Dimineaţa, noiembrie 1920 (Anul 17, nr. 5126-5149)
1920-11-21 / nr. 5142
ANUL XVII-lea. No. 51426 pagini 50 bani exemplarul in toată tara 6 pagini Duminică 21 Noembrie 1920 Ziar fondat in 1904 de CONST. MINLE Consolidarea Basarabiei înfrângerea lui Wrangel nu poate să producă decât bucurie în toate sufletele patrioților români conștienți, căci o refacere a Rusiei cu oamenii și cu sistemele răsturnate de revoluția de acolo ar fi însemnat pentru noi, în primul rând, punerea la ordinea zilei a chestiei Basarabiei. In dosul unui Denikin, Kolceag sau Wrangel se grupau în realitate vechile forțe reacționare rusești, care le știm, val! cât erau de hotărât imperialiste. Și cum imperializmul moscovit n’are alt drum de trecere decât de-a dreptul peste trupul nostru, iar Basarabia forma prima fortăreață din care avea să se repeadă asuprăne, lesne vă puteți închipui de ce importanță capitală este pentru noi în primul rând ca acel imperialism să fie pe vecie doborât, și în al doilea ca fortăreața formidabilă care î Basarabia să se afle solid în mâinile noastre. Astea în afară de considerațiunile naționale, sentimentale și economice, enorm de importante și ele. Wrangel la pământ la rândul lui, sau mai bine fugitiv pe mare, o piatră grea nu se ridică de pe suflet. De aceea n’am priceput niciodată simpatia arătată de guvernul nostru și ajutorul dat ultimului — sperăm —■ reprezentant al revendicărilor țariste. Dar profită bolșevismul. Ce ne importă ? Luptele interne rusește nu ne privesc și nici n’avem dreptul să ne amestecăm în ele, ci avem a le privi numai strict din punctul de vedere al intereselor noastre românești. Așa fiind, ce nuanță democratică, mai radicală sau mai moderată, ar fi până în cele din urmă precumpănitoare în Rusia, de asta nu avem a duce grijă, destul ca democrația să reușească a se stabili definitiv acolo. Căci democrația, prin însăși firea și prin numeroasele și complexele probleme economice sociale și politice ce va avea de rezolvat va fi pentru foarte lungă vreme ocupată în interior, astfel că noi vom avea răgaz să ne organizăm și să ne întărim și în general, și special în Basarabia. Urmașii noștri peste 20—30 de ani, vor avea de-abia poate să se preocupe daca oouă primejdie îi amenință de la răsărit și vor vedea ce vor avea de făcut, cu puterile lor și nu împrejurările de atunci, car, de sigur că vor fi cu totul altele decât cele de acum. Pe câtă vreme in triumful unui Wrangel, adică a țarismului deghizat, ne-am fi găsit chiar de mâine, prea slabi, neorganizați și în genere, și în Basarabia, cu cea mai formidabilă problemă pe brațe, iarăși față în față cu colosul rus imperialist, noi încă piticii de astăzi, încă odată, primejdia bolșevizmului n’are de ce ne îngriji. Bolșevizmul slobod de atacurile militare ale vechiului regim, va vedea răsărind atacurile politice și economice dinăuntru, care vor absorbi întreaga atenție și toată activitatea vecinilor de peste Nistru pentru cine știe câți ani. In fine norocul ne paște merii. Unul din spinii care întovărășea roza României mari, înaintea războiului, în timpul lui cât și după aceia, Basarabia, acest spin pare a se ofili și e gata să cadă cu totul. Din punct de vedere extern, prăbușirea lui Wrangel ne ridică orice grijă. Din partea aceasta, cu recunoașterea deplină a aliaților noștri, și cu înfrângerea celor ce ne pândeau, vechea, frumoasa, bogata și atât de fericit așezata pentru noi în țară moldovenească, din punct de vedere extern deci consolidarea Basarabiei e ca și desăvârșită. Râmâne numai, cum am mai spus-o și alta data, ca prin bună administrație, legalitate, cinste și pricepere economică s’o consolidăm tot așa de desăvârșit și din punct de vedere intern. I. Teodorescu Liga națiunilor Liga Națiunilor s’a născut Intr'o lume vrășmașă ei. Prima ședință plenară a acestui institut de binefacere internațională s’a ținut după căderea lui Wilson în alegerile președințiale, ca o indicație a Americei că ea nu aprobă creația fostului ei conducător. Dar în afară de cele ce se petrec în America, sunt serioase indicațiuni că nici Europa nu e încă matură pentru așezământul pornit din ideologia lui Wilson. In timp ce se lucra pentru adunarea ligei națiunilor la Geneva, în celelalte capitale ale Europei se puneau și se pun la cale noui alianțe, se combină noui constelațiuni în vederea apărării contra vreunui nou război. Și lucrurile nu puteau fi altfel. Cauzele cari au determinat războiul mondial ca și celelalte razboae, cari, l’au precedat, încă n’au dispărut. Imperialismul, care nu e decât năzuința economică, dictată de uzină, ca să acapareze debușeuri, 6 încă mobilul politicei marilor State industriale. De fapt, lumea trăește de un veac și ceva într-un război permanent, urmat pentru acapararea de piețe și de colonii. Pe cât posibilul permite, războiul acesta e dus fără arme, pentru că un astfel de război e mai... este și capitalismul găsește conveniență la el. Când războiul fără arme devine absolut imposibil, începe cel militar. Liga Națiunilor a eșit din durerile imediate, din rănile încă sângerânde ale omenirei, închisă într’un război cu armele, pe care vrea să-l impedice pe viitor. Că ea e osândită la nesucces o dovedește însuși faptul că imediat după încetarea războiului cu arme, a reînceput lupta fără puști și fără tunuri, care fatal va trebui să se decidă pe un nou câmp de bătae. De aceia, atâta vreme cât însuși modul de producție nu va fi schimbat din temelii, războiul nu va putea fi evitat între popoare, iar Liga Națiunilor va rămâne o utopie, care va vorbi omenirea despre insuccesul lui Wilson. T. P. Evacuările forțate Cu cât examinăm mai mult regulamentul pentru Închirierile și cuartimnitele forțate, cu atât vedem lipsurile, lacurile și contrazicerile in dispozițiile sale, menite să joace un rol atât de important in actuala lipsă de locuințe. Să examinăm de pildă articolul 2 care se ocupă de evacuarea persoanelor sosite din provincie. Iată cuprinsul textual al acestui articol : ,.Se vor evacua persoanele cari își au origina și reședința obicinuită in altă comună, cu condițiane» ca autoritatea din această comună să constate că au posibilitatea să pășească locuințe.” Redactarea incălzltă și confuză a acestui text, poate da loc la întrebarea, dacă ..posibilitatea" de a găsi locuința se referă la locul de origină a celui sosit sau stabilit la noua localitate, sau dacă « vorba de posibilitatea" ce o are da a găsi o locuință in actuala sa reședință ? Un singur fapt reera totuși el arta vorba să se evacueze persoanele originare din alte comune și prin deducție, dacă textul ar fi precis, si se constate dacă cei ce cad sub prevederile evacuărei au posibilitatea da a găsi locuință la orașul lor de reședință. Grija aceasta se lasă comisiunei. Chiar când comisiunile vor fi animate de cele mai sincere dorințe de a nu călca dispozițiile regulamentului, naște întrebarea, pa ce care vor putea ele să-și culeagă informațiile, dacă cel ce trebue evacuat are sau nu posibilitatea de a găsi locuință la orașul său de reședință ? Desigur pa cale administrativă. Iată deci o nouă sursă de șicane, de tărăgăneli și mai ales de a a obliga” pe cel interesat iată en acei in mâna cărora va sta să certifice că nu are posibilitatea da a găsi locuință in comuna de reședință Din lipsa unui text precis și lămurit vom arista la o sumedenie de fapte arbitrare, ilegalități, persecutați, lăsându-se în același timp fiftrW Im# Or.wUîSB pentin cat , protecție și milioane de război. V. 3c. Amicii noștri D-l Seton Watson, care sub pseudonimul Scotus Viator a dus timp de ani de zile lupta cea bună contra opresiunei naționalităților din fosta Austro-Ungarie, se află din nou în țară, și vizitează Transilvania, contribuindU SE cercetările. SCOTUS VIATOR abil între Germania §1 America Nation.—Societatea Wester Unionabel, anunță că Anglia ar avea inetițiunea de a introduce controlul cablului direct și independent dintre America și Germania. Micii socialiști.,, A. Iliit samosnei. Autoritățile înștiințează mereu publicul ca nu sunt vagoane pentru aprovizionarea orașelor. Curios lucruri răspunde publicul. In toate stațiUle pe liniile moarte sau pe acelea cari au fost transformate în „moarte" se găsesc sute de vagoane, cari așteaptă să fie puse în mișcare. Alte sute de vagoane stau pe linii în Ardeal, unele încărcate altele goale. De ce stau, nu știm. In Dalul Spirei, in diferite garaje militare, pe linia forturilor sunt 412 vagoane la dispoziția autorităților militare 7or la dispoziția acestor autorități mai sunt in toată tara alte sute de raioane și locomotive chiar. Ce necesiți urgente are armata in prezent de un număr atât de mare de vagoane ? Nu știm. Ce face ca ele ! Trebte să fie vreun „secretconfidențial" la mijloc, altfel nu ne putem explica. Ceea ce-i mai ciudat insă, e că cele 4SI vagoane din Dealul Spirei sunt sedescărcate. Ne întrebăm atunci cu ce sunt încărcate. Cu mărfuri, cu cereale, cu mașini și unelte agricole rechiziționate din Ungaria ? Nu știm. De ce nu se numește o comisie care să proceadă la rezolvarea acestei chestiuni, de ce nu se întrebuințează armata constructivă a domnului general Rășcanu la descărcare, tot un film. Din când în când tasă, publicul vede câte un tren militar, care trece ca o fantomă prin gări. De unde vine, unde se duce ? Mister ! „înainte trenurile fantomă erau mai dese. Acuma s'au rărit. Noi bănuim că la mijloc , o neințelegere, intre diferitele ministere,cum a mai fost cazul între industrie și război, și până să rezolvă hârtiile si conflictele dintre diversele autorități, publicul așteaptă, privind la cele 40 vagoane grâu nedescărcate încă e linia Obor. Dar, puțintică răbdare. Rep. • •• ar fi să creza syon«r*e Zorele ardelenești comentează *« toate felurile întrunirea <omiltvru' executiv al partidului națiunii român, in care urmează să se bază asupra fuzionării sau nu a posmului cu grupările politice din Facterale. Ziarele ardelenești afirmâ/d o neințelegere ar fi survenit t*re d-niî Voda și Maniu pe bani șefiei palidului care ar eși și această saionare.Nu știm întrucât aceată versiune eu adevărată, oficios* partidului rațional nedoind in aeastă privință nciun fel de lămuri*Corespondentul nstru din Cluj însă ne comunică Mea după care f-nii Vaida și Mit) Popovici nu i-au parte la lucirile comitetului excaiv la cari f schimb ia parte actu d. Goldiș. Impsesia aceor elemente, concluziogice po fi trase. Daida est acela care din primul óment fast pentru fuzionarea fiilui național. D. Maniu dimprivg admitea acest principiu un Tourin care întreg partidul ar fi omcest lucru.» Pelpare d. Maniu, înțelegea să-și aipe situația de conducător al piftiei național. ptyiuld. Vaida nu ia parte la ieșirale comitetului executiv. În vreme d. Goldiș ocupă un loc de frunte acest comitet, alături de g Maniuovedește că partidul național sub influențe nu știm, gravitează e punctul de vedere al \d-lui Manfold’s. Poate c lucrurile s'ar fi putut schimba, si A. Vaida neținând seama de tcipiile deosebite de disciplină, orkus chestiunea înaintea congress. Cum d-sA vroit ca divergențele de păreri de d-sa si AS Maniu să devie publikbținerea a fost socotită ca cea abund soluție. Eveniment ne vor arăta, întrucât cele de gus, corespund situației reale, Q. R. Acordurile Jugoslav Lyon, 19. —că o telegramă din Roma, tratate italo-albaneze vor începe în citi pentru a regula problemele din politic, militar și economic ,ase în suspensie prin acordul tirana. presa din act subliniază că soluția Chestieijaticei va contribui să conse. Jugoslavia. Ea relevă că acordte în primul loc îndreptat imun, reconstituird vechei Austrom și împotriva restaurărea Hanilor. OGLINDA &iUBf în Infills ©.ar © SPECULANT 'fL.—Afacerile merg bine, am scăpat de faliment, osioaea de comerciant la vată. M preset ie isse electoral Nu cunosc numele nici unuia din domnii deputați cari au primit din partea Camerei Însărcinarea de a alcătui o nouă lege electorală. Să’mi permită totuși, de a’l felicita pentru distinsa onoare ce li s’a făcut și pentru că au înțeles că votul Constituantei de a da Neamului românesc voiul obștesc care trebue să servească, fie înfrățiră reală și eternă întregiui popor al Homăr"... ;«* f/ ...vica de a părăsi vechia cale desfundată a vechiului sistem oligarchic— cenzitar, îl felicit din inimă pentru că au adoptat sistemul electoral al lui Navil pe care noi, din generația trecută, n’amu isLutit a’l introduce în țară deși proectul ce am prezintat Camerei era subscris de nemuritorul C. A. Rosetti împreună cu alți 37 membri ai Parlamentului, fruntași liberali, ca răposații: Vasile Lascar, Gogu Cantacuzino, George Cantili, Dimitrie Gianî, Nicolae Fleva — tribunul poporului, — Anton Carp și bătrânul Emil Costinescu. Principiul admis de noi era crearea circumscripțiilor electorale menite a pune pe deputații aleși de județe la adăpost de influențele locale coni silea adesea să sacrifice interesele națiunii în favoarea intereselor locale spre a-și putea menține cuibul electoral. Felicit dar, încă odată pe membrii comisiunii parlamentare cari au admis acest principiu, și sunt convins că d. general Averescu, omul care a dovedit că nu’i lipsește buna voință, va susține acest principiu mântuitor. Dar de ce onor, e o misiune parlamentară, dacă a avut cunoștință de proectul comitetului rosetist, de ce s’a mărginit numai la admiterea circumscripțiunilor electorale care împiedică exercițiul unor influente nefaste ? In proectul nostru se mai stabilea că nici un alegător nu va putea vota decât pentru un singur candidat care va avea să-l reprezinte și, fiindcă In tara noastră marea majoritate se compune și astăzi din analfabeți, sistemul de votare cu bilete scrise de mână sau tipărite era înlocuit cu un nou sistem: fiecare candidat să aibă urna sa, cu numele său scris pe dânsa și cu fotografia lui: alegătorul In loc de bilet să primească de la președintele biroului o bilă albă pe care s’o puse în urna candidatului, ce ar dori să fie ales. Dacă s’ar întâmpla ca acela pentru care ar fi voit să voteze să fi întrunit deja numărul de voturi necesar, ceea ce biuroul ar putea cunoaște printr’un aparat electric al urnei, va pune aceasta în vedere alegătorului care va putea vota pentru alt candidat sau să arunce bila într’o urnă mare neagră. Sistemul acesta îmi pare și mai logic și mai conform cu starea culturală a poporului nostru. Prin votarea unor dispozițiuni penale contra acelora cari, prin mijloace subversive, ar căuta să falsifice voința liberă a alegătorilor, s’ar pune capăt uneltirilor acelora cari voesc să se servească de promisiuni faboioase spre a putea dobândi majoritatea care să le asigure puterea sau cel puțin un număr de scaune care să le permită diverse combinațiuni, grație cărora să obție o importanță personală nemeritată în stat. Cât pentru Senat, deși proectul nu este încă alcătuit văd prin presă o pornire accentuată din partea tuturor breslelor comerciale, didactice, 14ö,v4, artistice, societăților constituite de orice natură, inginerilor de diferite specialități, medicilor, fermaliștilor, învățătorilor, institutorilor, profesorilor de gimnazii, facultăți, școli superioare, academie, universități, mitropolit, șefi de diferite, culte, preoți, de diferite grade, diaconi, paracliseri și cântăreți, avocați al diferitelor barouri, diverse grupuri de cjjfmnȚ având interesa deosebit« ro» 'trai! Și Ziarist.!TM undevom să ne oprim ? Mâine nu putem aștepta să vedem asemenea cereri din partea magistraților trecuți la pensie, din partea tuturor pensionarilor Statului și ale diverselor înstituțiuni publice ! Ce zice Bărbierii, croitorii, modistele, croitoresele, cismarii bărbătești și femeiești, vor cere câte unul sau două fotoliuri. Halul de așa Senat ] Tot ce pot spun a pr’ori este că dacă se crede necesară această ins*titutiune, care nu cadrează cu vechea tradițiune de sub Domnitorii moldo-români, intr’un stat demo* eratic, după care toate puterile emană de la Națiune, nu se poate admite două grade în privință acestei suveranități Senatul nu poate fi decât un tampon, o piedică pusă Camerei pentru a nu merge prea iute, pripii, pe calea reformelor prea mult maiare. De aci necesitatea de a da Senatului o organizare cu totul alta decât Camerei și în privința vârstei — Senatorii trebue să fie de cel puțin 40 de ani — și în privința dreptului femeilor de a face parte din Senat, și în privința clerului, Universităților și Academiilor de a fi reprezentate de drept Pentru a rezolvi toate aceste deziderate ar fi bine să ne călăuzim și de organizarea Senatului în Franța și in Italia. Petre GrăcEl«l«anu nini twin Ni se semnalează că între grăniceri și între funcționarii vamali se întâmplă deseori conflicte, din cauză că acetia din urmă au ajuns de râs în uniformele lor vechi și sdrențuite. Grănicerii neputând recunoaște uniforma decolorată a agenților vamali au refuzat deseori a da acestora sprijinul cuvenit. In multe ocaziuni, în loc să dea concurs vameșilor l’au dat publicului, care pretindeau că funcționarii nu au cu e; nici un semn exterior care să-i distingă că reprezintă autoritatea vamală din partea locului. Uniforma funcționarilor de vamă, mai ales a acelora de la granițe și puncte de trecere, este cu atât mai indispensabilă cu cât ei vin zilnic în contact cu un public numeros, față cu care trebuie să se legitimeze Străinii, în special, fiind deprinși a vedea în agentul vamal, o autoritate căreia trebuie să i se dea lămuririle necesare au arătat deseori neîncrederea în funcționarii noștri vamali luându-i din cauza uniformei lor vechi ș t smventulie, drept vagabonzi sau răufăcători, cari, precum se știe, mișună pretutindeni. Pentru prestigiul cuvenit acestor funcționari, ministerul de finanțe de autoritatea cărora ei depind, trebuie să le împartă uniforme noui și curate, spre a putea fi ușor deosebiți de către publicul călător și grăniceri. V. Sc.