Dimineaţa, decembrie 1921 (Anul 18, nr. 5452-5478)
1921-12-23 / nr. 5471
Inul XVII-lea — No. 5471 8 Pagini 1 leu exemplarul † Pagini q tineri 23 Decembrie 1321 Klar fondat tn 1004 da CONST. MILLS Hai să dam mânăcumână... Aproape de cum avurăm România Mare, cea mult dorită și așa de puțin așteptată, de îndată ce se puseră la ordinea zilei problemele cele atât de mari naționale, politice, etnice, economice, financiare la cari nici nu visam și pentru cari eram așa de slab pregătit, s’a emis ideia că partidele noastre trebue să lase pardalnicului certurile și luptele intestine, chestiile de persoane, zavistiile și diviziunile, pentru a face cu toatele Împreună front împotriva greutăților zilei. Asta era mai important și mai urgent decât oriși ce. Dar tocmai asta nu se făcea, ba se făcea exact contrariul, in gradul cel mai superlativ. Am fost printre cei d’întâi și Cel mai statornici in ideia că nu era nimic mai greu ca acest lucru ce apărea unora atât de ușor, de simplu, de natural și de folositor tării. Cei ce doreau unirea, concentrarea sau cel puțin colaborarea partidelor politice, se întemeiau pe credința că la împrejurări noul trebue să se ivească oameni noul, că nevoia va sfârși prin a creia organul, că patriotizmul și înțelepciunea aveau să iasă la iveală sub presiunea împrejurărilor, că oamenii nu sânt așa de răi precum se crede și interesele generale vor ajunge să covârșească micimile și răutățile politicianilor. Prin urmare se conta, în definitiv, pe partea bună a naturii omenești. Fără a afirma că noi cei cari aveam o altă părere contam numai decât pe partea rea a acestei naturi și că o socoteam ireductibilă și nevindecabilă, vomu zice că ne întemeiem pe-aceia că oamenii nu sânt nici prea buni și nici prea răi, nici idealiști sadea și nici meschini ptova, ci oameni pur și simplu. Adică raționam așa : ceea ce determină păreri, atitudini și curente, atât la indivizi luați în parte cât și la indivizi grupați de pildă în partide politice, nu e pornirea ideală și judecata de ordin superior și general, ci sila și interesul. Dacă e rău sau e bine că e așa, nu e locul de-a o discuta act. In treacăt fie zis, cred că nu e chiar așa de rău. In tot cazul faptul e că lucrurile se prezintă astfel în omenire de la Adam și până astăzi. Să contăm deci pe realitate. Rămânea numai să se ivească acea realitate, acele împrejurări cari să silească partidele noastre la unire, la conlucrare, și asta nu putea fi nici chestia națională, nici cea economică, cari sunt de ordin pur general și superior, cu cari deci se termină o acțiune, dar cu cari nu începe de obiceiu. Și s’au ivit împrejurările alea. Oricât s’ar critica rolul Coroanei în actuala criză, trebue să-i recunoaștem totuși meritul că ea a provocat începutul de unire între partide. A trebuit ca regele să scoată din haosul nostru politic un guvern personal și să-l impună țării, trecând peste toate uzanțele și textele, pentru ca celelalte partide, simțind astfel o jignire și o atingere directă și ca să zicem așa personală, să se hotărască, lovite fiind ele de-a dreptul, a cugeta că a sosit momentul să se adune într’un mănunchiu și să colaboreze laolaltă. E tocmai ceia ce este pe cale de a se înfăptui , indiferent dacă partidele noastre sunt împinse, la început, de motive egoiste și de dureri speciale, e indiferent că au așteptat mai întâiu ca să li se aducă un prejudiciu ad-hoc pentru ca să apuce pe calea cea bună. Doar am spus că cu oameni avem de-a face, nu cu îngeri și nici cu diavoli. Și odată apucate pe calea asta, depinde să se cunoască, să se aprecieze, să colaboreze pentru propriile lor interese, vor sfârși prin a face la fel și pentru interesele țării. Bine că au început să practice unirea! Iar dacă cumva regele a făcut combinația asta cu precugetare, trebue să recunoaștem că este un maestru făr S de pereche, că a întrecut orice speranțe și orice așteptări în arta de a guverna, în special în arta de a guverna țara românească, I. Teodorescu. m Noul miniștri DOROMOLU Noul ministru al industriei și comerțului Pierr [®. Situația deplorabilă, în care se află Capitala, și odată cu ea și orașele din provincie, face ca toată lumea să ceară o schimbare în administrația orașelor. După cum anuunță ziarele, noul guvern are intenția să modifice radical alcătuirea comisiunei interimare a Capitalei Este adevărat că d. dr. Gheorghian rămâne la locul d-sale, că un număr de consilieri rămân de asemena în funcție. tn schimb, câțiva consilieri averescani vor fi schimbați prin alții, din alte partide. Vorba lui Caragiale: Se modifică, dar nu se schimbă nimic. Răul cel mare în administrarea comunelor rezidă în sistemul comisiunilor interimare. Sunt mai bine de trei ani îî e TS ' retragéífea néuritTWr 's! nici unul din guvernele cari s’au succedat de atunci, nu s’a gândit să facă alegeri comunale. Cetățenii au dreptul să-și aleagă ei părinții comunei; și până când acest drept nu va putea fi exercitat, nu vom avea ordine la primărie. Este adevărat că d. dr. Gheorghian a reușit să se permanentizeze la comună. Numit de guvernul Vaida, care vroia administrație, nu politică, președintele comisiei Interimare a declarat că nu face politică. A venit apoi guvernul Averesen, d. Gheorghian s-a înscris imediat în partidul poporului și a putut rămânea „primar". Actualul guvern nu e tn relații bune cu partidul poporului d. Gheorghian declară că nu face politică și rămâne în slujbă. Recunoaștem că președintele comisiei interimare a reușit, grație acestor variații de atitudine, să stabilească o continuitate in administrația comunală. Dar nu de acest fel de continuitate e nevoe. Comuna trebue să-și aleagă consiliul ei comunal, prin vot universal, egal, direct și secret Acest consiliu trebue să fie autonom și cu totul independent de guvern, cu care n’ar trebui să aibă nici o legătură. Până când nu se va ajunge la acest rezultat nu vom avea o gospodărie comunala serioasă, indiferent dacă actualul guvern va schimba câțiva consileri sau nu. Lucrul acesta ar trebui să-l știe și d. Cămărășescu și d. dr. Gheorgitan DOP. ' In cbinea consolidirei berilor de rezeer * Privitor la scrisoarea trimisă ii o firmă engleză ziarului „Morning Post“ in chestiunea consolidării tonurilor de tezaur ți pe care am reprodus-o In numărul nostru de alaltăeri, iată ce ni se comunică din joc autorizat. Contestarea ce se face faptelor afirmate de un ministru român nu ingădue nici un răspuns. Mai este oare nevoe ca un ministru al țărei să dea in presa românească, confirmarea că avizul ce a publicat, referitor la regularea chestiunei bonurilor de tezaur, e conform cu realitatea ? Scrisoarea trebuește considerată ca o încercare a unora din purtători de a face opoziție planului ce guvernul român, de acord cu marile instituțiuni de credit, le va supune purtătorilor. Nu s’a văzut consolidare fără rezistența unora dintre purtători, după cum nu s'a văzut consolidare sprijinită de marile instituțiuni financiare care să nu reușească. Treizeci pe !! Cu Urnnte că, .știau, pentru că H se apuseg«t_«fi" ministerul lor mi va dura decât cel mult cât poate ține o prorogare, adică treizeci de «file, noii miniștri! s’au grăbit să primească portofolii«, nu atât ca să fie miniștri cât ca să fie „foști miniștrii“. — „Bine, bine și am spus noile excelențe. stăm nod treizeci de zile miniștri, dar foști miniștrii vom fi pe viață. Cu riscul de a nu face nimic trei-zeci de zile, nu e agreabil să primești corespondența cu d. Cutare fost ministru sau să te plimbi în străinătate cu cărți de vizită ..Ancien ministre?“. S’au instalat la ministere pe fotolii comode, pentru că portofoliu aduce și fotoliu, au aprins câte o țigară „ministerială“ din cele râmase în cutia uitată de celălalt, care la amărăciunea, plecăm n’a uitat de cât nefast», zi de 13 Decembrie, au sunat s ă vină aprodul și au început cu ordinele Să fie d. director X. — A plecat — D. 5of Y. — N’a venit — Unde sunt funcționarii? — Dracu că-i știe, excelentă, că n’a venit nici unul. — De ce? — Așa a când se apropie vacanța. — Care vacanție? — De crăciun! Și începu să curgă nădușeada pe fața simandicoasă a excelenții care aici cerneală n’a med găsit în cădimar fi. „Vacanța Crăciunului!” Iată un lucru la care nu s’a gândit nimeni. Vassi zică nu e vorba numai de treizeci de zile din care n’au mai rămas decât vre-o douăzeci și opt dar și din astea se mai scot alte câteva pentru prăznuirea sărbătorilor. Nenorocita idee! Auzi ministru de sărbători cum erau pe vremuri aicii de carnaval! Și la vremea aceasta funcționarii care nu lată în serios guvernul de treizeci de zile, râd pe Înfundate prin birouri — Ce zice „ministru!“? — Vă chiamă. — râde usturoi făcând cu ochiu. — Și ce i-ai spus? — Că sunteți un concediu pe... treizeci de zile KUP, Situația gravă în Grecia EVENTUALITATEA CĂDERII LUGUNARIS PERICULOASA PENTRU DINASTIE Din Grecia vin știri că in insula Creta, revolta a luat proporții foarte amenințătoare. Răzvrătită sunt stăpâni pe întreaga Insulă. Principele George, moștenitorul tronului, nu inspecția pe care a făcut-o pe frontul din Asia, a fost întâmpinat pretutindeni de către soldați cu strigătele: — Vrem demobilizarea ! Jos Gunaris ! Plecarea ! Gunaris ar aduce insă la cârma statului pe Ventze*tos care, cum se știe, numai simpatii nu are pentru actuala dinastie greacă. ^ ^ Prorogarea Ce, a murit? Nu, dar trage săi moară.. Ideia unui guvern Flondor Cine a propus-o.»Două obiective importante:-Presidents d-lui Matei Cantacuzino.-Țărăniștii să-și precizeze atitudinea D- G. Grigorovici ne dă câteva precizări Acțiunea întreprinsă de d. Flondor in scopul alcătuirei unui guvern de concentrare care, retemându-se pe actualele majoritați parlamentare, să voteze legea electorală și să facă formalitățile necesare pentru convocarea Constituantei, prinde din ce in ce mai mult teren. Se știe că cel dintâi care a lansat în București ideea unul guvern Flondor, ed. G. Grigorovici. Cuvintele senatorului bucovinean au fost însă răstălmăcite și acțiunei d-sale i s’a dat un sens pe care nu la avut. De aceea, întâlnind pe d. Grigorovici d-sa și-a precizat din nou modul de a vedea într’o convorbire din care extragem declarațiile următoare: — Mai întâi (nn să se știe că pe mine nu mă interesează în mod exclusiv persoana d-lil Flondor. De aceia refuz să accept felul in care judecă acțiunea mea un ziar, care crede că-l susțin pe d. Folndor din prietenie personală. Pe mine mă preocupă numai necesitatea politică actuală și nimic altceva. Dovadă că nu persoana d-lui Flondor mă interesează, e faptul că însuși d-sa e gata să accepte ca ministerul de concentrare să-l formeze d. Matei Cantacuzino care, ca om din vechiul regat, ar inspira poate mai multă încredere. PLATFORMA GUVERNULUI DE CONCENTRARE — Singurul lucru care să preocupă platforma viitorului guvern de concentrare și care trebue să fie: votarea unei legi electorale, ca cea din vechiul regat, plus înființarea unui contencios superior, alcătuit din magistrați care să verifice legalitatea alegerilor și să se pronunțe asupra Validlărei sau invanidărei. Sarcina aceasta nu mai poate fi lăsată majorităților parlamentare. D. Flondor stăruie în special asupra realizarea acestei idei care e o bună garanție împotriva abuzului electoral. Un asemenea guvern — neutru sau mai bine zis neutralizat — este absolut necesar, fiindcă eu am ferma convingere că oricât s’ar strădui d. Take Ionescu, d-sa nu va izbuti să câștige în Parlament majoritățile necesare. Lucrul e ca desăvârșire escris. „NEUTRALIZAREA*4 — Vreți să știți acuma cum înțeleg eu neutralizarea ? Iată : Nu pot înțelege neutralizarea altfel decât ca o concentrare a tuturor pâraielor burgheze democratice, reprezentate prin bărbați cinstiți cari pot spune: N'am furat, nu fur, nu voi fura rolul țărăniștilor. — situația socialiȘTILOR DEMOCRAȚI — Pentru ca această combinație să aibă efectul necesar, din ea nu pot lipsi țărăniștii. Noi insă n’am lua parte la ea. Căci ceea ce ne interesează pe noi ca social democrați nu e o colaborare a noastră cu o asemenea formație, ci din contră o concentrare a burghezilor cinstîți în fața căreia să stea opoziția socialiștilor cinstiți. Abia rezultatul alegerilor, făcute de un guvern neutralizat și cinstit va dovedi cine are puterea în țară. Știu că țărăniștii vor și ei alcătuirea unei astfel de formații ministeriale, dar din moțiunea lor nu reiese dacă el ar accepta să facă parte din acest guvern, ceea ce e de dorit. Ar trebui ca țărăniștii să dea din vreme explicații în această privință. LIBERALII EXCLUȘI DIN BLOC —• E de la sine înțeles, continui d. Grigorovici, ci liberalii trebue să fie escinși din capul locului din acest bloc. Știau de ce. Liberalii chiar și cei din stânga partidului, vor să restrângă legea electorală din vechiul regat, Introducând sistemul preconizat de d. Duca. Intenția d-lui Duca este de a falsifica reprezentarea proporțională in sensul de a se declara a iese In Întregime listele al căror candidați au întrunit majoritatea absolută, adică jumătate plus unul. Apoi liberalii în nici un caz n’ar putea să lucreze cu Parlamentul actual. Venirea lor la putere nu s’ar putea face decât tot așa cum s'a făcut cu d. Take Ionescu, adică printr’o lovitură a Coroanei — ceea ce nu e admisibil. Cât despre eventualitatea unui guvern liberal, ea ar prezintă gravul inconvenient ci ar necesita două rânduri de alegeri: un rând pentru alegerea Camerelor ordinare si a doua alegere pentru Constituantă. CONCENTRAREA PARTIDELOR DEMOCRATICE — In rezumat, deci, părerea mea e că ne trebue un guvern de concentrare a tuturor partidelor democratice cinstite, fie cu d. Flondor, fie cu d. Matei Cantacuzino, căci amândoi prezintă fază de democrație, garanția că vor face o lege electorală largă și dreaptă. Sper că d. Matei Cantacuzino va înțelege necesitatea de a se înțelege și cu țărăniștii, a cărora prezență in bloc ar fi incă o garanție pentru democrație. O Cât despre forma viitoarei Constituante, prefer sistemul preconizat de d. Stere, acela al unei singure adunări na*tr*nale» I. N. •* ■ v ■ « D. DR. GRIGOROVICI Cum va fi sctată comisia interimară? Ce ne spune d. dr. Gheorghian Gospodariu fără culoare porci-Am găsit comuna secăt.Nu m'au ajutat nici cei mari, nici cei mici Schimbarea comisii interimare nu a fost hotărâtă definitiv, In ori ce caz ea nu pleacă însoțită de regretul populației bucureștene. La venirea sa la primăria Capitalei, d. dr. Gheeorghian a fost salutat cu multă bucurie de presă și de întreaga massă a populației bucureștene, dornică de o administrație pricepută, cinstită și cu grije de nevoile cetățenilor. D. dr. Gheorghian nu a realizat speranțele ce lumea își pusese în d-sa. Se prea poate ca vina să nu fe exclusiv a d-sale și un șir întreg de fapte să-l fi împiedecat să dea Capitalei o altă gospodărie decât aceea pe care o cunoaștem. Cum explică d-sa faptul că am avut și avem administrația comunală într’o atât de detestabilă stare ? Mai rămâne d-sa la primărie ? D. dr. Gheorghian pe care l-am văzut era ne-a declarat următoarele în legătură cu această chestiune: — „Am fost solicitat si păstrez preșidentia comisii interimare și am primit-o. Am făcut însă reprezentanților guvernului două declarații. Să-mî dea colaborator! oameni din toate clasele sociale și bun! gospodar!, și să mă ajute să scot politica din administrația comunală. Am cerut de asemeni să se dea primărie o deplină autonomie, fără de care sforțările mele vor rămâne zadarnice. Doresc, ca primăria să nu mai fie sub nici o tutelă și guvernul să-mi dea tot concursul atunci când îl voi cere. Dacă aceste două dorințe nu-mi vor fi împlinite, n’aș putea să fiu de nici un folos concetățenilor mei. NU MI-AU DAT CONCURSUL ! Sunt președinte al comisii interimare de aproape doi ani. Am luptat mult, și a trebuit să lupt foarte mult, ca să pot face un început de ordine în gospodăria comunală, sărăcită și secătuită din cauza ocupație germane. Când am venit, n’am găsit nici un ban în casa comunală și foarte multe datorii. Populația flămândă și fără lemne, mă asalta zilnic, și trebue să adaog că la toate sforțările mele, în loc de ajutor au fost multe ziare politice care din spirit de opoziție m’au ironizat pot zice m’au maltratat semnalând zilnic că populația n’are : apă, pâine, lemne și lumină. Nici unul din redactorii ziareîncare m’au combătut n’a venit «S mă întrebe dacă cei mari, ca și cei mici, mi-au dat concursul de care aveam nevoe. NIMIC FARA BANI AzI, după doi an!, de răbdare 4 de tact. am putut asigura primări! (Citiți continuarea In aug. ll-a. D. DR. GHEORGHIAN