Dimineaţa, decembrie 1921 (Anul 18, nr. 5452-5478)
1921-12-01 / nr. 5452
Amil XVi-lea - Ho. 54528 **afiins i leu exemplarul 8 Pagini 0 Joi 1 Decembrie 1921 S ’a amânat Din cauza cetei d a înghețului terminarea lucrărilor podului de peste Borcea nu s'a putut face la data fixată. Din această cauză inaugurarea s'a amânat pentru câteva zile, dată pe care o vom anunța la timp. Clar fondat in 1934 de CONST. MILLS Prea devreme Congresul păcii dela Washington, la care invitații au venit mai mult de politeță și despre care mai nimeni nu-și făcuse iluzii exagerate, n’a dat, se poate zice, nici un rezultat hotărâtor. Era de așteptat, era natural să fie astfel fiindcă el s’a întrunit prea devreme. Războiul acesta mondial a produs prea mari pagube de tot soiul, prea adânci tulburări iarăși de tot soiul. Încât mai trebue de așteptat încă timp îndelungat pentru ca să se deslușească adevăratele îndrumări spre care el a împins omenirea și să se consolideze situațiile din nou creiate. Dealtmintre și motivul principal, pe atât de fundamental pe cât era de ascuns, care a hotărât pe Statele Unite să-l convoace nu era pacea lumii ci pacea lor. Americanii și-au dat seama că după cum rivalitățile economice anglo-germane au sfârșit prin a provoca războiul cel mai uriaș înregistrat de istoria omenirei, de pe urma căruia învingătorii nu stau cu mult mai bine decât învinșii, rivalităților lor economice cu Japonia pot duce la un nou războiu îngrozitor cu aceleași rezultate negative pentru nouii beligeranți. De aci ideia de a preveni această probabilă catastrofă. Pacea ce se urmărea era deci în special o pace americană care, dacă izbutea să se înfăptuiască, ar fi folosit și tuturor celorlalte țări. Egoistă ca punct de plecare, inițiativa americană putea sfârși prin a fi altruistă în rezultatele ei finale. Din nefericire restul sumei era departe de a fi pregătit ca să primească, astăzi, o pace definitivă, o complectă și sinceră dezarmare generală. învinșii nu pot încă renunța și uita, iar învingătorii nu se pot încă încrede. Cu toate astea America ar putea lucra temeinic la așezarea unei,’ păci mondiale statornice dacă s’ar hotărî să ia o altă cale decât aceia a congreselor premature, calea realităților în loc de calea discursurilor, ori cât de frumoase ar fi ele. Și anume dacă s’ar hotărî să apuce drumul ajutorării Europei de a eși din încurcăturile financiare și economice în care a fost aruncată de războiu. Dacă într’un timp dat finanța și industria americană ar găsi mijlocul să facă să revie în vechiul nostru continent starea de prosperitate de mai înainte, este de presupus, este sigur putem afirma, că o Europă vindecată de rănile actuale și readusă la o frumoasă stare de înflorire materială, pe lângă c’ar uita mai lesne suferințele și resentimentele anilor de măcel și de groază, cu greu ar risca să piardă din nou sângele și bogăția ei avântându-se iarăși într’un războiu general. Continentul nostru scăpat din prăpastia falimentului, de rasa diferențelor de valută, de sărăcie și de dezordine, repus de iznoavă în măsură de-a munci, de-a produce și de-a schimba mărfuri pe-o scară întinsă, va deveni tot mereu mai pacific. Atunci l-ar interesa în gradul cel mai mare ca să nu se ivească noui conflicte internaționale din care să se isce o altă încăerare universală. Ba chiar și o încăerare americano-japoneză în care el n’ar fi direct amestecat încă nu l-ar lăsa nepăsător, acum când s’a dovedit că și la pagubă ca și la câștig întreg globul e absolut solidar. Cel ce are ce pierde e incomparabil mai pacinic și mai gata de înțelegere pe cale amiabilă decât cel ce nu are nimic sau cel pe care-l amenință prăbușirea. Lucrând pentru vindecarea și ridicarea Europei din marea nevoe în care se află, America își va găsi pe adevărații aliați și sprijinitori, chiar și fără de congrese pompoase și vorbărețe. In cazul cel mai rău va avea lângă dânsa, și lângă oricine va voi pacea, simpatii și susțineri. S’a zis: Dacă vrei pacea, pregătește-te de război. Trei mii de ani de experiență au dat de minciună zicătoarea aceasta. Pacea nu se poate dobândi decât prin încurajarea muncii, a bunei stări, a prosperității și a bogăției generale. La această operă trebue să ajute mai întâi Statele Unite, și atunci, împreună cu o Europă calmată și vindecată prin prosperitate, ambele continente civilizate vor putea regreta soarta globului cum vor voi, sau mai bine cum vor cere echitatea și dreptatea. Io Teodorescu Hí ii JWlffi Căsuța lui Gheorghe și Elena Sterle, din Isvorul Nou, fundătura Dudești, compusă din două odăițe, e trecută In actul oficial de impunere a percepției a 9 a, un „corp de case“. Venitul e evaluat la 600 lei. O altă odăiță în continuare, e socotită tot 600 lei... la venit. „Corpul de case“ acoperit cu carton asfaltat, compus din o cameră, a lui Marin Dumitru, din aceiași fundătură, e evaluat la un venit de... 500 lei. Pe acolo, „proprietarii" nu au nici stradă, nici lumină. Fundătura nici nu e trecută in planul orașului, după cum constată și actul oficial de impunere. Două căsuțe de oameni săraci și necăjiți. 1 Proprietarii au venit la redacția noastră să ne întrebe ce să facă, întrucât, sunt nedumeriți. Impozitul pe care urmează a-1 plăti, îl găsesc exagerat și peste puterile lor. I-am sfătuit să facă apel la Adtia financiară. Până la judecarea apelului, ar trebui însă temperat zelul perceptorilor, cari, după câte știm, evaluiază sus de tot pe cei săraci, și sunt amicali cu cei cari au putere și avere. Aplicarea impozitelor ne arată cât sunt de nedrepte și apăsătoare pentru cei săraci, cărora nu le rămâne decât calea apelurilor, a miilor de apeluri, pe care le primește zilnic adiția financiară de Ilfov. o acMdaretransferare Gazetele armații că secretariatul general de culte din Ardeal se lichidează și vă fi... transferat la 1 Decembrie la București. Toate atribuțiile acestui secretariat general vor fi date unui inspectorat central, nou creiat pe lângă ministerul de culte din București. Nu mai pricepem nimic. S’a constatat la Cluj că secretariatul general de Culte este inutil și s’a hotărât lichidarea lui. Aceasta e formula, realitatea e alta. Birouri, arhivă și funcționari vor fi „transportați“ la București. De vreme ce acest secretariat era inutil și s’a hotărât „lichidarea“ de ce-l mai transportă la București, și dacă e util de ce nu-i tine acolo? E așa de ușor să găsești clădire pentru birouri și locuințe pentru funcționari? Soluția aceasta nu au primit-o nici funcționarii respectivi insă, căci își poate oricine închipui greutățile transportului, acum, pe vreme de iarnă. E drept însă că dacă nu s’ar face în fiecare zi transferări, „lichidări“, permutări etc, etc. cum și-ar mai putea legitima existența un minister întreg unde cel puțin jumătate din personal e inute? Scarlatina in descreștere Situația epidemiilor în Capitală pa ziua de ozi, a fost următoarea: Scarlatină 443 cazuri, febră tifoidă 35, erizipel 17, difterie 5, tifos exantematic și meningită cersbxospinală 1. Scarlatina e deci in descreștere. Soóte'e si Múl „Le Temps” efli din Riga: ,Ixvestia" din Moscova publică un crginicat oficial cu privire la Basarabia. Cicerin și Rekowski declară din nou in eceestă ictă că guvernele sovietice r.’au r onoscut și nu vor recunoaște niciodată anexarea Basarabiei de către Romănia. Deciziunile statului național moldovean ca și adder Ie puterilor nu pot fi obligatorii pentru Rusia și Ukraina. Recenta conferință cu privire la navigația pe Nistru nu trebue considerată ca o renunțare a Rusiei la drepturile ei asupra Basarabiei. Nu era vorba decât de a fixa o linie de demarcație și nu o frontieră pe care numai o conferință a păcei o poate stabili Pe de altă parte ziarului parizian ii se scrie din București: D. Take Israescu ministru de externe al României, ca răspuns la nota de mai sus, declară că guvernul român aduce pentru cea din urmă oară la cunoștința guvernului sovietic că Basarabia este o parte integrantă a României și că guvernul român refuză categoric o discuție în această vrbite »ft. S’a făcut dreptate! In trei rânduri am scris despre nedreapta procedare a unui medic comunal, în legătură cu constatarea unui caz de scarlatină-Faptele se cunosc. Unul din cei 12 băeți de prăvălie ai unui magazin de colonne din bulevardul Elisabeta, se îmbolnăvește de scarlatină. Ca să scape de dezagramentele dezinfectării patronul băcan dă altă adresă a locuință bolnavului și etuva se duce la oameni cari nu văzuse de 3 luni pe bolnav. Sesizat de cele scrise de noi, d. dr. Staicovici, șeful serviciului sanitar al comunei, anchetând cazul și constatând temeinicia celor denunțate, a luat măsuri de izolarea celor 11 camarazi de muncă ai băiatului bolnav, și a ridicat măsurile prin care se hiterzcea fratelui bolnavului și unui coleg al acestuia să lucreze în atelier timp de zece zile. Ne bucurăm că am contribuit și noi cu ceva, ca nedreptatea să nu meargă până la capăt. foni metan Revista Economică din Sibiu, publică următoarele : Chestiunea gazului metan din Transilvania a cărui însemnătate e de netăgăduit, joacă un rol de frunte în industria noastră din Ardeal. Cu cât industria va lua o desvoltare mai pronunțată cu atât și acest produs natural va căpăta o importanță mai mare. De aceea Statul va trebui să îngrijească de acest produs, reglementând întrebuințarea lui. In ceea ce privește dreptul de proprietate, chestiunea gazi ilir.etan din Transilvania e destul de încurcată. Statul ungar pe vremuri dăduse concesiunea aproape pe jumătate a isvoarelor de metan unei societăți germano-ungare. Grupul german care deținea cea mai mare parte din acțiuni, avea în fruntea sa pe „Deutsche Bank". Poate că statul ungar dăduse prioritate grupului german forțat de anumite împrejurări, totuși el avusese grija să prevadă în convențiile lor că de la data de 25 Noembrie a. c., el va putea răscumpăra de la Germani pe prețul de emisiune acțiunile cari le fusese cedate. In urma războiului România a moștenit aceste drepturi ale Ungariei și de aceea ar trebui să se clarifice cât mai repede și definitiv această chestiune. Leacul miraculos Nu trebue să mire pe nimeni dacă anunțarea unui remediu „infailibil“ in contra ofticei a produs vâlvă în toate straturile societății. Suntem doar tara cea mai înaintată In tuberculoză. S'ar părea că oribila boală merge mână ln mână cu analfabetismul, căci numai ața se poate explica faptul că deținem recordul in amândouă. Este insă un alt lucru care ne miră ți anume reclama deșănțată de bdiciu, care se face in anumite foi acestui leac providențial. Ne miră, pentru că această reclamă este o dovadă de neseriozitate ți, poate chiar mai mult, de interes bănesc. Avem cele mai mari speranțe in leacul minunat. Dar nu putem afirma nimic precis până când știința nu-și va fi spus cuvântul. Nu trebue să fim neîncrezători. Dar trebuie să fim prudenți. Opinia publică nu poate fi indusă in eroare, tuberculoșii nu pot fi amăgiți cu promisiuni goale pentru reclama unei familii sau pentru faima unei persoane. Acela care o face totul iți asumă o respundere fără pereche. In faza in care se află, lucrurile, cuvântul aparține medicilor. Ei singuri sunt in măsură să discute, să examineze, să aprecieze. Pe urmă va veni la rândul nostru pentru a lăuda invenția genială sau pentru a condamna reclama prematură și iresponsabilă. Până atunci, nolaicii, mai ales acei care dispunem de marile organe de publcitate, suntem ținuți să păstrăm cea mai obiectivă rezervă. E. FILOTTI Somarea țazilor excepționale Promisiunea aceasta este poate singura parte interesantă din mesagiul elaborat de guvernul d-lui Averescu. Ordinea fiind restabilită se prevede posibilitatea unei reveniri la libertățile cetățenești normale. Dar promisiunea este tot așa de vagă ca toate celelalte conținute in mesagiul regal. Se vorbește de suprimarea măsurilor excepționale, adică desigur de măsurile ce există încă in baza legii, pentru că nici regele nici Parlamentul nu pot vorbi de măsurile luate în afară de lege. Ei bine, cari sunt acele măsuri excepționale legale? Noi nu le cunoaștem. Legalmente trăim în împrejurări normale. Nu mai avem nici stare de asediu, nici stare de războiu. Așadar sub raportul legal, promisiunea din mesagiu este lipsită de obiect In fapt, ce e drept, lucrurile stau altfel. In fapt avem și curți marțiile și cenzură și pedeapsă cu moartea și prevenție fără sfârșit și rechiziție, și cartiruire. In fapt libertățile civice nu mai există, deși în drept ele sunt neatinse. Așadar starea de fapt nu ține seama de lege. Deci puterea executivă lucrează deasupra legislativei. Face abstracție de ea, își bate joc de ea. Guvernul guvernează după bunul lui plac. Ce valoare poate avea atunci promisiunea pusă în gura regelui? Promiți Parlamentului că-i vei da prilej să voteze ceea ce el a votat de mult, dar tu n’ai vrut să aplici? Este o promisiune neavenită. In acelaș timp însă ea apare și ea nesinceră. Căci dacă măsurile excepționale mai ființează numai din cauza unui abuz al executivei, sinceritatea ar cere ca ele să fie suprimate imediat prin simplă circulară. N’ar fi nevoe nici de reclamă nici de târguială. Și dacă lucrul nu se face suntem siguri că măsurile vor fi menținute și in ciuda unei vagi promisiuni regala JINGO i Expoziția cubistă iin?ss — Ce o fi asta frate ! — Tu nu vezi, — e o declarație a lui Titulescu pictată... Amnistia se impune D. Argetoianu a ținut ca înainte de a serincepe lucrările Parlamentului, opiiiile sale asupra situației politice să fie cunoscuta D sa a vorbit deci eri în ședința Camerii la care opoziția țărănistă era ireprezintată. Ministrul de interne a constatat cu această ocazie prăbușirea organizațiilor politice ce conduceau țara înainte de războiu și, în aplauzele prelungite ale majorității, a declarat că România, intrând într’o fază nouă a existenței sale, conducerea ei trebuie să fie încredințată partidelor noui și tinere. Mai frumos nici că se poate! Decât, această afirmațiune odată făcută, rămâne ca ea să fie confirmată și prin fapte. De pildă, A spus’o Mesagiul Regal, a spus'o și președintele consiliului, că ordinea publică a fost restabilită. Prima urmare logică a acestei constatări trebue să fie amnistierea tuturor condamnaților politici. Nu pot rămânea pedepsiți aceia a căror crimă nu e alta decât de a se fi călăuzit de principii politice diferite de ale partidelor oligarhice. Omul este supus sugestiunilor de tot felul și însuși de ministru de interne a declarat ori înaintea Camerii că un moment a păcătuit, lăsându-se ademenit de liberali. Dacă d-sa nu crede că pentru o greșită părere politică trebuește să fie pedepsit, atunci nu poate admite ca altora să li se aplice alt regim. Ordinea fiind restabilită, nimic nu mai poate îndritui menținerea în ocne a acelora cari, premergători ai d-lui Argetoianu,au proclamat, cu un creas înaintea d-sale, căderea regimului oligarhic. Intr’o guvernare democratică, încredințată partidelor noui, nu se încape pedeapsă, și nicit atât la aspră, pentru delicte de opinie. -----------«Mg fl»UT.---------------- Emomble și Utila Bora, 29. — Guvernul italian e absolut hotărât să facă economii. S’au suprimat, deja comisiunile cari n’au fost absolut indispensabile; acum se vor suprima și multe tribunale secundare, se vor reduce anumite birouri de control și se vor simplifica toate organele ministerelor, etc. In schimb, guvernul va propune parlamentului ca să dedice un milson de lire pentru lucrări publice în scop de a veni in ajutorul dezocupaților din anumite regiuni. 3n din slU împrumutului de 560 milioane LA CE REZULTAT S’A AJUNS In urma tratativelor cari au avut loc intre ministerul de finanțe și Banca Națională, s’a ajuns la concluzia ca Banca Națională să accepte ca deținătorii de ordonanțe cu sume mai importante emise de ministerul de finanțe să poată sconta efectele lor de a dreptul de la Banca Națională pe baza semnături ministrului de finanțe. Statul își ia obligația să plătească băncii dobânzile cuvenite. împrumuturile acordate de Banca National nu se vor mărgini la cifra de 500 milioane, ci se vor extinde după necesitățile întreprinderilor industriale. Măsura aceasta e acceptată de ministerul de finanțe deși ea nu înlătură jignirea adusă statului prin refuzarea împrumutului în condițiunile cerute. ostatici români îsi arși din Buleria Craiova. 29. — La tabăra regionala a regimentului 41 infanterie au fost aduși un număr însemnat de repartați români dobrogeni cari au fost luați ostatici de către bulgari la începutul ocupațiunei dușmane. Ei au fost aduși aci spre a face carantină și apoi vor fi trimiși la locuințele lor din Dobrogea. Ca o pilda vie a îngrozitoarelor atrocități săvârșite de bulgari împotriva populației românești sunt foștii ostatici aduși aci și găsiți, după trei ani de la indicerea păcii de comisiunile aliate prin lagărele primitive din Bulgaria. Foarte mulți din acești ostatici sunt cu crini scoși, anii cu limba și nasul tăiate, cu picioarele sau mâinile smulse de la încheieturi lac roule batjocorite in mod sălbatic. Aceștia cerșesc acum pe străzile Craiovei spre a-și procura îmbrăcămintea ce le lipsește. Ar fi nimerit ca autoritățile să se dea o mai de aproape îngrijire. Bucureștiul e plin de delegați din provincie și e firesc să fie așa. Țara trece prin momente foarte grele, și ori de câte ori ea se găsește în cel mai mic impas, cetățenii din toate părțile îi vin în ajutor, și cum în numele țării nu se poate vorbi decât de la București, ei vin la București. Dar se va zice, de unde știu cetățenii că țara e în impas ? Există o legătură tainică între țară și fiii ei, și când țara are nevoe de sprijinul cetățenesc, ei se simt împinși de un curent irezistibil spre București. Nimic nu-i poate opri. Ei vin, în vagoane, pe vagoane, pe tampoane, pe frig, cu geamurile sparte, vin spre Bucureștiul fără locuințe, unde lumea doarme pe sub poduri, spre Bucureștiul speculei, unde mâncarea e un lux și statul ia impozit pentru ea, spre Bucureștiul ispitei și al desfrâului. Ce vreți, când tata are nevoe de fiii ei, trebue să le poarte și de grije ca să aibe unde să se odihnească... Fiii țării au venit să-și spună cuvântul asupra crizei politice, economice și financiare și după ce i-au spus, țara a început să le ducă de grije, i-a dus pe la bodegi, pe la șosea, seara pe la cabareturi și dancinguri, și pentru că țara a fost așa de generoasă, au stat și ei de au petrecut până dimineața. *K* ,41 44 Pretutindeni, pe străzi, prin localuri publice, lumea se uita cu curiozitate la ei și când bucureșteanul spune surâzând, „sunt provinciali"; în acest „provinciali“ el pune toată cruzimea ironiei lui. Am spus toată cruzimea, pentru că tot ce e crud e și nedrept. Intr’adevăr, deși bucureștenii se cred mai grozavi decât provincialii, totuși de la provinciali au pornit toate acțiunile mari. Bucureștenii s’au agitat întotdeauna, pe toate chestiile și nimeni nu i-a luat în serios. Guvernele cărora nu le conveneau agitațiile lor, spuneau cu dispreț „se agită plebușca Bucureștiului“. Când veneau însă delegații din provincie, și se spunea cu morgă „țara și-a spus cuvântul“, cei de la guvern plecau capul și-și vedeau de drum... Iată clar că provincialii, nu bucureștenii au avut întotdeauna cuvântul hotărâtor în chestiile mari. Ei au fost întotdeauna și oameni mai cu gust și mai pe trecători decât bucureștenii. De câte ori s’au organizat serbări sau expoziții la București, provincialii au fost poftiți cu reducere la căile ferate, dar niciodată nu s’a făcut reduceri la vehiculele Capitalei, pentru ca sărăcimea din cartierele mai depărtate să poată veni și ea la o serbare mai importantă sau la vreo expoziție. * * # Eu găsesc că solicitatuaiea ce se acordă provincialilor este foarte meritată, pentru că educația și concepția lor despre oameni și lucruri e mai solidă decât a noastră. Noi ne ducem la întruniri publice, ne agităm, alegem mandatarii noștri și pe urmă ne dezinteresăm de tot Vrea deputatul nostru să fie om de treabă și să se tie de fără [ duelile pe care le-a dat, bine , nu vrea, iar e bine... Provincialii însă după ce și-au ales deputații, se țin după ei, vin la București la deschiderea Camerelor și îndurând toate mizeriile, îi silesc să-și îndeplinească toate angajamentele pe care le-au luat. Se țin după ei pe la societăți, pe la ministere, pe la direcțiile de cai ferate și navigații și nu-i slăbesc până nu-și fac toate treburile cu dânșii. De aceea națiunea îșî alege oamenii săi ca să poată să-și facă treburile cu dânșii. Astăzi, când Camerele sunt deschise, când sunt atâția provinciali în București, — nu mă miră,— dar nu înțeleg unde dorm acești provinciali, când n’au unde dormi oficiile de închiriere. MNISTER WALK TELEFON Direcția 57/72 Secretariatul 24/73 toatei Bucureșii!® Provincialii la licărești