Dimineaţa, decembrie 1921 (Anul 18, nr. 5452-5478)

1921-12-23 / nr. 5471

Inul XVII-lea — No. 5471 8 Pagini 1 leu exemplarul † Pagini q tineri 23 Decembrie 1321 Klar fondat tn 1004 da CONST. MILLS Hai să dam mânăcumână... Aproape de cum avurăm România Mare, cea mult dorită și așa de pu­țin așteptată, de îndată ce se puse­ră la ordinea zilei problemele cele atât de mari naționale, politice, et­nice, economice, financiare la cari nici nu visam și pentru cari eram așa de slab pregătit­, s’a emis ideia că partidele noastre trebue să lase pardalnicului certurile și luptele in­testine, chestiile de persoane, zavis­tiile și diviziunile, pentru a face cu toatele Împreună front împotriva greutăților zilei. Asta era mai important și mai urgent decât ori­și ce. Dar tocmai asta nu se făcea, ba se făcea exact contrariul, in gradul cel mai super­lativ. Am fost printre cei d’întâi și Cel mai statornici in ideia că nu e­­ra nimic mai greu ca acest lucru ce apărea unora atât de ușor, de sim­plu, de natural și de folositor tării. Cei ce doreau unirea, concentra­rea sau cel puțin colaborarea par­tidelor politice, se întemeiau pe cre­dința că la împrejurări noul trebue să se ivească oameni noul, că ne­voia va sfârși prin a creia organul, că patriotizmul și înțelepciunea a­­veau să iasă la iveală sub presiunea împrejurărilor, că oamenii nu sânt așa de răi precum se crede și inte­resele generale vor ajunge să co­vârșească micimile și răutățile po­­liticianilor. Prin urmare se con­ta, în defini­tiv, pe partea bună a naturii ome­nești. Fără a afirma că noi cei cari a­­veam o altă părere contam numai decât pe partea rea a acestei naturi și că o socoteam ireductibilă și ne­vindecabilă, vomu zice că ne înteme­iem pe-aceia că oamenii nu sânt nici prea buni și nici prea răi, nici idealiști sadea și nici meschini p­­tova, ci oameni pur și simplu. Adi­că raționam așa : ceea ce determi­nă păreri, atitudini și curente, atât la indivizi luați în parte cât și la indivizi grupați de pildă în partide politice, nu e pornirea ideală și ju­decata de ordin superior și gene­ral, ci sila și interesul. Dacă e rău sau e bine că e așa, nu e locul de-a o discuta act. In treacăt fie zis, cred că nu e chiar așa de rău. In tot ca­zul faptul e că lucrurile se prezin­tă astfel în omenire de la Adam și până astăzi. Să contăm deci pe realitate. Rămânea numai să se ivească acea realitate, acele împrejurări cari să silească partidele noastre la unire, la conlucrare, și asta nu putea fi nici chestia națională, nici cea economică, cari sunt de ordin pur general și superior, cu cari deci se termină o acțiune, dar cu cari nu începe de obiceiu. Și s’au ivit împrejurările alea. Oricât s’ar critica rolul Coroanei în actuala criză, trebue să-i recu­noaștem totuși meritul că ea a pro­vocat începutul de unire între par­tide. A trebuit ca regele să scoată din haosul nostru politic un guvern personal și să-l impună țării, tre­când peste toate uzanțele și texte­le, pentru ca celelalte partide, sim­țind astfel o jignire și o atingere directă și ca să zicem așa persona­lă, să se hotărască, lovite fiind ele de-a dreptul, a cugeta că a sosit momentul să se adune într’un mă­­nunchiu și să colaboreze laolaltă. E tocmai ceia ce este pe cale de a se înfăptui , indiferent dacă partidele noa­stre sunt împinse, la început, de motive egoiste și de dureri specia­le, e indiferent că au așteptat mai întâiu ca să li se aducă un prejudi­ciu ad-hoc pentru ca să apuce pe calea cea bună. Doar am spus că cu oameni avem de-a face, nu cu îngeri și nici cu diavoli. Și odată apucate pe calea asta, depinde să se cunoască, să se apre­cieze, să colaboreze pentru pro­­priile lor interese, vor sfârși prin a face la fel și pentru interesele ță­rii. Bine că au început să practice unirea! Iar dacă cumva regele a făcut combinația asta cu precugetare, trebue să recunoaștem că este un maestru făr­ S de pereche, că a în­trecut orice speranțe și orice aș­teptări în arta de a guverna, în special în arta de a guverna țara românească, I. Teodorescu. m Noul miniștri D­­OROMOLU Noul ministru al industriei și co­merțului Pierr [®. Situația deplorabilă, în care se află Capitala, și odată cu ea și orașele din provincie, face ca toată lumea să ceară o schimbare în administrația orașelor. După cum anuunță ziarele, noul gu­vern are intenția să modifice radical alcătuirea comisiunei interimare a Capitalei Este adevărat că d. dr. Gheorghian rămâne la locul d-sale, că un număr de consilieri rămân de asemena în funcție. tn schimb, câți­va consilieri averescani vor fi schim­bați prin alții, din alte partide. Vorba lui Caragiale: Se modifică, dar nu se schimbă nimic. Răul cel mare în administrarea comunelor rezidă în sistemul comisi­­unilor interimare. Sunt mai bine de trei ani îî e TS ' retragéífea néuritTWr 's! nici unul din guvernele cari s’au suc­cedat de atunci, nu s’a gândit să fa­că alegeri comunale. Cetățenii au dreptul să-și aleagă ei părinții comunei; și până când a­­cest drept nu va putea fi exercitat, nu vom avea ordine la primărie. Este adevărat că d. dr. Gheorghi­an a reușit să se permanentizeze la comună. Numit de guvernul Vaida, care vroia administrație, nu politică, pre­ședintele comisiei Interimare a dec­larat că nu face politică. A venit apoi guvernul A­veresen, d. Gheorghian s-a înscris imediat în partidul poporului și a putut rămâ­nea „primar". Actualul guvern nu e tn relații bune cu partidul poporu­lui d. Gheorghian­ declară că nu fa­ce politică și rămâne în slujbă. Recunoaștem că președintele comi­siei interimare a reușit, grație aces­tor variații de atitudine, să stabileas­că o continuitate in administrația comunală. D­ar nu de acest fel de continuitate e nevoe. Comuna trebue să-și aleagă consi­liul ei comunal, prin vot universal, e­­gal, direct și secret Acest consiliu trebue să fie autonom și cu totul independent de guvern, cu care n’ar trebui să aibă nici o legătură. Până când nu se va ajunge la a­­cest rezultat nu vom­ avea o gospo­dărie comunala serioasă, indiferent dacă actualul guvern va schimba câțiva consileri sau nu. Lucrul acesta ar trebui să-l știe și d. Cămărășescu­ și d. dr. Gheorgitan DOP. ' In cbinea consolidirei berilor de rezeer * Privitor la scrisoarea trimisă ii o firmă engleză ziarului „Morning Post“ in chestiunea consolidării to­nurilor de tezaur ți pe care am re­produs-o In numărul nostru de alal­­tăeri, iată ce ni se comunică din joc autorizat. Contestarea ce se face faptelor afirmate de un ministru român nu ingădue nici un răspuns. Mai este oare nevoe ca un mini­stru al țărei să dea in presa româ­nească, confirmarea că avizul ce a publicat, referitor la regularea chestiunei bonurilor de tezaur, e conform cu realitatea ? Scrisoarea trebuește considerată ca o încercare a unora din purtă­tori de a face opoziție planului ce guvernul român, de acord cu ma­rile instituțiuni de credit, le va su­pune purtătorilor. Nu s’a văzut consolidare fără re­zistența unora dintre purtători, du­pă cum­ nu s'a văzut consolidare sprijinită de marile instituțiuni fi­nanciare care să nu reușească. Treizeci pe !! Cu Urnnte că, .știau, pentru că H se apuseg«t_«fi" minister­­u­l lor mi va dura de­cât cel mult cât poate ține o prorogare, adică trei­zeci de «file, noii miniștri! s’au grăbit să pri­mească portofolii«, nu atât ca să fie miniștri cât ca să fie „foști miniș­trii“. — „Bine, bine și am­ spus noile ex­celențe. stăm nod trei­zeci de zile miniștri, dar foști miniștrii vom fi pe viață. Cu riscul de a nu face ni­mic trei-zeci de zile, nu­ e agreabil să primești corespondența cu d. Cu­tare fost ministru sau să te plimbi în străinătate cu cărți de vizită ..Ancien mi­nistre?“. S’au instalat la ministere pe fotolii comode, pentru că portofoliu aduce și fotoliu, au aprins câte o țigară „ministerială“ din cele râmase în cutia uitată de celălalt, care la a­­mără­ciunea, plecăm n’a uitat de cât nefast», zi de 13 Decembrie, au sunat s ă vină aprodul și au început cu or­dinele Să fie d. director X. — A plecat — D. 5of Y. — N’a venit — Unde sunt funcționarii? — Dracu că-i știe, excelentă, că n’a venit nici unul. — De ce? — Așa a când se­ apropie vacanța. — Care vacanție? — De crăciun! Și începu să curgă nădușeada pe fața simandicoasă a excelenții care aici cerneală n’a med găsit în cădi­­mar fi. „Vacanța Crăciunului!” Iată un lucru la care nu s’a gândit nimeni. Vassi zică nu e vorba numai de trei­zeci de zile din care n’au mai rămas de­cât vre-o două­zeci și opt dar și din astea se mai scot a­lte câteva pentru prăznuirea sărbătorilor. Nenorocita idee! Auzi ministru de sărbători cum erau pe vremuri aicii de carnaval! Și la vremea aceasta funcționarii care nu lată în serios guvernul de trei­zeci de zile, râd pe Înfundate prin birouri — Ce zice „ministru!“? — Vă chiamă. — râde usturoi fă­când cu ochiu. — Și ce i-ai spus? — Că sunteți un concediu pe... trei­zeci de zile KUP, Situația gravă în Grecia EVENTUALITATEA CĂDERII LU­­GUNARIS PERICULOASA PENTRU DINASTIE Din Grecia vin știri că in insula Creta, revolta a luat proporții foarte amenințătoare. Răzvrătită sunt stăpâni pe întreaga Insulă. Principele George, moștenitorul tronului, nu inspecția pe care a fă­cut-o pe frontul din Asia, a fost în­tâmpinat pretutindeni de către sol­dați cu strigătele: — Vrem demo­bilizarea ! Jos Gunaris ! Plecarea ! Gunaris ar aduce insă la cârma statului pe Ventze*­tos care, cum se știe, numai sim­patii nu are pentru actuala dinas­­tie greacă. ^ ^ Prorogarea Ce, a murit? Nu, dar trage săi moară.. Ideia unui guvern Flondor C­ine a propus-o.»Două obiective importante:-Presi­dents d-lui Matei Cantacuzino.-Țărăniștii să-și precizeze atitudinea D- G. Grigorovici ne dă câteva precizări Acțiunea întreprinsă de d. Flondor in scopul alcă­­tuirei unui guvern d­e con­­centrare care, retem­ân­­du-se pe actualele m­ajo­­ritați parlamentare, să voteze legea electorală și să facă formalitățile necesare pentru convoca­rea Constituantei, prinde din ce in ce mai mult te­ren. Se știe că cel dintâi care a lan­sat în București ideea unul guvern Flondor, e­d. G. Grigorovici. Cu­vintele senatorului bucovinean au fost însă răstălmăcite și acțiunei d-sale i s’a dat un sens pe care nu la avut. De aceea, întâlnind pe d. Grigorovici d-sa și-a precizat din nou modul de a vedea într’o con­vorbire din care extragem decla­rațiile următoare: —­ Mai întâi (nn să se știe că pe mine nu mă interesează în mod ex­clusiv persoana d-lil Flondor. De aceia refuz să accept felul in care judecă acțiunea mea un ziar, care crede că-l susțin pe d. Folndor din prietenie personală. Pe mine mă preocupă numai necesitatea politi­că actu­ală și nimic altceva. Dovadă că nu persoana d-lui Flondor mă interesează, e faptul că însuși d-sa e gata să accepte ca ministerul de concentrare să-l for­meze d. Matei Cantacuzino care, ca om din vechiul regat, ar inspira poate mai multă încredere. PLATFORMA GUVERNU­LUI DE CONCENTRARE — Singurul lucru care să preocupă­­ platforma viitorului guvern de con­centrare și care trebue să fie: votarea unei legi electorale, ca cea din ve­chiul regat, plus înființa­rea unui contencios supe­rior, alcătuit din magis­trați care să verifice le­galitatea alegerilor și să se pronunțe asupra Vali­­dlărei sau invanidărei. Sar­cina aceasta nu mai poa­te fi lăsată majorităților parlamentare. D. Flondor stăruie în special asupra realizarea acestei idei ca­re e o bună garanție îm­potriva abuzului electo­ral. Un asemenea guvern — neutru sau mai bine zis neutralizat — este absolut necesar, fiindcă eu am ferma convingere că ori­cât s’ar strădui d. Take Ionescu, d-sa nu va izbuti să câștige în Parlament majoritățile necesare. Lucrul e ca desăvârșire escris. „NEUTRALIZAREA*4 — Vreți să știți acuma cum înțe­leg eu neutralizarea ? Iată : Nu pot înțelege neutralizarea altfel de­cât ca o concentrare a tuturor pâr­aielor burgheze democratice, re­prezentate prin bărbați cinstiți cari pot spune: N'am furat, nu fur, nu voi fura­­ rolul țărăniștilor. — situația sociali­­ȘTILOR­ DEMOCRAȚI — Pentru ca această combinație să aibă efectul necesar, din ea nu pot lipsi țărăniștii. Noi insă n’am lua parte la ea. Căci ceea ce ne interesează pe noi ca social democrați nu e o colabo­rare a noastră cu o asemenea for­mație, ci din contră o concentrare a burghezilor cinstîți în fața că­reia să stea opoziția socialiștilor cinstiți. Abia rezultatul alegerilor, făcute de un guvern neutralizat și cinstit va dovedi cine are puterea în țară. Știu că țărăniștii vor și ei alcă­tuirea unei astfel de formații mi­nisteriale, dar din moțiunea lor nu reiese dacă el ar accepta să facă parte din acest guvern, ceea ce e de dorit. Ar trebui ca țărăniștii să dea din vreme explicații în această privință. LIBERALII EXCLUȘI DIN BLOC —• E de la sine înțeles, continui d. Grigorovici, ci liberalii trebue să fie escinși din capul locului din acest bloc. Șt­iau­ de ce. Liberalii chiar și cei din stânga partidului, vor să restrângă legea electorală din vechiul regat, Intro­ducând sistemul preconizat de d. Duca. Intenția d-lui Duca este de a falsifica reprezentarea proporțio­nală in sensul de a se declara a­ iese In Întregime listele al căror candidați au întrunit majoritatea ab­solută, adică jumătate plus unul. Apoi liberalii în nici un caz n’ar putea să lucreze cu Parlamentul actual. Venirea lor la putere nu s’ar putea face decât tot așa cum s'a făcut cu d. Take Ionescu, a­­dică printr’o lovitură a Coroanei — ceea ce nu e admisibil. Cât despre eventualitatea unui guvern liberal, ea ar prezintă gra­­vul inconvenient ci ar necesita două rânduri de alegeri: un rând pentru alegerea Camerelor ordi­nare si a doua alegere pentru Constituantă. CONCENTRAREA PAR­­TIDELOR DEMOCRA­TICE — In rezumat, deci, pă­rerea mea e că ne trebue un guvern de concentra­­re a tuturor partidelor de­mocratice cinstite, fie cu d. Flondor, fie cu d. Ma­tei Cantacuzino, căci a­­mândoi prezintă fază de democrație, garanția că vor face o lege electorală largă și dreaptă. Sper că d. Matei Cantacuzino va înțelege necesitatea de a se înțelege și cu țărăniș­tii, a cărora prezență in bloc ar fi incă o garanție pentru democrație. O Cât despre forma vii­toarei Constituante, pre­fer sistemul preconizat de d. Stere, acela al unei singure adunări na*tr*na­­le» I. N. •*­­ ■ v ■ « D. DR. GRIGOROVICI Cum va fi sctată comisia interimară? Ce ne spune d. dr. Gheorghian Gospodari­u fără culoare porci-Am găsit comuna secăt.­­Nu m'au ajutat nici cei mari, nici cei mici Schimbarea comisii interimare nu a fost hotărâtă definitiv, In ori ce caz ea nu pleacă însoțită de re­gretul populației bucureștene. La venirea sa la primăria Capi­talei, d. dr. Gheeorghian a fost sa­lutat cu multă bucurie de presă și de întreaga massă a­­ populației bu­cureștene, dornică de o administra­ție pricepută, cinstită și cu grije de nevoile cetățenilor. D. dr. Gheorghian nu a realizat speranțele ce lumea își pusese în d-sa. Se prea poate ca vina să nu fe exclusiv a d-sale și un șir în­treg de fapte să-l fi împiedecat să dea Capitalei o altă gospodărie decât aceea pe care o cunoaștem. Cum explică d-sa faptul că am avut și avem administrația comu­nală într’o atât de detestabilă sta­re ? Mai rămâne d-sa la primărie ? D. dr. Gheorghian pe care l-am văzut era ne-a declarat următoa­rele în legătură cu această che­­stiune: — „Am fost solicitat si păstrez preșidentia comisii interimare și am primit-o. Am făcut însă repre­zentanților guvernului două decla­rații. Să-mî dea colaborator! oameni din toate clasele sociale și bun! go­spodar!, și să mă ajute să scot po­litica din administrația comunală. Am cerut de asemeni să se dea primărie o deplină autonomie, fără de care sforțările mele vor rămâne zadarnice. Doresc, ca primăria să nu mai fie sub nici o tutelă și guvernul să-mi dea tot concursul atunci când îl voi cere. Dacă aceste două dorințe nu-mi vor fi împlinite, n’aș­ putea să fiu de nici un folos con­cetățenilor mei. NU MI-AU DAT CONCURSUL ! Sunt președinte al comisii interi­mare de aproape doi ani. Am lup­tat mult, și­ a trebuit să lupt foarte mult, ca să pot face un început de ordine în gospodăria comunală, să­răcită și secătuită din cauza ocu­pație germane. Când am venit, n’am găsit nici un ban în casa comunală și foarte multe datorii. Populația flămândă și fără lemne, mă asalta zilnic, și trebue să adaog că la toate sfor­țările mele, în loc de ajutor au fost multe ziare politice care din spirit de opoziție m’au ironizat pot zice m’au maltratat semnalând zilnic că populația n’are : apă, pâi­ne, lemne și lumină. Nici unul din redactorii ziareîn­­care m’au combătut n’a venit «S mă întrebe dacă cei mari, ca și cei mici, mi-au dat concursul de care aveam nevoe. NIMIC FARA BANI AzI, după doi an!, de răbdare 4 de tact. am putut asigura primări! (Citiți continuarea In aug. ll-a. D. DR. GHEORGHIAN

Next