Dimineaţa, octombrie 1920 (Anul 17, nr. 5101-5125)
1920-10-11 / nr. 5110
I lin nou partid Un strigăt de alarmă în presa liberală, federația e pe cale de a se transforma în partid. Darii n’ar trebui să luăm în considerare motivele egoiste și temerea unui partid vechiu de a fi înlocuit prin altul nou, strigătul de alarmă ar trebui să ne surprindă. Și ar trebui să ne surprindă fiindcă nu poate fi un singur bun român care să nu dorească ieșirea țărei din hacsul partiditic actual spre a se îndruma către înfățișarea politică normală cu mari partide care să reprezinte vaste curente populare. Dar mai presus de simetria politică și dorința de a veni la norme regulate este în joc și o mare chestie națională: primejdia pentru noul Stat român stă, mai ales, în tendința centripetală a noilor ținuturi. Existența de partide regionale, menținerea separatizarmlui formal prin întărirea partidelor pe provincii, fără legături fie de principii, fie de organizare cu partidele din vechiul regat trebuie combătută cu toată însuflețirea patriotică. De aceea tendința diverselor ramuri ale federației de a se contopi întrun singur mare partid care, pe lângă cele trei grupări din vechiul regat: partidul țărănist, partidul național-democrat și grupul Dr. Lupu, ar cuprinde și partidul național ardelean și partidul țărănesc basarabean, trebuie salutată cu mulțumire. Dacă n’ar fi decât faptul că partidul național ardelean și partidul țărănesc basarabean iau hotărârea de a renunța la independența lor separatistică și primesc a face contopirea cu unele grupări din vechiul partid spre a forma un mare organizm comun și încă ar trebui să salutăm fericiți și să încurajăm soluția definitivă. Că un asemenea partid va fi foarte tare dacă va avea un program la înălțimea vremurilor și dacă va avea conducători pricepuți, că un asemenea partid va aduce mari pagube celorlalte partide, în special vechilor organizațiuni, nu mai încape îndoială. Dar dacă punem în cumpănă marile foloase naționale pe care le va trage țara din topirea partidelor regionale, — care ar putea, prin izolare, dobândi caracterul secesionist — față de pagubele altor partide, nu putem sta la îndoială. Mai bine piară toate vechile partide decât să fie compromisă unirea sufletească a tuturor Românilor. Recunoaștem că pentru partidul liberal, mai mult decât pentru oricare altă grupare veche sau nouă, ființarea noului partid va fi dezastroasă. Și iată de ce. Cât timp, față de guvernul actual nu mai rămâne decât un singur partid organizat, — partidul liberal — bineîneles că după plecarea generalului Averescu mâna nu putea fi trecută decât d-lui Bratiaiu. Și aceasta fiindcă Federația, , compusă cum este acum din frânturi răzlețe și din partide regionale fără legătură de idei , și de organizare, nu putea fi un concurent serios. Dar în ziua în care, afară de partidul liberal, va mai exista , un al doilea mare partid cu rădăcini puternice în pământul Ardealului și în pământul Basarabiei și cu o puternica popularitate în satele vechiului regat. Coroana, când va fi venit ceasul, nu va mai putea trece mâna partidului cu 6 reprezentanți în parlament ignorând pe cel care va avea 200, _ $ arată de ce înțelegem stăruința e cu care presa liberală atacă mai ales pe d-1 Vaida, fiindcă a împinge la constituirea noului mare partid. Prin constituirea partidului nou, vor dispare șase grupuri politice răzlețe, ceea ce va fi de un mare folos pentru viața noastră publică lipsită astăzi de orientare. Prin constituirea acestui partid vor dispare, aproape defintiv, toate grupările individuale din noile ținuturi, e fapt capital pentru dezvoltareaieței naționale. Prin crearea partidului acesta dispare și controversa colaborării fiind că se simplifică problema succesiunei la cârmă. Când vom vedea programul , noului partid, vom fi în măsură a ne rosti definitiv asupra lui. Constantin Bacalbașa : ! Sub ©pitpopie D-l general Averescu ca un paterfamilial sever și scrutător vrea să- i pună la ordine nu numai pe malți funcționari ai statului dar și pe colegii săi de minister. , Astfel d-sa printro circulară trimisă tuturor ministerelor, dispune că nu numai funcționarii sunt opriți să acorde ziarelor intervieurri, mai ales cu caracter politic dar si miniș• tri sunt obligați ca in cazul căm! do ■resc să comunice ziarelor vederile lor in vreo chestiune oarecare să trimeată in prealabil comunicarea președinției consiliului de miniștri spre • a /î aprobată. Dar d l general nu se mulțumește să •■citatizeze numai ce spun miniștri. . d-sa vrea să știeți ce fac ți unde se plimbă: de aceea printr’o altă circul Iară trimisă confidential miniștrilor Iti invită ca de câte ori părăsesc Capitala fie numai pentru 24 de ore ți chiar un interes de serviciu, să la invinte pe d-sa. , t Iată dar cum membrii guvernului au ajuns sub epitropia d-lui președinte de consiliu. Desigur că o astfel de libertate de acțiune și gândire nu se putea concepe decât la nn și sub un regim pur democratic. , ii „M POPISCL." Intenția iste tasti pnilor 23.000 PROPRIETARI REFUZA SA PRIMEASCĂ CHIRIILE Legiuitorul a acordat un nou spor de chirie proprietarilor, a creăt și faimoasele comisiuni de arbitri pentru cei nemulțumiți de sporul ce li s’a dat, și totuși conflictele dintre proprietari și chiriași nu încetează. Peste 22.000 de proprietari din Capitală au refuzat să primească chiriile de la locatari, amânându-i sub diferite pretexte, doar vor calca prevederile contractelor și vor căpăta astfel pretextul necesar pentru a i goni din casele lor. ■fr La corpul portăreilor e un adevărat bâlci. Zilnic se prezintă mii de chiriași pentru a Îndeplini formalitățile impuse de lege, spre a depune 18 Casa de depuneri chiriile pe cari le refuză proprietarii. Și aceste formalități nu sunt tocmai simple. Chiriașul trebue să facă întâi proprietarului o ofertă reală, apoi să-l cheme la portărei și după ce refuză să vie, se duce de-i depune chiria la Casa de depuneri, prezintă chitanța la corpul portăreilor și ii face o nouă somație proprietarului ca să vie să-și ia chitanța dela corpul portăreilor. Deși acest mijloc de șicană nu duce la nici un rezultat, proprietarii nu renunță la ei și astfel se explică numărul mart al chiriașilor, care asaltează corpul portăreilor. De dimineață frână seara, portăreii aleargă cu automobilele de la un capăt la altul al Bucureștiului pentru a Îndeplini formalitățile legale față de proprietarii recalcitranți Când treci prin Palatul de Justiție te asurzește vocea nenorocitului aprod, care strigă mereu numele proprietarilor chemați să-și încaseze chiriile și vocea lui răsună tn deșert. __ Codin Popescu... D. Codin Popescu este proprietarul a trei perechi de case, în care stau 2—4 chiriași și de aceea numele lui revine ca un fel de leitmotiv. Va veni el să-și încaseze chiriile, dar când nu va mai avea încotro. STOR Mici însemnări Unul din ai noștri In vălmășagul de foc și sânge care a Încins cu biftul lui de groază intreaga Europă, nesfârșit de mare a fost numărul eroilor. Iar dacă un pios istoric, doritor de a inchina generațiilor viitoare numele scumpe ale celor ce au făptuit minuni de vitejie sar încerca să selecționeze pe top vitejii, el as’v izbi de o sarcină pentru care i-ar trebui două vieți. Eroi cunoscuți, eroi ta umbră, ei toți au bine-meritat de la patrie Iar dacă cumva Întâmplarea ne aduce câte-un fapt nou, câte un nume pe care nu'l stinseră datoria noastră e să-l salutăm cu emoție, cu atât mai mult cu că el ne-a cinstit neamul tn țară amică unde a fost sărbătorit. Cinste deci ne-a făcut doctorul român care luând parte cu armata franceză la luptele de la Verdun, după Somme, Champagne și Avre, a fost călduros recomandat de generalul Andrieu, comandantul diviziei 17 infanterie și citat la ordinul de zi al armatei in chipul următor: „După ce a dat, in cursul campaniei și mai ales in 1918 la Verdun, pe < Somme 1918. Intre Morvai și Sailly- Saillisel, dovezi constante de bravură și devotament, s’a semnalat in ziua de 20 Mai 1918 prin curajul și devotamentul cu care a procedat la dezinfectarea unor adăposturi devenite de nemonumit in urma unui bombardament violent cu obuze toxice. A Împlinit cu o energie remarcabilă misiunea ce i s’a încredințat. In urma acestei misiuni, fiind grav atins, in special la ochi, a trebuit să stea la spital mai bine de două luni“. Doctorul Rudinescu, căci de el e vorba, a ajuns căpitan din voluntar plutonier. A căpătat legiunea de onoare, titlul militar cu pensie, crucea de război cu lauri și alte trei decorații. Acuma, nu știu dacă eroul în modestia lui nu se va simți jenat de rândurile de mai sus. Noi însă care le-am citit întâmplător într’un ziar francez nu ne-am putut opri să arătăm și țarei noastre cum știu să ne pretuiască străinii când un adevăr r au de ce. Elogiile adresate d-rului Rudinescu, revin In parte și patriei lui, de aceea am socotit că trebue să se știe de toți ca toți să se duc MU* — JM. c Frământările din Irlanda ARESTAREA CONTESEI MARKIEVICZ, FAIMOASA AGITATOARE SINNFEINISTA Luni, poliția din Dublin a procedat la numeroase perchiziții cari au dus la arestarea mai multor persoane, dar faptul senzațional al zilei a fost arestarea contesei Markievicz in momentul când se cobora din tren, întorcându-se deja o scurtă ședere la țară. Numele contesei Markiewicz este strâns legat de mișcarea sinefemiste. Ea este una din cele mai aprige protagoniste ale ei. Este in amintirea tuturor rolul pe care contesa Markiewicz care e fiica unui conte polonez, s-a jucat in cursul rebeliunei din 1916. In noaptea de 20 pe 21 Aprilie 1916 un vapor echipat în Germania și Încărcat cu arme a fost oprit de corăbiile cari păzesc țărmul in golful Trealy. Două zile mai târziu, izbucni la Dublin răscoala. Contesa a fost condamnată atunci la mai mulți ani de Închisoare, dar fu pusă in libertate In urma unei amnistii generale. Ea a fost și prima femeie aleasă membră in parlamentul britanic în 1918, dar ca toți colegii ei si inseiniști nu și-a ocupat niciodată locul in Camera Comunelor, refuzând a depune jurământul pentru Coroană. Arestarea ei va avea un răsunet considerabil. Poliția a arestat și pe un băiat tânăr, fiul doamnei MacBride, mai cunoscută sub numele ei de fată „Maud Gönne“. Agenții polițienești veniseră s-o aresteze pe ea, dar cum nu o găsiră acasă, au laut pe copil, al cărui tată a fost executat după răscoala din 1916. Aceste măsuri de represiune coincid cu o recrudescență de atentate contra persoanelor și clădirilor. CONTESA MARKIEWICZ Unificarea administrativă La consiliul de miniștri convocat pentru Luni dimineața vor participa și membrii comisiunilor de unificare Membrii guvernului au fost convocați in consiliu pentru Lard dimineața la orele zl. La acest consiliu vor lua parte si membrii comisiilor de unificare din teritoriile noi alipite. Cu această ocaziune se va discuta problema unificărei administrative cu noile teritorii sub toate raporturile și se va stabili im acord intre vederile guvernului si lucrările comisiunilor respective. In acelas timp se va pune noile baze ale lucrărilor de unificare, stabilite după vizita d-lui Argetoianu în Banat și Ardeal. Pentru respectul datorit baroului, calificăm cele ce s’au întâmplat in adunarea sa de ori, ca incident, si nu întrebuințăm un alt cuvânt mai tare, care ar fi fost perfect la locul lui. Atmosfera senină care este si trebuie să fie esențială întrunirilor acelora cari dețin în magistratură rolul de apărători ai onoarei și averei cetățenilor cari se prezintă înaintea judecăei, a făcut locuri unei dezlănțuiri de uri și patimi, care n'a devenit mai simpatică prin faptul că și-a trădat originea politică. încoronarea acestei dezlănțuiri de uri și Patimi a fost că avocatul Socor, a fost lovit cu un băț fi grav rănit la cap, după care adunarea s'a suspendat si amânat. , Asemenea scene ni se mai văd astăzi la noi, nici tn întrunirile publice. Trebuie să ne întoarcem la 1 vremue pe cari le.a imortalizat Caragiale, pentru ca să găsim amintirea lor. Bâta e un argument contondent, dar când intervine între slujitorii barei nu devine un argument Intre dânșii ci un grozav argument contra lor, înregistrăm cu regret scenele ce s'au petrecut la întrunirea de ori a baroului. Ele scoboară prestigiul acestuia si apar ca un semn de descompunere morală, mult mai alarmant, decât toate grevele muncitoresti , de așteptat ca marea, imenisa majoritate a baroului, care isi vede de treabă si nu se amestecă in luptele surde si subterane cari s-au manifestat acum si publicului in mod atât de trist, va efi din toropeala ei și va reacționa viguros, dându-și seama că nu mai este vorbă de chestiuni personale, ci de prestigiul breslei întregi U. Un primor Mfăiss D-l Florescu, prim-ajutor de primar din Constanța, într'un conflict de insulte și amenințări cu un funcționar a cerut o declarațiune d-lui Constantin Lambru, șef de echipă de la serviciul hidraulic al comunei Constanța. D-l Lambru a Înțeles să dea această declarațiune așa cum îi dicta conștiința și nu după placul d-lui prim-edii al orașului Constanța, îndrăzneala aceasta a unui subaltern de a nu fi de părerea șefului său a Iritat grozav pe d. prim-ajutor de primar și chemând la cabinetul său p d. Lambru l'a bătut și insultat întâmplarea, sau poate prevederea d-lui prim-ajutor de primar a făcut ca la aceasta scenă eroică să fie de față d. Polidor de la... siguranța orașului. Ziarele noastre au reprobat Întotdeauna scenele de sălbăticie și abuzive ale unui șef față cu subalternii săi. Criticând bătaia în armată am arătat că acest nărav urât și samavolnic degradează demnitatea acelora ce abuzează de puterea disciplinară și starea de inferioritate erarhică a ostașilor. Cazuri in cam un fruntaș al unei înalte autorități administrative să profite de situația sa spre a chema pe un funcționar in cabinetul său și să-l bată in prezența unui reprezentant al poliției de siguranță, este aproape unic. Tot atât de urât ca și gestul sălbatic, este fapta de a fi vroit să silească conștiința și buna credință a unui subaltern, într'o chestiune pur personală. Desaprobând fapta ajutorului de primar din Constanța, ținem să arătăm că d-sacorijează întotdeauna pe acei ce-l numesc fără gradul din armată și preferă să i se zică in loc de „Domnule primar“ „d-le căpitan Florescu“*. Bătaia să fie oare un act de atavism din... cazarmă? DACIAN Cum ne aprovizionăm Aveți răbdare până... nu vi se dă carne Chestiunea aprovizionarei Capitalei cu carne a intrat in faimoasa situație a neutralității noastre, când toată lumea se întreba zilnic : „intrăm, sau nu intrăm?“ Cetățenii Capitalei și reporterii ziarelor In dorința de a alia cum stăm cu alimentele, au avut același refren—al Capitalei înfometate: _ D-le primar, mâine avem sau nu avem carne? — Aveți— paciență, a zis pe un ton părintesc primul gospodar al comunei București. — Cum rămâne cu promisiunea că mâine vom avea negreșit carne? # Rămâne să ne înțelegem cu măcelarii angrosiști, cari vor tăia, dacă le dă comuna vite și garanția unui preț convenabil. — Ce nevoe mai aveți atunci de măcelari? — Comuna este o Instituție și nu face afaceri de măcelărie. — Vrasezi că, comuna cumpără vite, are riscul transportului și al scădere! iar măcelarii vând cu garanție, câștigând prețuri de speculă la un capitol, care se cifrează la zero lei zero bani? — Afacerile sunt afaceri. —■ Ce are de gând primăria? — Nu dă vite și cu atât mai puțim garanția riscului. — Atunci, mâne, d-le primar, INTRAM, SAU NU INTRAM TM, în piața de carne. — Nu intrăm ! — Ce va face populația ? — Rugați pe iubiții mei concetățeni să aibe răbdare. Să nu-mi forțeze mâna. — Rezolvați chestia d-le primar. — Cu acest angajament mă leg. — Numai păziți, d-le primar ca măcelarii să nu lege vitele de gardul abatorului. Ne ținem de promisiunea ce am dat d-lul primar și rugăm pe „iubiții concetățeni" să nu iasă din răbdări și la nevoe le pot mânca— prăito. V. So. La știrea că sunt ziarist, negustorii măcelari ne-au spus : — Ținem să arătăm nemulțumirea noastră că d. dr. Gheorghian, după ce ne-a invitat la primărie, nu ne-a primit spunându-ne de ocupat. — Cum explicați, ridicarea prețului cărnei ? — Vitele sunt foarte scumpe la locul de producție. Cheltuelile noastre depășesc prețurile maximale fixate de primărie, ori în asemeni condițiuni ne abținem de-a tăia. — D. senator Sp. Gheorghiu, intr’o telegramă arată că In Basarabia prețul de carne, vita vie, este de lei 6 de vacă și 9 de porc. — E adevărat. Din Basarabia până aici avem cheltueli mari. Taxe, lipsuri și de multe ori vite moarte. Nu e transport în care să nu avem câteva vite moarte. — Va tăia primăria, așa m’a asigurat d. dr. Gheorghian. — Noi suntem bucuroși. Cerem însă, ca o comisie din ai noștri să însoțească pe delegații primăriei. Vom suporta toate cheltuelile delegaților noștri, fiindcă voim să vedem in ce condiții, va cumpăra primăria, va obține vagoanle și mai ales dacă va realiza câștig ori pagubă, dacă va vinde carnea pe prețurile maximale din urmă. Dacă primăria va izbuti, și ne va da soluții, suntem gata să punem la dispoziția primăriei ori ce capital, ca să putem vinde populației carne pe prețuri cât mai mici. — Ținem să adăogăm, a pus unul dintre măcelari, că suntem nemulțumiți de atitudinea d-lui consilier colonel Ștefanovici, dare venind Itt anchetă In abator, a Înțeles să-și umple coșnița, cu fce e mai burt pe... preț maximal H. C. D. , ...si sa se mei spue că nu e carne în București Azi nu e carne CE SPUNE D. Dr. GHEORGHIAN.— O TELEGRAMA. _ CE SPUN MĂCELĂRII Cu toate asigurările primăriei, azi nu va fi carne. Vineri, In urma unei Întrevederi Intre delegații primăriei și măcelarii angrosiști, se hotărâse ca azi să fie carne. După o nouă schimbare de dispoziții petrecută eri, azi nu va fi carne, și d. dr. Gheorghian a refuzat orice nouă întrevedere cu delegații măcelarilor angrosiști, într’o convorbire, pe care am avut’o ori cu d. dr. Gheorghian, d-sa ne-a spus, că a refuzat să cumpere stocul de vite ce i-a fost oferit de măcelarii angrosiști, pe vechile prețuri, Intru cât i s’a comunicat că îi va sosi din Transilvania și Basarabia stocuri însemnate de vite. D. senator Spiru Gheorghiu, care se află în Basarabia, ne spunea d. dr. Gheorghian, mi-a trimis o telegramă, din care rezultă că la Kișinău, prețurile cărnei și ale derivatelor ei sunt următoarele : Carnea de vacă tăiată 10 lei kgr., carnea de porc 12 lei, slănină 14, untura topită 16 lei kgr., vita vie 5.70 lei kgr. iar porcul viu 8.50—9 lei kgr. Față pe prețurile vitei vii pe kilogram, nu înțeleg să fiu părtaș la lăcomia negustorilor măcelari. Voiu aduce vite pentru a alimenta Capitala cu carne. Paralel cu cele spuse de d. dr. Gheorghian, am socotit că e bine să aflăm și cele ce au de spus negustorii măcelari. I-am găsit adunați la Sindicatul lor din Piața Bibescu- Vosttr * în treacăt Stan este un biet muritor ca tiți ceilalți, cu mica deosebire, că din când în când e și muritor... de foame. Hrana lui intelectuală este cinema-u, iar până mai deunăzi era „Micul dor“. E rotat la o veche tipografie de pe lângă Bragadiru și când iese Duminica cu jumătatea lui la plimbare am putea să juri, că e zețar la „Gutenberg“. . — Hai, să nevastă, să vezi o dramă foarte comică de vre-o două mii de metri! — Minte, ai dracului! O fi numai două mii de coți. Dar știi vorba ăluia, ca să te atragă. — Hai, fă! Ce o fi, o fi! Dacă neom pârli sa ne fie de bine. Și s’au dus. Au sosit tocmai la tanc, și fiindcă Duminica D’au altă treabă, au rămas acolo până s’a rulat programul de trei ori. La fiecare sfârșit de program era scris, destul de clar „FINE“, și atunci consoartă nedumerită: — Stane! De ce tot pune mereu: „fine“, „fine“ și nici o singură dată pe „nașu“?! Și au plecat indignați. VERO Kansenel, înlăturat din diplomație HELSINGFORS. Se anunță din Moscova că fostul reprezentant al sovietelor la Londra, Kamenel a fost înlăturat din diplomație. Guvernul din Moscova e nemulțumit de activitatea sa la Londra și-i impută în special de a fi lăsat să se împrăștie scandalul cu „Daily Herald“. Kamenef a fost numit comisar politic pe frontul de vest. Cartierul său general sa fi la Smolensk.