Dimineaţa, februarie 1921 (Anul 18, nr. 5199-5223)
1921-02-02 / nr. 5199
! ULTIMELE șrm Iess v ä TOATĂ LUMEA J 3 primejdie națională Vfau ivit mai multe, tocmai acum cind aproape toți românii s'au unit, printre cele mai grave stă fără îndoială perspectiva de a se pierde. In •vasele populare, și brumă de sliintă în f carte dobândită înainte de războiu. Cu halul In care se găsește asdzi școala primară rurală, riscăm să devenim în curând un neam de •analfabeți de sută’n sută. Ce e de făcut ? Foarte ușor de zis, grozav de greu de realizat: localnici învățători. Localurile ca localurile, se va putea întrebuința, până ce se vor construi școlile necesare, orice casă din sat. Mai bine așa decât de loc. Dar în vțători ! lată problema cea înspăimântătoare ! Nici bani, nu sunt, fiindcă se dau pe pârlă, și pare cu neputință să împiedecăm aceasta, nici mai ales oameni nu sunt. De unde să-i iei astăzi pe învățători, pe zecimile de mii de învățători ! Un prieten mi-a sugerat o idee eroică, pe care mă grăbesc a o da publicității, în nădejdea că poate va PȘi ceva din ea. Târgoveții cărturari cer să facă armata cu termen redus. Foarte bine, să ți se acorde, tuturor celor ce au terminat un liceu sau o școală analogă, un termen de numai 6 luni pentru serviciul militar, însă cu condiția expresă și numai acelora cari vor primi ca restul de doi ani și jumătate să facă pe învățătorii rurali De asemenea să se acorde depline drepturi civile și politice femeilor cu un curs secundar inferior terminat, care vor vor să fie învățătoare timp de patru ani. Pe deasupra să Ü se put obligația ca la termen, să fi izbutit a dovedi că au făcut să învețe carte, să știe adică a citi, a scrie și a socoti, un număr fixat de elevi. O asemenea măsură ar mai avea darul de-a pune in contact direct pe o bună parte a elementelor orășenești cu cele sătești de-a crea o apropriere între ele, deci sentimente de ■dragoste și de solidaritate între târguri și sate. Bărbatul sau femeia care și-ar îmbogăți viața cu amintirea aceasta frumoasă și nobilă de-a fi făcut timp de 8__* ani o operă atât de utilă la sate, de a fi crea iat 8—4 generații de știutori de carte printre săteni, vor rămâne întotdeauna cu sufletul de populație întotdeauna cu Béjsse Ugat de populația in mijlocul căreia mi săvârșit o asemenea faptă. E probabil că mulți din ei și din ele vor ține să mai viziteze din când in când acele sate atât de scumpe inimei lor. Mi se pare că chestia merită a fi serios examinata de cei în drept. Mei Cronica judiciară Chiriași și subshiriași în fața instanțelor judecătorești s'a ridicat o chestiune privitoare la faimosul decret lege al chiriilor. D. colonel Dobrescu închiriază un îmobil d-un Rafai Ahnaleah cu clauza expresă de a nu subînchiria. Chiriașul abătându-se de la această dispozițiune din contract, care avea pact cocujsoriu, este evacuat de către proprietar din imobil tn baza unei hotărâri judecătorești care nefiind apelată rămâne definitivă, în timp ce proprietarul execută hotărărea, chiriașul uzând de tinerele juridice, introduce în contra acestei executări o contestație, pe care nu o iscălește el, ci părintele său. Acesta susținea, prin avocatul său d. Fronda, că ar fi chiriașul fiului său. și că în consecință în baza noului decret lege, articolul 30, subchiriașii sunt menținut! în imod stabilindu-se raporturi directe cu proprietarii ,î desfintându-se astfel contractele intermediare. Proprietarul prin avocatul său d. Alexamiru Westfried a combătut această interpretare arătând că in realitate nu există nici o subîncîtiriere și că chiar în această ipoteză, nu se poate admite aplicabilitatea art. 30 din decret care prevede subînchirierile încheiate în mod valabil, iar nu cum e în speță o subînchiriere făcută de către chiriașul principal cu călcarea clauzelor din contractul său. O asemenea subînchiriere nu putea să aibă în vedere legiuitorul, căci în arta din decret spune categoric că se prelungesc toate contractele cu condițiunea de a se respecta clauzele cuprinse in ele. D. judecător Danielescu a admis acest punct de vedere respingând coste stafia ta nefondată. de io cbilimite Miile Procesul industrieșului H. Feldman Se știe că în luna Decembrie Curtea marțială din București, după două zile de dezbateri, a condamnat pe cunoscutul industriaș Harry Feldman, proprietarul uzinelor metalurgice București, la 5 ani muncă silnică, pentru pactizare cu inamicul pe timpul ocupațiunei. Curtea superioară de justiție militară i-a judecat ori recursul susținut de d-nii: Virgil Mora, G. Dimitrescu și Cezar Partenie. După o deliberare de două ore, înalta Curte a casat sentința. DIMINEAȚA Lafayette. 30. — Vineri, conferința interaliată n a ținut nici o întrunire. In comitetul instituit în scop de a pregăti un proect asupra chestiei despăgubirilor, s'a înecicat a concilia punctele de vedere francez și britanic. In cele din urmă a intervenit un acord combinând teza britanică privitoare la proiectul din Boulogne cu ideia unei taxe asupra exporturilor germane, așa cum o desvoltase d. Loucheur. Ședința comitetului a luat sfârșit abia la miezul nopței. Iată tranzacțiunea adoptată: Partea fixată a datoriei se va achita în patruzeci și două anuități variind între două miliarde șase miliarde de mărci în aur. Afară de aceasta, o parte variabilă după progresele economice ale Germaniei se va percepe printr-o taxă „ad valorem,“ de 12 la sută asupra exporturilor germane de către comisiunea de reparațiuni, întrunirea de SÎîmsătă Lafayette, 30. — Conferința s'a întrunit Sîmbătă dimineață in ședință plenară sub președinția domnului Briand. Acordul relativ la despăgubiri a fost aprobat in forma ce i-o duse comisiunea întrunită in noaptea trecută; totuși, din inițiativa d-lui Loucheur, s-a stipulat că Germania va trebui să remită bonuri negociabile corespunzând cu anuitățile a căror sumă e fixată de pe acum. Aranjamentul va fi comunicat chiar astăzi guvernului german- începând de la 1 Mai 1921, Germania va trebui să plătească aliaților patruzeci și două de anuități fixate precum urmează: primele două de 2 miliarde în mir; următoarele trei de 3 miliarde ; alte trei următoare de 4 miliarde ; trei următoare de & miliarde și ultimile treiseci și unu de 6 miliarde. 2) Ea va mai trebui să plătească în aur timp de 42 de ani o taxă de 12 la sută asupra valoarea exporturilor sale , comisiunea reparațiunilor va percepe această taxă. Bacă Germania se va achita prin anticipație, ea va beneficia de un scont de 3 la sută în primii doi ani, de 6 la sută în următorii doi ani și de 3 la sută în anii următori. Germania nu va putea proceda la emisiunea unor împrumuturi externe fără consimțimintul comisiunei reparațiunilor. In caz de neexecutare, s'au prevăzut următoarele sancțiuni: 1) urmărirea... (lipsește) vămile germane; 2) stabilirea unor taxe superioare sau nouă ; 3) adoptarea tuturor măsurilor socotite necesare de aliați. Secțiunile cursul ședinței de Sâmbătă de spa amiază a fost examinată chestia dezarmărel % fiind defi» resfir regulată» Conferire» ta a aprobat raportul reiareșaluiui F@ch și al experților aliați acordând germanilor anumite termene pentru executarea dezarmarei, ön termen este 1 Iulie ; sancțiunile prevăzute sunt : 1) suspendarea termenelor pentru evacuarea teritoriilor renane ocupate de aliați; 2) ocuparea unor nouă teritorii și stafilirea perceperei vamale in țările renane; 3)punerea la intrarea Germaniei în societatea națiunilor din partea aliaților. Piecarea d-lui Lloyd Giofgi Lafayette, 31. — Primul ministru englez și membrii delegațiiunei britanice la conferința interaliată au plecat Duminică dimineață din Paris ca un tren special. Doi alți membri ai delegațîunei britanice, Lord Curson și maresaM Wilson au părăsit Parisul Sâmbătă seară pentru a merge unul la Nisa și celalt la Biarritz. Orissa și conferiola din Londra Lafayette, 31. — Ministrul Marei Britanii la Atena a reiterat Sâmbătă invitația prezintată de d. de Billy ministrul Franței prin care guvernul grecesc e rugat să trimită reprezentanți la conferința din Londra. D. Railis care-și rezervase mai întâi deciziunea, aflând că aceiaș invitație se adresase și guvernului turcesc, și-a comunicat, în sfârșit acceptarea. O ruptă către Germani Poldhy, 31 Ianuarie. — Aliații au adresat ieri seară la Berlin o notă destul de serioasă, în care se arată cererile aliaților și metoda intenționată pentru perceperea taxei de 12 la sută. * Alte trei conferinte urmează să fie ținute în curând, la Londra, Bruxelles și Trieste. După conferința din Paris Paris, Sî. A. Conferința a consacrat acordul complect realizat între membrii ei asupra principalelor două chestiuni cari au figurat la ordinea silei: dezarmarea și despăgubirile, în ce privește dezarmarea, ea a aprobat propunerile ce i le-au supus experții militari, navali și aerieni pentru a cere Germaniei o complectă executare a angajamentelor ce-i incumbă prin tratat cât și prin notele de la Boulogne și prin protocolul din Spa. Din punct de vedere al despăgubirilor, aranjamentul elaborat de experți a fost aprobat in unanimitate. Aliații au stabilit între ei de pe acum sancțiunile de aplicat in caz când Germania ar renusa să execute loial și integral obllijaiunile ei, atât in ce privește despăgubirile cât și în privința dezarmării. în speranța că Germania va împlini de la sine obligațiunile ce-i incumbă, aliații au socotit că nu este locul de a notifica pentru moment aceste sancțiuni la Berlin. Reprezentanții calificați ai guvernului german vor fi invitați să vie la Londra în luna Februarie spre a se întâlni cu reprezentanții aliaților. Trebuiește notat că marile chestiuni ce au figurat la ordinea zilei au primit toate, dacă au o sonată finală, cel puțin orientarea definitivă. Rezultatul cel mai important al conferinței a fost însă de a fi stabilit, nu numai în rezoluții, dar și tn sentimentele și în politica aliaților, cel mai strâns și mai cordial acord. Declarația pusă de comun acord în unanimitatea rezoluțiunilor conferinței, marchează de altfel ceea ce președintele consiliului francez a numit „unitatea frontului în pace, cum a fost realizată în război”. Iată textul acestui preambul : „Allații sigur că nunta! strânsa lor unire poate realiza pacea cum a asigurat victoria, sunt hotărâți să nu lase să i se aducă nici o știrbire. SIo consideră că cea mai sigură chezășie a păcei lume și a executărei tratatelor prin respectul angajamentelor luate și al sancțiunilor ” stabilite.” Hotărârile Conferinței din Paris cât și cum va puti Germania.—Dezarmarea.—Sancțiunile. telit iiile sait Reforma administrativă.—Dublarea complectului de judecate la Tribuna I.—Legea contractului de fotală.— Alegerile parțiale.—Reformele financiare Duminică a avut loc un consiliu de miniștri sub prezidenția d-lui general Averescu, în care d. C. Argetoianu ministrul de interne a depus un proect pentru noua organizare administrativă a țărei și reforma jandarmeriei. Proectul de mai sus elaborat de comisiunea parlamentară pentru studiul reformei administrative conține peste 1000 articole și a fost constituit sub prezidenția d-lui ministru Argetoianu. Proectul prevede o complectă autonomie comunală. Actualele consilii comunale și județene se mențin, și pe lângă membrii aleși vor mai fi adăugați un număr de membrii dintre funcționarii superiori ai Statului. Creearea comunelor se va stabili după capacitatea lor fiscală nu după numărul locuitorilor. Această lege, luată după cea din Ardeal, Înfățișează avantagiul când nu vor exista decât comune ce au fonduri suficiente pentru a acoperi cheltuelile administrative. De asemenea se va face o separație între atribuțiile primarilor din comunele rurale și ale notarilor. Primarul va fi reprezentantul intereselor locale cu toate drepturile ce decurg din această calitate și notarul, reprezentantul autorităței centrale vă fi mijlocitorul dintre administrația generală a țârii și cea locală. De asemenea s-a decis instituirea de regiuni, sistem luat din legislația administrativă a Bucovinei, cu diverse modificări spre a se apropia de felul administrației noastre. Aceste regiuni vor rezolva toate chestiunile privitoare la o zonă teritorială mai întinsă, întrunind admitrația comunală a mai multor județe. Ele vor fi conduse de prefecți regionali. De asemenea va funcționa pe lângă fiecare regiune, câte o curte regională având câte două secțiuni, prima cu atribuțiunea de contencios, iar a doua însărcinată cu controlul asupra gestiunilor financiare. Pentru jandarmerie sunt cuprinse în acest proect diferite dispozițiuni care vor face din acest corp un fel de poliție administrativă. După ce se vor sfârși discuțiile privitoare la acest proect el va fi depus în Parlament. # S’a mai supus consiliului de către d-l Antonescu ministrul justiției un proect pentru schimbarea regulamentului grefelor și altul privitor la dublarea complectului de judecată la toate tribunalele. In primul rând se va aplica această măsură tribunalului Ilfov, numărul proceselor nejudecate fiind prea mare. Se mai prevede în proect pentru lunile de vară ca ședințele curților și tribunalelor să aibe loc dimineața. * Un proect de lege privitor la contractul individual și colectiv de muncă a fost depus la d-1 Tranov- Iașî. * S'a examinat apoi de către membrii guvernului, situația politică în general, in legătură cu alegerile parțiale, cari vor fi o orientare pentru viitoarea politică a cabinetului Averescu. D. Titulescu, la sfârșitul consiliului a înfățișat programul său financiar. Nu a putut însă da detalii mai amănunțite ora fiind înaintată, astfel că urmează ca expunerea d-sale să aibe loc intr’un viitor consiliu de miniștri. Î cum au decurs alegerii — Cu bătăi și vărsare de sânge — € ©pre spinie deputatul I. Brezeanu Alegerile parțiale cari au avut loc inalele de 29, 30 și 31 ianuarie, pentru Senat la Ilfov și Cameră la Romanați, au decurs într’o dezordine, dare e bine să fie subliniată, în Ilfov, atât partidul poporului cât și federația au făcut o propagandă relativ linstită. In schimb liberalii, angajând bande de agenți bătăuși au terorizat masaele de alegători spărgând capetele și bătând pe foarte mulți alegători. Delegații partidului poporului din com. Cocioc, d-nii Vanea și Pleșoianu au fost stâlciți în bătăi de bandele de bătăuși liberale. In Romanați, tsnde.d. I. G. Duca vrea să iasă deputat cu orice sacrificii, bandele liberale au bătut crunt pe deputata Goroceanu a Căpățâneanu (învățător) cari se duseseră să facă propagandă pentru candidatul țărănist d. Hadovici. Așteptăm să avem amănunte mai precise asupra celor petrecute, cari vor fi aduse și în ședința Camerei, întâlnind pe deputatul țărănist I. Brezeanul sătean, l-am întrebat asupra pania electorală în Dtocisâmmartin— d. Brezeanu ne-a spus : — Prefectul județului, d. Caluțiu a luat cele mai întinse măsuri pentru a asigura reușita candidatului guvernului A proclamat cenzura, starea de asediu, a amenințat pe funcționari cu darea afară din slujbe și neplătirea lofurilor, însfârșit a scos circumscripția Diciosânmartin din sânul României, tratând-o ca o satrapie așa. Personal, am avut de suferit de pe urma acestor ingerințe, căci s’a dat ordin să fiu arestat șa ani și fost arestat din ordinul primarului unei comune, pe care îl scoz însă, fiindcă ceea ce făcea, era de frică. Am telegrafist M. S. Regelui și d-lui general Averescu, relatând cele ce se petrec. Am avut o mare satisfacție să-i telegrafiez d-lui primministru, care va vedea cum se face unificarea sa în Ardeal. Am văzut multe sălbătăcii în alegeri, spune d. I. Brezeanu, dar ca la Diciosânmartin, cred că numai la Cocioc s’au petrecut lucrurile la fel. BUCUREȘTII Reportajul parlamentar CAMSIA Aspsr de Câteva comunicări ți interpelări cu caracter electoral, după care au trecut prin urnă câteva proecte de legi de importanță secundară. S'a amânat discuția asupra proectelor prin care se acordă o pensie viageră văduvelor unor bărbați, cari și-au servit țara ca literați. Preocupată de alegeri, Camera s'a descomplectat, ridicându-se ședința, anularea unui credit de 3 mil.și descăderea unui alt credit de 3 mil. pentru alte scopuri. Ședința se ridică. Ședința Ședința se deschide la orele 3.15. Prezidează d. Eusebie Popovici, vicepreședinte. Miniștrii general Rășcanu și Cudalbu pe banca ministerială. D. C. SAVU citește mai multe comunicări și telegrame, cari se trimit la diferite comisii. , D. I. MIHALACHE întreabă pe d. Cudalbu dacă are cunoștință că în actuala campanie electorală din Romanați și Ilfov, d-sa e atacat de liberali și averescani, pe chestiunea legei care deschidea un credit de 6 mii. lei pentru combaterea insectelor. Această lege, spune d-sa, a fost concepută de actualul ministru de domeniu și nu s’a cheltuit nici un ban din ea. D. CUDALBU ministru, recunoaște că legea a fost adusă din impulsul său și fondurile au început să se cheltuiască de când a venit d-sa ministru. Eu mulțumesc d-lui Mihala,de spune ministrul, că a venit cu acea lege care era necesară. Regret că în campaniile electorale se comit asemenea acte pe care noi le stăvilim. In ce privește atacurile aduse d-lui Mihalache printr’un ziar din Bârlad, eu nu cunosc, fiindcă nu pot citi toate ziarele. D. I. MIHALACHE se plânge că in Ilfov nu s’au distribuit cărțile de alegător.. Cere să se distribuie imediat cărțile de alegător. D. RAȘCANU protestează împotriva măsurilor luate de subsecretariatul refacerei cu privire la distribuirea efectelor și alimentelor în jud. Fălciu. Regretă că prefectul face politică, împărțind alimente și efecte numai partizanilor. In momentul acesta apare d DUILIU ZAMFIRESCU. D-sa e salutat de majoritate în picioare cu aplauze prelungite. Din opoziție aplaudă d. Vasile Cogălniceanu. D. D. ZAMFIRESCU mulțumește adunărei pentru gratitudinea manifestată și își exprimă speranța că durerea îl va apropia și mai mult de fIdUDATOR. STURZA își reînoește interpelarea cu privire la misiunile românești în străinătate. PĂRINTELE MAN interpelează pe ministrul de interne asupra ilegalităților ce se petrec la alegerea din Diciosânmartin, și spune că Ardealul e tratat ca o colonie. PREȘEDINTELE: Nu afirmați inexactități d-le Man. Asemenea calomnii nu vor apare în Monitor (aplauze). D. I. MIHALACHE protestează. D. DUILIU ZAMFIRESCU Susțin d-ta d-le Mihalache că Ardealul nu e țară românească ci colonie ? (ap!). PĂRINTELE MAN interpelează pe un'nlstPH' de onora unei aiii ferate construită în Ardeal, în Satul Iapa. Din cauza acelei linii satul a luat foc și acum e în flăcări. Cere să se ia urgente măsuri. D. CUZA interpelează pe ministrul de industrie asupra serviciilor de pe lângă facultatea Juridică din Iași. In al doilea rând cere să și ia măsuri pentru tipărirea cărților de specialitate. * Se procedează la votarea proectului de lege prin care comunele Bălcești ș Adjudul nou se declară comune urbane, neresedință. D. Vlassu a cerut lămurirea dacă s'a cerut mai întâi avizul consiliilor județene respective, conform legei. Se dă cetire proectului de lege pentru ratifcarea decretului lege și augumentarea pensiei a d-nei Grigorescu fostă soția veneratului Grigorescu. D. V. SASSU se declară împotriva proectul de lege, pe motiv că d-na Grigorescu nici nu e văduva gratuluti deoarece divorțase, al doilea, Statul nu are fondurle necesare, iar situația materială a d-nei Grigorescu o punea adăpostul oricăror nevoi. Roagă Camera să nu voteze proectul. D. CUZA vorbește pentru proect. D. G-RAL RAȘCANU declară că susține cu căldură proectul prezintat. D. V. SASSU e de părere că ar fi mai bine să se facă un triaj atunci când se acordă recompense naționale. Pus la vot proectul de lege, votul e nul. Se votează proectul de lege prin care se recunoaște . calitatea de persoană morală Societății de arme și dare la semn din București. * .Venind în discuție proectul de lege prin care se cere augumentare și acordarea de pensii viagere văduvelor Gh. Coșbuc, Aurel Popovici Al Vlăhuță, dr. D. Rațu și Carageale, d. DR. STURZA e împotriva acordarea acestor pensii. D. VIRGIL TÂMPEANU susține aceste proecte scoțînd în evidentă meritele pe cari le au pentru țară, cei decedați. Proectul pentru acordarea unei pensi d-nei Delavrancea, a fost respins în secții. Se propune amânarea discuției până ce va da lămuriri ministrul de finanțe ceia ce se admite. Se votează proectul de leg* r,rastru * *■ 2 Februarie '.OST B Bimrir. Aspecte Senatul s’a ocupat ori de vreo câteva chestiuni a căror importanță nu poate depăși zarurile maturului corp. La sfârșitul ședinței o polemică ivită între d-nii P. P. Negulesu și Bogdan-Duică ne-a demonstrat că dacă cineva a fost în slujba maghiarilor, nu este nici un motiv ca un guvern român să nu-l aducă în slujba sa. D. Petrovici ministrul lucrărilor publice a dat vreo câteva lămuriri cu privire la o rețea de cale ferată , Basarabia. Ședința Ședința se deschide la 3.10 sub preșidenția d-lui general Coandă. Pe banca ministerială d-nii. C. Garoflid și general Văleanu, D. PREȘEDINTE roagă ca comunicările d-lor senatori să fie mai scurte. EPISCOPUL GURIE răspunzând la o aluziune făcută în ședința trecută dă oarecari amănunte asupra conflictului între biserica basarabeană și Sf. Sinod, conflict care a luat sfârșit prin recunoașterea și întărirea sfinției sale în scaunul episcopal. D. BILAȘCU arată cu un mare lux de argumente haosul și vicuria de la căile ferate. Senatul aprobă comunicarea d lun Bilancu dT diÍAGOMIRESCU cere relațiuni asupra stadiului tratativelor diplomatice cu bolșevicii și asupra tezaurului țării de la Moscova. D. POPOVICI cere unele lămuriri relativ la schimbul rublelor. D. GH. MENTANI întreabă dacă actualele adunări sunt sau nu naționale. D. I. NISTOR răspunde la cuvântarea ministrului de instrucție relativă la starea universităților și mulțumește pentru promisiunea ce a făcut de a înființa la Cernăuți o facultate de medicină. Mai departe d. Nistor cere d-lui ministru să dea o soluție chestiune universităței populare și a profesorului de drept, D. MIHAIL VLADESCU în aceeași chestiune mulțumește d-lui ministru , pentru că a recunoscut nevoile universităței din București și pentru asigurările ce a dat pentru viitor. j Oratorul asigură că nu a fost m intențiunea celor patru reprezentanți ai universităților, să arate neîncredere în ministrul instrucțiunei, ca din contră interpelarea a fost făcută pentru a se veni în ajutorul d-sale, pentru obținerea tuturor fondurilor necesare învățământului. D. P. NEGULESCU ministrul instrucțunei răspunde în replică d-lui Bogdan-Duică și arată că toate sumele înscrise în buget pentru universitatea din Cluj au fost ordonanțate de ministerul de instrucție.. Răspunzând în chestia directorului bibliotecei universităței din Cluj, arată că numirea s’a făcut regulat căci ministrul are după regulament dreptul de a alege pe unul din cei recomandați. In ce privește purtarea românească a d-lui Barbu, directorul bibliotecei, d-sa asigură că are informațiuni cât se poate de bune în această privință. D. ministru își încheie cuvântarea mulțumind celorlalți vorbitori pentru răspunsurile ce au dat. D . BOGDAN-RUICA având cuvântul în chestie personală arată că d. ministru se înșală când crede ca universitatea trebue să recomande trei persoane pentru postul de director al bibliotecei. . D. I. PETROVICI ministru de lucrări publice răspunde la o chestiune pusă in ședința trecută de d. inginer Mironescu relativ la o linie ferată care să lege Basaraba cu regatul D-sa arată că această linie începută de ruși nu poate fi lăsată așa cum au construit’o ei, din cauză ca lucrarea s’a făcut cu traverse putrede și de lemn fragil. In caz că ministerul de fianțe va pune la dispoziție fondurile aseplate, linia aceasta va fi desăvârșită. Ședința se ridică la 5. Cum va fi ajutată Aus [UNK] I Im (Serviciul telegrafic al Dimineței) Paris. ■— Comisiunea din Loucherr, Sir Horne și Giannin preconizează deschiderea de credite pentru Austria de către stabilimentele particulare ale Antantei sub controlul comisiunei reparațunilor, credite garantate In parte de bunurile ce le posedă Austria în țările moștenitoare ale fostei monarhii, In special majoratele din Croația, textile în Cehoslovacia și ipotecare in Romania aparținând, austriacilor. fíííMUi SGlWUUil; |3 ^ Lafayette, 30. — Lyfdra 55,25 mm.; New-York 14,2* jum.; Germania 25; Belgia 105; Spania ~01; Grecia 112; Olanda 437; Italia 53 50; Praga 19,75; România 20,25; Elveția 228,75; Viena 4,25; Schim-