bucovineni față de România. Oratorul face un scurt istoric al situației evreilor din România, în trecut și își exprimă deplina convingere, că în viitor acel spirit de dușmănie va dispărea radical și o nouă eră va fi întronată în viața tărei. Fiecare popor trebue să aibă drepturile sale, egale și în deplină libertate. Declarăm solemn: Noi evreii din țară, ne exprimăm încrederea în viitorul țărei pe care o vom sprijini din toate puterile noastre, cu credință sinceritate și loialitate. (apl.) Vom contribui la lămurirea tuturor chestiunilor după puterile noastre. In ce privește pe evreii din teritoriile alipite, declar că ne vom păstra toate drepturite pe care le avem deja; pentru cei din vechiul regat, cerem ca toți să fie încetățeniți și astfel toți cetățenii acestui stat să fie puși pe un picior de egalitate în fața legilor. Oratorul combate decretele-legi, despre cari spune că constitue o anomalie intr’un stat. Cere să se pună frâu antisemitismului oficial (d. Cuza mârâe) și drepturile evreilor, ca și ale tuturor naționalităților să fie respectate. Să se înscrie în Constituție. La datorii egale, drepturi egale. Vorbind de libertatea cultului, oratorul cere să fie respectată și la ministerul de culte să se numească funcționari evrei, cari să dea sfaturi celor în drept. In altă ordine de idei d. dr. Strandici, protestează împotriva faptului că unii evrei din Bucovina au fost scoși din funcțiuni, numai pentru motivul ca sunt de religie mozaică. Cere ca toți aceștia să fie reintegrați în toate drepturile lor. Oratorul relevă abuzurile la cari s’au dedat unii ofițeri din armata româna, bătând, arestând și insultând în special populația evreiască. Citește o serie de documente , aduce dovezi, cari produc impresie asupra Camerei. Roagă pe d. ministru de război să ia măsuri și să pedepsească pe cei vinovați. Evreii din România au luptat în armata română la cot cu camarazii lor români, dar regret, spune oratorul, că ei au fost persecutați, deși mulți dintre ei au murit ca eroi pentru patrie. Pentru amintirea și cinstirea memoriei ceiC morți, se cuvine ca evreii să se bucure de toate drepturile. Cum d. Cuza îl întrerupe mereu d. Strauscher îi spune : Eu vă cunosc bine ! Dv. «unteți cel mai veninos dușman al neamului meu. Această politică nu e pentru poporul dv. Dv. d-te Cuza, vorbiți bine românește, eu mă exprim greu, te poftesc însă să vii la mine și să polemizăm in limba germană, să te imit eu carte. Continuându-și discursul d. N. Straucher atrage atenția asupra suferințelor Bucovinei din timpul războiului, ceea ce a îngreunat starea economică și financiară a acestei provincii. DISCURSUL D-LUI RAPORTOR. PETROVICI D I. PETROVICI (raportor) spune că a ascultat toate discursurile, însă criticile cari s’au adus nu privesc răspunsul la mesaj, ci chestiuni cu totul Je au ordin. D-l Toma Dragu, mi-a adus critici că în răspuns m’am ocupat prea puțin de program. Recunosc că întotdeauna programele partidelor socialiste sunt mai bogate decât ale partidelor burgheze. Socialiștii vor să dărâme, noi să ducem societatea mai departe. Ni s’au adus multe obiecțiuni. Voi căuta să le clasez pe categorii. ALEGERILE Mă ocup de prima a ingerințelor electorale. S’a spus că au fost cele mai mari ingerinți ! S’au întrebuințat superlative. Eu sunt împotriva superlativelor. Dar e datoria opoziției să spună, întotdeauna cerințe. Adevărul e că alegerile fost libere și guvernul Averescu au e expresia opiniei publice. (Deputații basarabeni întreabă : Dar atunci pentru ce ați împușcat țăranii?) Oratorul vorbește de campania s a electorală la Iași și spune că jandarmii au făcut propagandă pentru partidul poporului, dar corectează autorul, această propagandă a fost pornită din inimă de jandarm, dar mai mult din inimă de țăran. A doua categorie : Popularitatea generalului Averescu. D-sa se bucură de fetișismul și dragostea țărănimei, ceea ce reprezintă pentru ea, cel puțin pentru moment, idealismul. Noi ne-am bucurat de acest lucru, fiindcă ne-a dat putința să facem campania electorală pe o bază morală. E o fericire că-l avem pe d. general Averescu.... O VOCE. Da dacă moare?... D. I. PETROVICI. General Averescu n'a venit la putere fiindcă avea vechimea politică, ci pentru că avea dragostea țărănimei, care l-a ridicat, căci înainte de toate generalul Averescu e omul țăranilor (apl. la majt. VOCI. Dar la 1907 când i-a ucis? D. PETROVICI. Generalul Averescu are țărănimea alături de ei și acei boeri cari s’au alipit de general au făcut’o că s’au convertit la evanghelia timpurilor noui. OAMENII NOUI A treia categorie, privește critica pe care ne-a făcut’o d. Dragu spunândune că nu suntem „oameni noui”. Om nou e acela care se poate ridica la inăltimea timpurilor. Citind o frază a d-lui Iorga dintr’o carte de acum 14 ani, in care spunea că țărănimea nu e aptă pentru votu universal, fiindcă 80 la sută sunt neștise deschide la orele 5.30 sub presidenții d-lui D. Zdiubescu, sunt de față toți miniștrii. D. DUILIU ZAMFIRESCU aduce la cunoștința Camerei telegrama președintelui Camerei franceze, ca răspuns la felicitările ce i-au fost adresate de Camera română cu prilejul zilei de 14 Iulie. (Adunarea aplaudă în unanimitate). ISTORICUL PARTINILOR ID. 1. PETROVICI face istoricul partidelor politice de la noi, din ultimele trei decenii, pentru a fixa atitudinea partidului poporului. Am avut două partide : liberal și conservator. Nici o deosebire prea mare între ele. Toate faptele mari cari s’au săvârșit, au fost făcute de amândouă, fiindcă erau uniți. E drept însă că partidul conservator exercita o atracție mai mare și cele mai multe talente au intrat în acest partid, unde au găsit multă cinste și onestitate. Anul 1913 a dat un ascendent partidului liberal, deși în acel an partidul conservator lărgise hotarele țărei și făcuse pacea de la București. Partidul liberal a pus atunci o problemă socială și acesta e meritul său, deși eu nu știu cât a contribuit la realizare. Partidul conservator s-a arătat recalcitrant. Numai o ramură, a d-lui Take Ionescu, a spus dela început că dă tot sprijinul său reformelor. Mai exista partidul naționalist al d-lui Iorga. După războiu viața politică s’a schimbat PartiduUiberal a avut de suferit o mare decepție, masa țărănească dând dovadă de o mare independență. Atunci s’au născut două partide noui: al poporului și țărănist, acestea s’au născut și din nevoia de a pune stavilă concepției vechilor partide. De ce s’au născut două partide ? D. I. MIHALACHE. Nu uitați die Petrovici că ideia partidului țărănesc datează de 15 ani. PARTIDUL ȚĂRĂNESC D. I. PETROVICI crede că partidul țărănesc s’a născut din dorința elitei satelor de a ajunge la conducere ca și din cauza abținerei de la alegeri a partidului poporului.Oratorul aduce elogii d-lui Mihalache pentru calitățile sale, însă îi reproșează că „Țara Nouă” adresează „insulte rândășești”.D. Mihalache respinge această acuzație și îi recomandă d-lui Petrovici să citească ziarul „Îndreptarea“. Regretă că partidul țărănesc are o notă aparte de partidul poporului. Partidul țărănesc, spune d. Petrovici, a încurajat pretenția țăranilor de a veni în parlament și de a lua parte la conducere. Eu găsesc nejustificate aceste pretenții, deoarece țăranul e bună materie primă, dar nu poate veni la conducere. (Aplaudă majoritatea. Opoziția felicită prin aplauze ironice, modul de a privi țărănimea al partidului poporului). In continuare, oratorul contestă partidului țărănesc dreptul de conducere fiindcă e partidul unei clase. D. I. MIHALACHE. Partidul conservator e al unei clase , al marilor proprietari, armatei, clerului, cel liberal al burgheziei capitaliste, deci partide de clasă. PARTIDUL POPORULUI D. I. PETROVICI combate concepția politică a d-lui Mihalache, explicând că preferă un partid alcătuit oricum o fi el decât o colaborare de partide. Dacă facem unele deosebiri între partidul poporului și cel țărănesc, spune d. Petrovici, nu văd nici o deosebire între noi. Partidul poporului e născut pentru a apăra suferințele maselor, cari au fost apăsate multă vreme. Continuând, oratorul combate partidul socialist, deși, în program are unele puncte bune. Partidul poporului e convins că are la bază principii solide care vor contribui la propășirea țarei. In altă ordine de idei regretă sfâșierile din parament și își exprimă credința că între partidul poporului și țărănesc granița e artificială. Când s’a realizat visul, pe care nici nu credeam că-l vom vedea noi, sfâșierile mă dor foarte mult Ce bine ar fi decât săutom de carte, constată evoluția ideilor d-lui Iorga. Dacă1 spune :L Petrovici, d. lorga s’a putut schimba, atunci să ni se dea și nouă Voie să ne schimbăm părerile, căci se poate ca o ideie nouă să inoiască pe acel care o adoptă. Altă categorie este aceia a politicii guvernului față de provinciie alipite. Toți și-au făcut datoria când fost vorba de unire și eu nu am decât să mulțumesc tuturor bărbaților bucovineni, transilvăneni, basarabeni pentru opera pe care au făcut-o. (Apl.). Vorbind de criticele pe cari le-a adus d. Incueț că sentimentul național pentru Basarabia a adormit, oratorul reamintește că atunci când s’au împlinit 100 ani de la răpirea Basarabiei în Iași, București și în toată țara s’au făcut procesiuni cu steagul tricolor îndoliat, care manifesta durerea pentru răpire și sub doliu era steagul tricolor, care reprezentau năzuințele noastre. (Apl.). Revin la anul 1918, când basarabenii s’au aruncat la sânul patriei mame. Ei au venit atunci când erau îndurerați și gestul făcute ca a unui copil, care se repede la sânul mamei sale ca s’o mângâie (apl. unanime), de aceea am rămas impresionat de reproșurile pe care le aducea de încuie) și care nu se adresau guvernului ci vechiului regat. O singură vină a adus d. Inculeț guvernului, spunând că partidul poporului a divizat pe basarabeni Granițe ne mai existând, noi ne-am dus la frații noștri, cu brațele deschise. Și acelaș proces s'a petrecut și în Ardeal. (Aplauze prelungite la majoritate). Ședința se suspendă la ora 1 și va continua la orele 5 seara, ne descoperim păcate imaginare, să hucrăm laolaltă cu mai multă prietenie sufletească, și ce bine ar fi ca tq acest local unde sus e un loc rezervat pentru marea frescă a istoriei romanilor, jos să fie un loc rezervat pentru marea faptă a prezentului. DISCURSUL D-LUI TAKE IONESCU D. TAKE IONESCU. I Desbaterii cari s'au urmat, s’au ocupat mai mult de trecutul nostru politic. Eu aș fi voit să ne ocupăm mai mult de prezent pentru a contribui la opera de refacere. Nu numai că sunt convins de necesitatea economiei sociale, dar îmi dau seama că totul in această țfică e de refăcut. Pe lângă greutățile provocate de cataclismul războiului, la tot s'a dus o politică greșită dela închheerea sammstitiului general. In loc să fie uniti toti bărbații politici pentru a începe reconstruirea României, s'a început opera de ură, și aceasta e o mare greșală. In străinătate am fost de asemenea rău reprezentați și trebuie să recunosc că guvernul Vaida a contribuit la ameliorarea situațiunei. Nu s’a făcut apela toate forțele reale ale țărei, s’a guvernat în afară de legalitate, și când am intrat în viața normală, parlamentul de bucurie, a luat un aer de tinerețe neconvenabil cu necesitățile de moment ale țărei. CHESTIA AGRARA Să trecem la chestia agrară. Recunosc că d. Mihaache cunoaște bine chestiunea,, dar n’a fost complect D-sa a uitat împroprietărirea însurățeilor, legea lui Carp, legea liberală și legea lui Lahovari care hotărâse că pământurile statuii trec in proprietatea tiranului. Opera de transformare agrară se datorește jumătate lui Cogălniceanu și jumătate partidelor politice. Chestia ultimelor reforme e mai veche, ea datează de prin 1904—5. Chestiunea cu agenți la 1907, etc., sunt Iz»oruri lașe. Eu am prevăzut revoluția și am spus aceasta. D. Mihalache nu știe că la 1906 eu vream și vin ol „Banca Agrară“ pentru a începe opera de reformă agrară, dar am fost impie decât de liberali, cu retragere din parlament La un consiliu de miniștri în 1907, eu și cu Lahovari, am cerut exproprierea, iar restul guvernului era pentru un manifest către țară. Atunci am făcut alcătuirea cabinetului Sturza și eu am recomandat pe generaul Averescu la războiu. Pe urmă, la 1907, d. Brătianu a adresat faimoasa scrisoare, prin care lansa exproprierea. Atunci sa’u fixat partidele, an meu era pentru expropiere și colegiul unic. Dacă se vota reforma in 1914 atunci nu expropriam nici 2 mil. ho. și n’aveam nici votul universal. Oratorul contestă că reforma dela Iași e opera revoluției ruse. In altă ordine de idei d. Talke Ionescu reamintește consfătuirile pe cari le-a avut în 1914 cu I. Cantacuzino și N. Filipescu. Atunci făcusem uniunea națională și tot atunci am pus bazele sociale ale României noui. Ceream exproprierea și pentru noile provincii, iar în ce privește votul universal, cam admis fără rezerve. Alt punct pe care îl discutam era Chestiunea bisericească, precum și cea administrativă. Și votul universal și exproprierea se datorește războiui pentru unitatea naționalăă. Aplaiuze). La Iași, erau unii care voiau să-i facă o faimă pentru partid din expropriere; eu însă, voiam ca toate partidele să contribue la marea operă de refacere socială. DESFIINȚAREA PRIVILEGIILOR DE CLASA O țară care a fost capabilă, fără lovituri de stat, să facă opere așa de mari, e bine să n’o priviți numai sub aspectul greșelilor ei. Trecând la prezent oratorul spune: Un partid de clasă, nu are rațiunea de a fi decât pentru a lupta contra altui partid. Azi marii proprietari nici nu mai există. Țărănimea are drept să joace rolul în stat din ce în ce mai mare, din sânul ei se vor ridica oameni, căci n’au de unde se ridica, și le urez să aducă vlaga noutății stra(Citiți continuarea in pag. IV) ședinta de după amiază v ți ' -*• V