Dimineaţa, septembrie 1921 (Anul 18, nr. 5375-5400)

1921-09-01 / nr. 5375

2 ini­a Elvețiană SI MM — SOCIETATE ANONIMA — I BUCUREȘTI, — STADA ȘELARI No. 9 — BUCUREȘTI g Capital statutar Lei 100.000.000 Prima emisiune Lei 20.000-000 lin­@ep © operațiunile la 1 Septembrie a. e J I Face tot felul de operațiuni de bancă, comerț și industrie. § 1 Avansuri pe efecte și mărfuri. 1 Conturi curente, cecuri, devize, plăți asupra străinătatei. 1 I Cumpără și vinde efecte, etc. CONSILIUL DE ADMINISTRAȚIE:­­ I Președinte: D-l O.C. ARION, Profesor Universitar, fost | Ministru. | Membrii : D-nii I. BRENZIGER, Comerciant: St. Gall | (Elveția)­­.: „ C.G. DISSESCU, Profesor Universitar , fost Ministru. ., V. GIESS, Director la Union de Ban- g ques Suisse, Zürich. „ H.B. KLAESI, Comerciant, București.­­ „ ALEX. OTETELEȘANU, Deputat Buc. j „ I. GR. PERIEȚEANU, Avocat, Buc. j „ Colonel H.BUCHSTUHL Heris sau Elveția .. LEOPOLD STERN, Avocat, Buc. „ NICOLAE VALYA, industriaș, Buc. j 1 Director l D-l O. WINTSCH, Fost Director la Banque­­ Populaire Suisse, Fribourg, (Bieți? i [Bieții» 1 Pmfra publicitate de «ri-cc f®l: 888ÍETATU &EKEUU.A SE FUBLMTATE Societate Anonimă Concesionara exclusivă a publicităței ziarelor „ADEVĂRUL“ ,1 „DIMINEAȚA“ . Directori: CAROL SCHULDER și S. BERGER SKr, Karagl­api&avbl ; it. I. Telefon HIM I Si garoasat si se spală 1 l ii Tnnomiri AUTOMOBILE cu prelucr­ mvsiilile la Soc. .IVo £ le­ga Calea Gri­viței 107 — 191 VULPI BLAIUHI VIII Dl turn Ar«"ILI klb"' lULKl 55r ne, topa etc. CEL MAI ASORTAT. PREȚURI CONVENABILE Blănăria Casele Bisericei Crețulescu Calea Victoriei 57, în rând cu Palatul Regal . Domnii librari . Consli­i Mu­l se pot bine aproviziona cu toate articolele de: Fau­sterie, Ubrărie, IBMiguri, Galanterii, Missis de Teistă, jusafii, fin­ți poștals ilustrate, îabloupi. sts. numai dela vechiul depozit R. O. David , M. Șaraga București, Str. Gabroveni No. 4. — Telefon 43181 Bxgadirie prompji prin cotate poștala La cerere se trimete prețul curent flratis. 1 I . @ Naveta, Colza, Sălbatecă, Primăvară I HI­I P Muștar Brun și Galben. In: Cânep­ă I pi 1 Ii Floarea Soarelui 11 si­ Sindicatul Falnicelor de uleiuri Vegetalei București, Calea Victoriei 52 (Pasagiul Majestic) R ITA II­I­I H cumpăr ori­ce cantități ■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] IL-gK*.ÎSSr. -­­11— mi •! I m**t mt­i 1 11­3 .mi i­r . „mm.sur. Vânzare enpros Vânzare engres Erețuri avantagioase, furnizare imediată: Sfoară de Manila original si soarea --Strugur« Sulfat da Capra orig­inal s?arca - Strugure“ engres etc garantat S9,4% Depozitarii gen­erali S­ac. »MECANO11 BIROUL și MAGAZINUL Str. Karagheorghevici No. -en'y'i.­'.'v... r .• •. ... |.... ft Membrii 1 Director 8 S8IE | 1 lei Băil teius -Nerca „Clopot Albastru*1 Osp I Soc. , 1 depozitul M Str. Justiției No. . . SOC. depozitul tr. Justiției No. DIMINEAȚA societatea a luat măsuri pentru aju­torarea celor m­ei voi’&și, cei ce dau cer­­șetoriilor se fac catupleî cu aceștia în perpetuarea unui e­­istem nișinos și <1 ograda­tor. Nu mai dați, prin urmare, la cer­șetori. Iar dacă vreți să veniți totuși în ajutorul nevoiașilor, sprijiniți so­cietățile de­­ binefacere. D. La­ Secul „Cantemir Vodă", stra­da Pala­de No. 21, funcționează cla­sele III și IV paralele cu suprataxă de lei 1000. Se atrage atențiunea d-lor profe­sori de română și maeștrii de m­un­­că ai școlilor secundare asupra in­­eresantei lucrări școlare care a a­­părut de curând în editura „Viața românească“ cu titlul „Orpheus", arte a iubitorilor de muzică de a­ Ivela, lucrare aprobată de minis­­tr pentru cursul superior al școll­­or secundare (clasele­ V, VI, VII și ail-a). In această lucrare gp. aduce o me­bazata pe para­lela ce exista intre literatură și mu­­sică. Rând pe rând toate genuri­­le lt­terare sunt descrise cu corespunză­­oarele lor în­­­ muzică, dându-și ti exemple buc­ății celebre din maiștr hasiși. Cartea prezintă interes­e pent­ru neșcolari dar iubitori de mu­lțt Elevii vechi ai liceelor militare se vor prezenta la școli la 15 Sep­­tem­brie a. c. afară de ace! cari sunt chemați lai ailte date corijenți, cu exmene integrale ,etc.) Numai elevii liceului Tg.­Murș se prezintă, cu toții la 15 Sept. Elevii noul vor fi anunțați la timp, Tvrin ziare­Pentru examinarea copiilor îns­criși la examenul de admitere la seminarii, ministerul cultelor a nu­mit următoarele com­isiuni: La seminarul Central preotul Ro­­manescu ca președinte, d-nii I. Di­­ariu și R. Dobrescu membri. La seminarul Veniamin Costache preotul Got ca președinte, d-nii Er. Gheorghiu­ și Pericle Popescu mem­­bri. La seminarul din Galați, Angh­el Constantinescu președinte d-nil G. Munteanu și Pr. Popescu membrii. La Seminarul din­ Roman: preo­tul I. Vornicul președinte, Econo­mii I­anăsescu-Dobrota­ ,și Al- Dăs­­călescu membri. La Seminarul din R.­Vâlcea: pre­otul V. Popescu președinte, N. Io­n­­escu și pr. P. Partenie membri. ■ La sem­inarul din­ Huși" preotul" I. Negoiță, președinte, d-rei C. Hul­ban și I. Popescu membri­. La Seminarul din Curtea de Ar­geș, diaconul M. Chiriță președin­te, d-nii D. Popescu și Al. Popil-­an membri. La Seminarul din Buzău preotul C. Provian președinte, d-nii Al. Staicu și C. Chirițescu membri. iți-* Un șes spaniol in Maroc Madrid.­­ Comunicatul oficial din Melita anunță că s-a pornit o o­­perațiu­ne pentru instala posturi cari să asigure comunicațiile cu Luk­eHlad și să împrăștie concen­trările inamice cari exercitau de câteva zile o presiune ce trebuia înlăturată. Operația care a fost în­credințată unei coloane numeroa­se de toate armele, sprijinită de a­­­viație, a reușit pe deplin. Lupta a fost uneori destul de grea pentru infanterie. Un grup de mitraliere, strâns de aproape, a izbutit în cele din urmă să împrăștie pe agresori. Inamicul a suferit pierderi grele, lăsând în urmă numeroși morți și prizonieri.­­ Londra.­­ O telegramă a lui Reu­ter anun­ță că ofensiva spaniolă va începe înainte de sezonul ploilor- Generalul Berenguer este de păre­re că trupele și materialul de cari­e dispune actualmente sunt suficien­te, fiind dat că efectivul forțelor n­auriene scade repede. Numărul lor e evaluat la 12.000 și se crede că va fi și mai redus la vremea se­cerișului. Peisajul românesc este o succe­siune de litri­ mobile. In câmpie, dealuri sau munți, el are acelaș ca­racter­ de clasică serenitate. Șerpu­­­tul drumurilor sau apelor care res­pinge parcă zarea mereu, stufoasele păduri care simt ca insule în marea câmpurilor; în sfârșit sunt ina care stilizează cele m­ai­ sărace lucruri, toate acestea sunt indicații precise de ce ar trebui să fie ar­hitectu­ra noastră, o continuare a acestei simplicități, o arabescă de simpli­citate care să nu tulbure sevenita­­tea împrejmuitoare. Căci simplicitatea n’a însemnat nici­odată sărăcia!! Acest adevăr rămâne adevăr și pentru arh­itecture orașelor, . Toate­ s obiceiuri. Marea proble­­­m­ă e de a avea obicei îi hurte." GHEORGHE M. CANTACUZINO Mogoșoaea,­­23 August 1921 ----—~ .......ixumuipi*' • mBSTw ----------— Joi 1 Septembrie 1921 De la Redacția noastră din Paris U­n­ile rege a lui Fayeal interesează și România I­­ . Anglia față de dorințele Franței Fayeal și Carol de Habsburg Gum cred ungurii să paralizeze antantă Proclamarea ca rege a emirului In vederea­ acestui plan, Carol de Habsburg are interes să se găsească în Elveția cât mai m­ul timp­­ posi­bil și de aceia Ungaria a cerut pen­tru­­ el o prelungire a dreptului de ședere pe­­ care i l-a acordat guver­nul elvețian. Or o notă oficioasă din Genieva lasă să se prevadă un răs­puns favorabil al consiliului federal la această cerere." l­Mt­e foarte pro­babil că fostul împărat, va rămâne în Elveția chiar și după 31 August .vi* Proclamarea ca rege a emirului Fag­cal a fost primită la noi ca un fapt divers. Nu așa la Paris unde se com­siuie­ște chiar o legătură între a­­­cest fapt și marile interese, ce are Ro­mânia in chestiunea restaurare­i habsburgilor. Cititori noștri vor ur­mări cu mare interes expunerea punctului de vedere­­ francez așa cum ne-o relatează redacția, noastră din Paris . Instalarea, d9 Anglia, a­ emirului Fayeal ca rege al Irak-ului (Meso­potamia), venind după Consiliul­­ Su­prem cu, neînțelegerile anglo-fran­­ceze, nu este de­sigur de natură a convinge opinia­ franceză de dorința guvernului britanic, de a menaja prestigiul, amorul propriu și nu te re­trăi De Tv de . De fapt întreaga presa franceza face să reiasă puțina amiciție față de Franța de care ne dă dovadă, ac­tul guvernului englez. Emirul Feucal este un dușman declarat al Franței. El a fost în luptă contra generalului Gouraud in Siria ,și­­­ a fost expulzat, de către batalioanele acestui gene­ral, din această provincie de unde a plecat pentru ..Londra. Guvernul en­glez știe­ prea bine că ostilitatea Franței contra lui Feycal este moti­vată prin agitațiile practicate de a­­cesta în Siria contra intereselor franceze. Această considerație nu a fost suficientă pentru a­ împiedica guvernul din Londra de al face din dușmanul aliatei sale, pe regele Me­­sopotam­iei. Ziarele franceze adaugă că tot cu voi«, și sprijinul Angliei, regele Constantin se­ poate rrteju­m­b pe tron, și constată că această situaț de natură a descuraja, pe candidați cari, împrăștiați în diferitele colțuri ale­ Europei, sus­pină după tronul lor pierdut. Este de ajuns, se spune, aci, ca Franța să se împotrivească faptului că Feycal să devie rege, pentru ca Anglia să-i dea o coroană. Franța refuză să ad­mită reîntoarcerea lui Constantin, și Anglia îi­ dă toate" mijloacele nece­sare prantru a întreprinde cu succes, o acțiune­ m­ilitară destiinată, să-l con­­solidaze tronul. In aceste condițiuni nu­ e­ de intrat, că se primesc, deja din Elveția Stări asupra lucrărilor, manoperilor și in­trigilor făcute de emisarii unguri, cu concursul nunțiului Papei la Borna­ pentru a readuce­ pe tronul Ungariei pe fostul împărat Carol al IV-lea de Habsburg. Față de spectacolul neîn­țelegerilor între aliați și de nepu­tința Societate! Națiunilor, ungurii sunt­ de părere că au șanse de a reuși în planul lor. Iată câteva a­­mănunte sosite din Geneva în acea­stă privință. * * * Se știe că în urma escapadei sale in Ungaria, consiliul federal elvețian autorizase pe Carol al IV-lea să șca­­dă în Elveția până la 31 August vi­itor. Se spune că această dată fusese fixată în urma unei note a guver­nului ungar tinzând să precizeze în ce calitate locuiește Carol al IV- lea în Elveția; nota ungurească a­­dresată guvernului federal proclamă pe acesta rege legitim al Ungariei. In situația diplomatică foarte deli­cată în care se vedea, pus pe nota ungurească, consiliul fedrar al s’a si­lit să rezolve chestiunea cu multă prudență și atunci pentru a câștiga timp s’a fixat de comun acord între Carol și unguri de o parte și între consiliul federal pe altă parte, data de 31 August. Când această dată a fost hotărâtă, contele Apponyi, venit la Geneva să reprezinte Ungaria la conferința in­­te­rnațională a uniunilor naționale în favoarea Societăței Națiunilor, a sondat pe colegii săi dela conferință asupra sorților ce i-ar avea Ungaria de a fi admisă în Septembrie viitor în Societatea Națiunilor. Mai multe delegațiuni s-au arătat dispuse să sprijine acest proect. Atunci lex­­împăratul Carol, regentul Horty și nunțiul papal din Berna, care con­duce toată acțiunea, hotărâră că dacă Societatea Națiunilor va primi to Septembrie pe Ungaria în simul ei. Parlamentul maghiar va fi disolvat și se vor face noui alegeri pe ches­tiunea dinastică întocmai ca în Gre­cia. Nimic nu sar putea opune a­­cestei proceduri perfect de­legale. Nici Societatea Națiunilor­, nici Mica Antantă, nu pot, să interzică popo­rului unguresc de a-ș­i de un Parla­ment prin alegeri libere și după a­­ceea acest Parlament, exprimare le­gală a voinței naționale. ■ s'ar pro­nunța pentru Carol de Habsburg și l-ar proclama rege. Situația ar fi identică cu aceia care s’a produs in Grecia cu Constantin și ungurii speră că nimeni nu va putea legal­­mnente și juridicește împiedica națiu­nea ungară de a face ceea ce a fost­ permis națiunei grecești. Dacă alia­ții ar voi totuși să se oprite, Un­garia membră a Societății Națiuni­lor, ar recurge la această societate pentru a-i cere să-i asigure liberul exercițiu al dreptului popoarelor de a dispune de ele înșile. Cât despre Mica Antantă, Ungaria, ar intro­duce în contra unei eventuale ome­niri țări de război procedura prevă­zuții pentru acest­ caz de pactul con­stitutiv al Societatea Națiunilor, procedură care ar nora.la Mica An­tantă. fá­ Ezpozitio de monstre Corn’ latm pe in I­oepa mește mei­c deren. de n'ci ii profitant­iei industrii rinei rivne oferta 1 un fel de rte totr crail al expozi­ții ca ind­spatid c. nu iitaî pri­­pentru deschi­de locul de con­al techmipiem­iz inca CXpO­A va avea loc în acestui an, in­termone: unei a­dunari a tehniclcviilor din toata ța­­ra care va avea de scop: Luarea unui contact cât mai strâns cu tehnicienii din afară de Capitală: determinarea punctelor pentru viitoare activitate și orga­nizarea filialelor, darea de seamă a activitate­ din trecut: examina­rea chestiunilor profesionale cari interesează diferitele categorii de tehnicieni: punerea statului de a­­cord cu­ legea sindicatelor profesi­onale în vigoare. Această consfătuire va da ocazi­­unea maeștrilor, șefilor de echipa, desenatorilor, conductorilor, arhi­tecților și­ inginerilor cari formează marea armată a tehnicienilor sala­riați, de nu se cunoaște mai deaproa­pe comunitatea de interese și de solidari dc In lupta pentru îmbu­­nătățrea situației lor profesionale­. Ulterior se vor comfrnu­a amă­­nun­te privitoare la dații și locul consfătuire!. Mosai K­eel­ian O înfrângere a grecilor Paris, 30.­­­ După informațiunUe din sursă kemolistă, bătălia anga­jată de două zile pe pozițiui­e for­tificate de la sud de Quenk-Son, aflu­entul lui Sakhar și la nord-est de deșert, a fost terminată printr-un eșec al armatei elene. Tentativa Grecilor de a rupe fron­tul a eșuat și trupele­­ turce au trecut la contra-ofensivă. Atena. 27. — (Rador).­­­ Comuni­catul din 25. — Inamicul și-a orga­nizat la­­ timp linia de apărare, care pleacă de la confnentul Pursak-Sam­­yaTios (lângă fostul Gordion), se îndreaptă spre sud dealungul malu­lui drept al râului Sangarios până la satul Jeng (?) De aci se îndreaptă spre est, ajungând până aproape de fluviul Ghenk și Katargi. In mai multe puncte aceeastă linie, având o lungime de 80 km, este dublată. Inamicul s’a mai fortificat dease­­meni pe malul drept al râului Stan­­garios la nord de înălțimile Gordion. Principalele sale forțe sunt în secto­rul nord, pe fluviile Ghenk și Ka­targi, cu­ puternice rezerve probabil la extrema dreaptă.­­ Detașamentele noastre cari­­ au îna­intat asupra lui Sangarios au ocu­pat Luni 24 August posturile îna­intate ale inamicului la sud de flu­viile Ghenk și Katargi. Stânga ari­pei noastre drepte a trecut Ghenk și ocupă ori seară o parte din crestele da la nord.. Noaptea trecută inamicul a executat asupra acestui punct un puternic contra-atac, care a fost u­­șor­ respins. După, lupte înverșunate am ocupat și pozițiunile înaintate ale inamicului la sud de Katargi. Ina­micul s-a retras în timpul nopții pe pozițiile­­­­ sale principale la nordul fluviului. á au place fiului lui D-NA și D-l MARCU FISCHLER au plăcere de a anunța nașterea fiului lor ASCHER Brrth-Mile va avea loc Vineri 3 Septembrie 1921 ora 3 p. m. în Strada Triumfului No. 49. Aceasta ține loc de ori­ce In­vitație. Maria Wacter Moses Marius HotOf AlU in lecuii LOGODIȚI Roman alte înștiințat'1 Informatiuni In personalul „Centralei Bănci­lor Populare" s’au făcut următoa­rele numiri și înaintări. In administrația Centralei: D-nii: P. D. Badea, Virgil Ni­culescu și Dem. Hagi-Paraschiv au fost­ înaintați șefi de serviciu clasa I. In serviciul de inspecție și con­trol , d. Vasile M. Ene­scu a fost înaintat inspector clasa I, d-nii N. D. Poteraș, G. Rogojeanu, V. Gă­­lățeanu și Alex. Ionescu au fost înaintați subinspectori clasa I. D-nii Gh. Manolache, I. Tomes­cu­, N. Mateescu, Al. Constantines­­cu, M. Vasiliu, N. Moldoveanu, au fost înaintați inspectori clasa II. Dil.il Gh. Pantaziu, P. Veleanu, Al. Teodosiu, Al. Raiciu, G. Vi­­cleanu, D. Ghenea, Eugen Riter, Raul Badatlan, T. Tatos, C. Naidi­­nescu, Teodor Coatu, Gh. An­­dreescu, N. Grigorescu, Robu­ Lo­­zont­, V. Davidescu, I. E. Roșca, D. Stănculescu și­ Angh­el Cons­tantin­escu, au fost înaintați corn­trolor, clasa I. Absolvițiî Școal­ei Sup. de Comerț din Craiova, seria 1011, sünt rugați a-și trimete adresele d-lui Grigo­re Ro­manescu, procurist Banca României Craiova, spre a le face comunicări în vederea sărbătorire­ a 10 ani de la terminarea școalei, ce va avea loc în luna Septembrie la Craiova. Pentru fificialități Cele mai recente portrete ale M­­S. Regelui și Reginei diferite for­mate și genuri se pot procura de la Fotografia Mandy, Str. Câmpi­­neana ÎNo. 4. La expoziția de mostre națio­nale industriale ce se va ține în cursul luniei Septembrie la Bucu­rești județul Sibiu va expune două case modele de gospodărie, una românească și alta săsească. Aceste case în mărime normală vor înfățișa tot restul unor bine ■înjghebate gospodării. Muzeu „Asocia­țiuni­ transilva­ne pentru cultura poporului ro­mân” (Sibiu) va expune modele de cusături, alese, ce nu se găsesc în alte colecțiuni. Dea­semene­a se vor expune o parte și din colec­­țiunile muzeului Orbán din Cluj. AVIS IMPORTANT M. á. BROUSSE Transporturi Maritime și uscat BUCUREȘTI, Strada toba­­la. 9, íiajor II. Aduce la cunoștința celor intere­sați că a înființat un serviciu spe­cial, care se ocupă cu recalcularea și reclamarea diferențelor de tradit percepute de Căile Ferate Române și străine. Pentru informațiuni adresa d­­in „Secția Tarife“ la M. de BROUSSES Str. Decebal 9, Brout I. O. V. aii Captatei asmuță că toți copiii învaEzfor și, orfani de război, pe baza carnetului de iden­titate I. O. V. și în coni. cu ari­ 49-52 din regula­mentul legel I. O. V. urmea­­ză a fi scutiți de taxele școlare de ori­ce natură fie către stat, fie către «so­­liile școlare. Orfelinatele, cominede sau alte stabilimente militaire exsten­­te, depizând de stat, județ sau co­mună. Inst­ituțiuni­ de utilitate publi­că sau societăți de binefacere s­unt a­­regat­e a primi de preferință orfanii de război și a le asigura întreținerea. Doctorul în medecină MAR­CEL PERELMAN, cunoscutul dentist din Iași s’a stabilit în București în Strada Dionisie 16 lângă Batiștei. Congresul administratorilor de moșii din Ardeal și Banat va a­­vea loc la Târgul Mureșului în ziua de 6 Septembrie. D. inginer Rafael Racovița sub­director clasa I în direcțiunea ge­nerală a industriei a fost înaintat pe ziua de 1 Aprilie 1921 director la oficiul proprietăți industriale din direcțiunea generală a indus­triei. ALEXANDRU WEISS DENTIST CALEA MOȘILOR 46 Inapoindu-se în Capital­ă și-a reluat consultațiile De câtva timp s’a ivit în jude­țul Chișinău o boală a viilor nu­mită „Oidum” care face mari ra­vagii, nimicind strugurii 1 dați în copt. Primăria din Chișinău a în­ființat un consiliu de higienă ai orașului. D. dr. Vaier Roman advocat din Cluj s’a prezentat d-lui mi­nistru Groza cerându-i ca ceferiș­tii mobilizați pe loc să poată ține întruniri în chestiuni profesio­nale. D. Gr­oza a promis că va rezol­va chestiunea. Jt

Next