Dimineaţa, septembrie 1920 (Anul 17, nr. 5075-5100)
1920-09-19 / nr. 5091
1 V MIC! ÎNSEMNĂRI Pentru o vioară! Palid, cu ochii rătăciți și duși dintr’o lume pe care nu o mai vede, ostașul viteaz din atâtea lupte orbul îndurerat pe veci de azi, vorbește încet, sfios: — De ași avea măcar o vioară. Să'mi cânt pe ea toată jalea, să’mi amintesc de tot ce a fost frumos și cald In viața mea acum îngropată, m'ași simți poate altfel și ași putea avea și eu de o pâine... Și în numele orbului care cerșea o vioară să cânte mulțimei toate dorurile unui suflet de viteaz, am întins și noi mâna în paginile acestui ziar. Frazele scurte au rămas însă, nebăgate în seamă și din nou invalidul palid cu ochii duși în alte lumi a venit și cu un glas și mai stins, mai sfios ne-a întrebat... de a sosit ceva pentru el? In aceste vremuri de epidemie a frigurilor petrecerilor, în timpurile când averile se înalță, se fac uimitoare din nimic, când mătăsurile foșnesc pe la toate cabareturile și muzicile nebune se zbat în ritmuri bolnave de tango și foxtrot cine și cui îi arde d’a dărui vioară unui biet invalid, o vioară de tânguire și jale? Deci trist a fost răspunsul nostim și cu capul plecat spre piept a pornit ostașul prin lumea pentru a cărui veselie s’au topit în arsura gazelor ucigătoare ochii tineri ai celui sacrificat. Totuși el nu și-a pierdut speranța unica însoțitoare a ultimei suflări de viață omenească și zilnic urcă scările doar va auzi spunându-i-se ca în basme: — Iată-tî vioara, o zână bună ți-a adus-o. Cântă-i pe ea doinele rele de la țară, cântă-i cântecele de vitejie că-ți sunau la urechi în mijlocul asaltului, cântă-i dacă vrea, căci poate deși frumoasă și bună, e zână modernă, cântă-i muzica foxtrotului ce-i place, și strânge-ți apoi vioara la piept și du-te... Dar ziua nu a sosit încă și orbul își așteaptă mereu vioara. Va sosi ea oare? Faimen Lyon, 17.— A noua sesiune s’a deschis Joi la Paris, la „Petit Luxembourg” sub preșidenția d-lui Leon Bourgeois. Pe program figurează în special chestia consultației populare la Eupen $î Malmedy. Guvernele polonez și lituanian au fost invitate să trimeată delegați la Paris ca să expună consiliului punctul lor de vedere. Situatiaj soiid cu declarațiile cB-iul N. lorgi asupra colatsoră« ref. — Parlamentarii ardeleni si d-l Oct. Tăzâuanu. D. N. Iorga a făcut unui ziar din provincie câteva interesante declarată asupra situației politice actuale, cari pot fi socotite ca o complectare a lămuririlor publicate, acum câteva zile, in „Neamul Românesc". In primul loc, d. N. Iorga tine să constate că d. general Averescu n’a făcut niciodată apel la opoziție, pentru a ști întrucât aceasta e dispusă să conlucreze la opera legislativă a parlamentului, și se ferește să facă vre-un pronostic asupra atitudinei viitoare a Federației naționale. In această privință, rezerva e foarte caracteristică. însemnează că o îndulcire a actualelor raporturi ar majoritățile guvernamentale, nu este exclusă. Se înțelege de la sine că d. N. Iorga are cuvinte aspre pentru partidul poporului, și în privința colaborăm șeful nationaliștior-democrați a declarat următoarele: — „Nu văd ca cine să colaborăm. Ca să colaborezi trebuie să ai cu cine. Partidul poporului e un partid care nu vede niciodată latura politică a unei acțiuni N’are nici realitatea si nici măcar aparenta realităței politice", în apropiere, de acest partid nu pare însă exclusă întrucât Insuș d. N. Iorga își arată nemulțumirea că d. general Averescu nu s’a gândit să încerce o colaborare cu opoziția. După interviewul șefului partidului poporului, în care se nega și popularitatea opoziției și personalitățile cari o reprezintă, nu se putea ca d. N. Iorga să nu răspundă cu aceea monedă, negând însă realitatea politică a organizației averescane. De altfel, acelaș fataj i-a făcut d. Matei Cantacuzino în scrierea de explicație a demisiei sale, regretând că Liga poporului, — o alianță a tuturor elementelor democratice, — s’a transformat într-un partid nou, care nu reprezintă încă decât o organizație politică în formație. * Ancheta întreprinsă chiar din sânul guvernului, în privința activităței depusă de d. Oct. Tăzlăuanu la ministerul de industrie și comerț, a primit o desmințire din partea, d-lui T. Cudalba, care rectifică o afirmație a ziarului ,J Epoca”, declarând că rut d-sa a fost însărcinat de d. general Averescu cu această anchetă. E interesant însă faptul că d. Gr. Tremculați, despre care s’a precizat Mr’adevăr că a prezintat d-lui general Averescu un raport despre cele ce se petrec la departamentul industriei și comertului, n’a dat încă nici o desmințire, și probabil nici nu va da. In orice caz, suntem pozitiv informați că de îndată după redeschiderea Corpurilor legiuitoare, — dacă remanierea nu se va face până atunci, — parlamentarii ardeleni din partidul poporului se vor prezintă d-lui general Averescu cerând demisia d-lui Oct. Tăzlăuanu, pe motivul că rămânerea acestuia un guvern primejduiește definitiv situația partidului poporaM în Ardeal. Rp. . Inferul din „Excelsior" Viitorul anunțase că d-l general Averescu a dat ordin ca ziarul „Excelsior“ care publica interviewul d-lui Take Ionescu, să fie suprimat din vânzare. Aceasta din cauză că ministrul nostru de externe se pronunța pentru intrarea României în războiu. Ziarul francez venind acum în circulațiune s’a putut vedea că știrea ziarului liberal era greșită. De altfel faptul nici nu erea cu putință. Dacă d-l Take Ionescu fiind, nu un simplu particular, dar ministrul conducător al politicei externe, ar fi declarat prin publicitate că România trebuie să participe la războiul ruso-polonez, singura suprimare a ziarului „Excelsior“ ar fi fost o naivitate din partea șefului guvernului. O declarație războinică din partea ministrului de externe nu ar fi putut avea decât una din aceste două urmări, sau România ar fi trebuit să ia imediat măsuri pentru intrarea în acțiune, sau d-l Take Ionescu trebuia ca, tot imediat, să iasă din guvern. Să ne ierte Viitorul dar simpla suprimare a vânzării ziarului „Excelsior“ asociată cu rămânerea d-lui Take Ionescu în guvern, s’ar fi asemănat cu fapta evreiului din anecdotă care a vândut canapeaua pe care îi încornora nevasta, crezând că astfel, și-a apărat fruntea de viitoare garnituri. În interviewul dat gazetei pariziene d-l Take Ionescu spune tu lucra foarte înțelept, acela ca, spre asi păstra câștigurile și situațiile, statele mici, ieftate victorioase din război, sunt datoare să se alieze. Deși ultimul războiu ne-a convins asupra eficacităței ,metecilor de hârtie“, totuși alianța «țarelor destinate a se grupa sub formula „Micei Antante“ este singura socuțiune actuală. Ce va mai fi în viitor nu putem încă prevede. Pentru ziua de astăzi, însă, soluția la care s’a raliat ministrul nostru de externe este cea mai înțeleaptă. Dar este în ziarul „Excelsioa declarație, care, în forma în care e dată nu poate să fie a d-lui Take Ionescu. Adică nu poate să fie a ministrului de externe al României. Această declarație, chiar dacă a fost făcută ca o confidență particulară, nu putea fi destinată publicității. In acest interview se atribuie d-lui Take Ionescu că ar fi declarat: „Dacă n’ar exista această „Mică Antantă“, Franța ar rămâne, aproape izolată pe Continent“. Nu este cu putință ca ministrul nostru de externe să fi făcut o astfel de declarație mai ales în preajma întrevederi de la Aix-les-bains. D-l Take Ionescu a declarat că Mica Antantă, are misiunea de a apăra câștigurile din războiu înpotriva Ungariei, a Rusiei, a Germaniei, a Bulgariei, adică a celor cari au ieșit păgubiți prin tratatul de la Trianon. Dar a spune că această grupare, din care ar trebui să facă parte. Polonia, Cehoslovacia, Iugoslavia, Grecia și România, mai are încă și misiunea de a fi aliată a Franței rămasă singură, însemnează a spune că Mica Antantă ia pozițiune și în contra Angliei și în contra Italiei. Dar aceasta n’a putut spune d-l Take Ionescu... publicitatei. Și n’a putut spune, mai întâia pentru că Grecia, care astăzi face politică externă în deplină înțelegere cu Anglia, n’ar putea participa într'o Antantă cu o astfel de misiune; al doilea pentru că România nu ar putea intra într’o alianță al căreia scop ar fi o politică de ostilitate înpotriva Rusiei, Germaniei, Ungariei și Bulgariei, plus o politică demonstrativă în contra Angliei și Italiei, încă o dată ziarul parizian a greșit. .3. Vederile atât de înțelepte ale d-lui Take Ionescu în politica din afară nu se potrivesc de loc cu intemperanta de limbagiu pe care i-o atribuie „Excelsior“. COBistoffrem fineaBbașa Mar tea Desdemel, de la prisetena republicei Când se va alege noul președinte CoavMare* congres Blan. hotăriri Cine va fi succesorul ? Lyon. 17. — Președintele republicei franceze, Deschanel, a demisionat. Contrar așteptărilor medicilor, starea sănătăței sale se agravează. La finele săptămânei trecute, Sleery, ministru de interne, a plecat special la Aix-les-Bains ca să comunice d-lui Millerand demisiunea. Acesta se va duce in dună amiaza zilei de 1 © la șeful Statului. In ziua de 17 va avea loc un consiliu de miniștri, apoi d. Millerand se va înțelege cu președinții Camerei si Senatului pentru a convoca parlamentul Marțea sau Joia viitoare în scop de a-i citi scrisoarea de demisie a lui Deschanel. Un congres se va întruni la £ 5 Septembrie la Versailles, pentru a alege un nou președinte al republicei. Lyon, 17. — Se prevede întrunirea congresului de Versailles pentru alegerea prezidențială la 25 corent. O. Millerand se ina Poiază azi dimineață Baaris. După „Le Matin“ și „L'Eccho de Paris“, președintele consiliului refuză categoric candidatura la președinția republicei. D. Deschanel care fusese președintele Camerei, a fost ales pentru cea mai înaltă demnitate din Franța. Cât despre d. Clemenceau, majoritatea Parlamentului temeindu-se de firea lui autoritară, de personalitatea lui aspră, tranșantă l’a înlăturat de la prima consfătuire a ei, consfătuire care procedează la alegerea propriu zisă în ședința publică a Congresului. Alegerea Congresului a căzut apoi asupra d-lui Deschanel, care întrunnia calități de maleabilitate, amenințare a formelor și a conversației, în fine tot ce lipsea caracterului rigid al d-lui Clemenceau. In prima sa călătorie oficială, d. Deschanel a suferit un accident de tren aproape neexplicabil; dintr'o fericită întâmplare însă președintele republicei căzu pe un talaș moale, așa că nu se alese decât cu foarte ușoare răni. Trenul continuându-și înainte drumul nimeni nu a știut că președintele republicei a căzut tm drum. Din întâmplare un cantonieri l'a găsit, l’a luat la dânsul și l’a la grijit. Iar întreaga Franță uimită l’a dat a doua zi o explicație publică accidentului; președintelui i-a venit rău noaptea și vrând să respire aerul d'afară a voit să deschidă fereastra care fiind joasă, președintele a fost azvârlit afară. Câtva timp, neștiindu-se bine gravitatea accidentului, președintele a fost ținta ridicolului din pricina acestei neplăcute aventuri, iar în curând compătimirea își făcu loc m inimile francezilor și cu mare grijă ei urmăriră tot ce se petrecea la Rambouillet unde se afla președintele, sperăind că își va reface sănătatea zdruncinată. D. Deschanel însă continuând a fi suferind cu toată dorința de a evita o schimbare atât de timpurie la preșidenția republicei, a trebuit să se ajungă la demisia lui și la convocarea Congresului. Asupra urmașului său însă nu se știe nimic precis. D-l Poincaré despre care s’a vorbit din nou a declarat însă că „nu ar accepta deloc să reia magistratura pe care a exercitat-o". D. Millerand era socotit ca fiind candidatul cu cele mai multe șanse. Irn caz că d-sa ar fi fost ales președinte al republicei se vorbea la Paris că d-sa ar însărcina cu formarea cabinetului pe d. Poincare. Dar și d-sa a desmințit aceste versiuni. CINE E DESCHANEL Iată câteva notice biografice despre președintele demisionar i Pani Deschanel care e azi în vârstă de 65 ani, aparține uneor notabile familii burgheze care fusese expulzată după revoluții din Iulie și a ttráit câtva timp, în Bruxelles unde s’a născut $1 Paul Deschanel. Sub Napoleon I III pedeapsa a fost ridicată familia Deschanel, ca și multe alte familii de expulzații, se întoarse la Paris, înainte de a fi ales președinte al republicei, în ianuarie trecut, Paul Deschanel a fost în mai multe rânduri președintele Camerei deputaților, unde se bucura de simpatia mainimă fiindcă știa să-și exercite funcțiunile în acord cu toate partidele. 1 . i V PAUL DESCHANEIi oglinda zilei LEMNE — De ce mai țineți depozit dacă n’aveți lemne? — La iarnă vindem scobitori. descentralizarea. — Autonomia comunală. —■ O nouă Împărțire a județelor. — Administrațiile regionale. — Statului funcționarilor administrativi. Din convorbirile pe cari le-am avut cu unii din membrii comisii nei parlamentare, pentru pregătirea reformei administrative, am reușit să aflăm cari sunt principiile fundamentale ale acestei reforme. DESCENTRALIZARE Baza esențială a proectului de reformă o formează principiul unei largi descentralizări administrative, complectat prin acela al instituirei autonomiei comunale. Odată cu reorganizarea administrației țării pe baza acestor două principii, se va introduce o întreagă serie de reforme de natură să înlesnească, atât raporturile dintre administrați și administrație, cât și legăturile dintre diferitele autocbați administrative. O NOUA EIPARȚIRE A JUDEȚELOR In această ordine de reforme intră în primul rând o nouă împărțire a țarei în județe și o nouă regrupare a micilor comune rurale. Județele actuale cari vor fi găsite prea mari din punct de vedere teritorial, sau a căror populație reprezintă un număr prea mare față cu mijloacele de administrație de care dispune un județ, vor fi divizate în unul și chiar două județe. După informațiunile pe cari le avem aceste județe ar fi: Buzăul, Prahova, Ialomița, Brăila, Doljul, Mehedințul, Timiș-Torontalul, etc. Se va căuta pe cât posibil ca la noua împărțire să se mențină o cât mai mare egalitate între județe, atât din punct de vedere teritorial, cât și din punctul de vedere al numărului locuitorilor. NOUA ORGANIZARE COMUNALA Un mare număr din comunele țârei, cari actualmente înglobează în jurul aceleași administrații comunale, sate răspândite pe un teritoriu destul de întins, vor fi desfăcute în atâtea comuni câte vor reclama interesele locale. Prin acest mijloc se urmărește înlăturarea neajunsurilor de astăzi, când locuitorii dintr’un sat sunt obligați să parcurgă 10-30 kilometri pentru chestiuni care depind de autoritatea comunală. i : ADMINISTRAȚIILE REGIONALE Actuala întindere a țărei face ca organele centrale din Capitală să nu poată rezolva prompt și conștiincios, toate chestiunile interesând periferia. Dacă sistemul administrației centraliste a fost posibil față cu întinderea vechiului Regat, el nu mai poate dăinui în situațiunea de astăzi. De aceia prin reforma actuală se prevede înființarea unui nou organ administrativ, căruia i se va da numele de Administrația Regională. Misiunea administrațiilor regionale este de a face legătura între organele centrale și administrațiile de județ, oprind și rezolvând chestiunile care interesează un grup determinat de județe și pentru care nu este neapărată nevoie de avizul autorităților centrale. In privința constituirei regiunilor sunt până în prezent două păreri: una susține crearea lor pe baza vechilor regiuni geografice ale țărei, ca fiind cea mai comodă, urmând ca în cazul acesta să avem regiuni în Oltenia, Muntenia, Dobrogea, Moldova, Basarabia, Transilvania, Banat și Maramureș, a doua cere dimpotrivă eexinderea vechilor granițe geografice convenționale și gruparea regiunilor în așa fel ca fiecare să cuprindă județe din două sau chiar trei provincii. In sprijinul acestei păreri se aduce faptul că ea ar fi de natură să înlesnească desvârșirea unirei. STATUTUL FUNCȚIONARILOR Tot prin noua reformă se proectează instituirea unui statut al funcționarilor administrativi care să reglementeze modul lor de recrutare, funcționare și tat jtocepijt de inamovibilitate. Negocierile dintre România și Sovietele „Le Matin" află din Znrich: Generalul Averescu, președinție consiliului României, a adresat radiotelegrama următoare d-lui Cicerin, comisarul poporului la externe pentru guvernul sovietelor : „Guvernul român este, în posesiunea telegramei dv. din 29 August, și el dorește să vadă stabilite relațiile seculare de bună vecinăta* intre România și Rusia pe baze 4* se poate de solide. Vă voi face cunoscut foarte în curând noastre asupra modalităților pentru a ajunge la acest rezultat la care-1 dorim de comun acord". POLONEZII AU OCUPAT KOWP Lyon, 17. — ComTMcatul Polonez din 14 Septembrie anunță că POLonezii au ocupat,a 13 Septembrie, orașul Kowel, t până 3000 prizornieri. TELEFON ©Irecfîâ . ... »076S "î©w|t*aia. r■ w/ w si Publicitatea j f 1784