Dimineaţa, decembrie 1921 (Anul 18, nr. 5452-5478)
1921-12-01 / nr. 5452
VINITIMESC ȘTIRI Ms TOATĂ LUMEAJ I DIMINEAȚA UNlRPTOM-ARTĂ-ȘTIINȚÃ Tragedia unei tragedians ltody este Agata Bârsesen? Viata artiștilor este de multe ori mai triată de cum ne-o închipuim. Să nu credem, că regii și reginele împodobite cu coroane de carton și vestminte strălucind în licărirea pietrelor false, iși duc acasă după terminarea reprezentanțiilor fastul regal în care au trăit câteva ceasuri pe scenă. Să nu ne închipuim cumva că artiștii de comedie care stârnesc hohote de râs, duc în încăperea celor patru ziduri de acasă, ceva din veselia răspândită de talentul lor In aala care îi aplaudă. Existența actorilor constitue de multe ori o tragedie, provocată câteodată de însuși publicul, căruia într’o zi nu-i mai place și nu mai gustă un talent. Alte ori chiar actorii, flinte sensibile și susceptibile își fac singuri răul, prin lipsa de discernământ practic în beția succesului de o zi. Și atunci se perd încetul cu încetul, numele lor dispar, din circulație, ajung o amintire, un ecou din alte vremuri, până când intră în haosul, uităreț vecin cu veșnica morței. E cazul uneia din cele mai strălucite reprezentante a scenei românești aminte de dânsa, cine nu-și reamin- Agatha Bârsescu. Cine nu-și aduce teste de lupta, ațâțată de amatorii cancanurilor dn culise, între ea și Aristizza Romanescu. Agatha, care nu de multă vreme, mai era sârbătorită, de toată lumea, cu săli pline și cu manifestația studenților care îi deshămau caii ca s-o ducă în triumf până la hotel! Agatha, artista româncă, supierb apreciată de critica germană, când s’a dus să joace la Berlin și la Viena ! In ultima vreme a jucat la Craiova pe vremea direcțiunei lui Gări ©anu. Apoi, într’o neagră mizerie, în care o aruncase nepăsarea și indolența autorităților noastre culturale a huat drumul pribegiei și unul dintre noi a avut dureroasa surpriză s'o vadă apărând ca figurantă în reprezentațiile „Miracolului“ lui Reinhardt ! Acum nu se mai știe pe unde e ! Știe cineva ceva despre dânsa? N’ar putea ea însăși, de unde e, dacă rândurile acestea îi cad în mână, să ne comunice ceva despre viața ei, despre existența ei, despre felul cum trăește? Ar fi un bine pentru noi și folositor pentru teatrul românesc. De altfel chiar pentru tineretul plin de nădejdi, care vede tu durere cum acerd marile talente, ar fi o ridicare a moralului, știind, că munca și sârguința lui nu e zadarnică și că oi care are împrejurările există o demnitate care nu tagădue criminale nepâsări. In jurul expozițiilor pe picturi — O vizită la d. Ștefan Popescu — Pictorii sunt de obicei oameni foarte ciudați. Sau te trag ,de mânecă, rugându-te, să vii, să le vezi expoziția, sau te înebunesc cu impresiile lor în fața tablourilor ca și cum ar fi conștienți de nevoia ce-o simți, să ți le comprtectaze pe ale tale. D. Ștefan Popescu, care de multă vreme face parte din seria marilor noștri artiști și nu face altceva, la fiecare expunere de nouă lucrări, decât să-ți întărească această fericită convingere, mai e și dintre aceia la care vii singur și la care tot singur rămâi în fața delicioasei maniere, cu care știe, să-ți redea toată poezia naturii văzută de un temperament deosebit. * * * D. Stefan Popescu e un poet. E poet, nu numai în simplicitatea senină, cu care îți asvârnă pe pânză un colț al naturii, dar e poet prin felul cum această natură se răsfrânge în sufle,ud lui și cum o primește și cum o redă cu toată taina pădurilor întunecoase, și dezolanta monotonie a câmpiilor arse de soare. E poet, pentru că i-a plăcut să se Înstrăineze din oamenii, care nu-1 interesează și pare să se fi îmbătat de creațiunea lui Dumnezeu, atunci, când Duminezeu nu făcuse încă greșeala, să strice armonia operei sale, punând pe oameni, să trăiască în măreața lui alcătuire. Poezia tablourilor d-lui Ștefan Popescu nu se sncuibă în pieisage de iarnă, cu crăcile arborilor încărcate de zăpadă și cu lumina în care se resfrânge albul ei Imaculat, ci se întinde cu o enormă tristețe deasupra jalnicelor aspecte de toamnă, în care îmbinarea colorilor scot în evidență auriul frunzelor căzute și restul din viață din frunzele, ce nu sau desprins încă. Ea colindă mai departe prin Bărăganul lui Odobesca și se oprește la marginea bălților românești cu sălciile dureros încolăcite, care te dor, arătându-ți suferința lor de totdeauna, sub poduri susținute de ele, în umezeala ceasurilor de seară când cântă cucul în agonia amurgului. Caracteristicul picturei d-lui Ștefan Popescu este tocmai poezia specific românească ce se desprinde din pânzele sale, o poezie care îi pun lucrările alături de ale lui Grigorescu. „Balta dela Macin“ de pildă este o minune. Rămâi pe gânduri în fața acetei liniște, care pare să se întindă mai departe de cadru, împresoară încăperea unda *a așezat tabloul și se așterne pe sufletul tău în picături de melancolie, de care multă vreme tu te mai poți desprinde. Și dacă într’un colț iți arată un vas cu flori, proaspete, culese In clipa când ai intrat, vezi, alături, alte flori, poate aceleoași, care mor în parfumul ce se păstrează, ca o amintire a zilelor rodirelor. *1* * Pictorul își trăește viața în mijlocul acestei naturi care îl urmărește și care îi este dragă. Văzându-i cum o invălue cu privirea, care o adoptă întreagă, te gândești la suferința ce trebue s-o resimtă mâine, când cei cu banala însemnare „reținut“ vor veni să-l despartă, de niște copii dragi, îmi închipui, că trebue să aibă sentimentul părintelui, care în neputință să-și crească copii e nevoit să-i încredințeze altora. Ii va mai vedea? Nu se știe. Dar fără îndoială că trecând pe ulițele sgomotoase ale orașului, se va opri cu dornică privire, în fața unei case, rea celui ce-l posedă nu se poate asemui cu părerea de rău a celui care să despărțit de el. Există totuși o legătură sufletească între artist și cel care cumpără și prin urmare îi face cinstea să întrebuințeze astfel banii, ce i-ar putea cheltui tot fel și fel de chipuri, dar melancolia unui pictor ca d. Ștefan Popescu, care pune atâta delicată artă în visurile sale, copleșește, fără îndoială, mulțumirea de a fi căutat și atât de mult apreciat A. da HSBZ Spectacole Astăzi Miercuri 30 Noembrie si Teatrul National. „Hamlet“. Teatrul Regina Maria. — „Mărgeluș“. Teatrul Popular. — „Brândușa“. Repertoriul săptămânei TEATRUL NAȚIONAL Joi: ziua: O noapte la Mircești; seara: Nora: Vineri: Hamlet Sâmbătă: ziua: Institutorii. seara: Hamlet. Duminică, ziua: Nora; seara: Nevestele d-lui Pleșa. TEATRUL REGINA MARIA (Compania dramatică Bulandra) Joi ziua : Suprema Portă; seara: Mărgeluș. Vineri: Mărgeluș. Sâmbătă ziua : Cidul; seara : Mărgeluș. Duminică ziua : Diavolul; seara : Mărgeluș. TEATRUL POPULAR Joi ziua: Gringoire. Noaptea Furtunoasă . seara : Brândușa. Vineri: Brândușa. Sâmbătă : Brândușa. Duminică ziua: Scânteia, Boubouroube ; seara : Brândușa. Teatrele TEATRUL NAȚIONAL In cursul lunei Decembrie se va sărbători la Teatrul Național al șaselea centenar al lui Dante. Cu acest prilej se va reprezenta un act „Moartea lui Dante“ scris de d. N. Iorga. Săptămâna aceasta, la matineul de Joi, se reptă întregul program din seara festivalului Alecsandri, cu actul al III-lea din „Fântâna Blanduziei“, actul d-lor Mircea Dem. Rădulescu și Alfred Moșoiu, „O noapte la Mircești“ și închinare lui Alecsandri versuri spuse de d. Ar. Demetriad. D. C. Nottara va citi a doua oară conferința sa. TEATRUL REGINA MARIA „Mărgeluș" s'a reprezentat Luni seara pentru a șasea oară cu casa de bilete Închisă. Acelaș lucru s'a petrecut și era Marți, anunțându- se Întreaga săptămână cu o afluență de public necunoscută Încă de vreun teatru. Noua comedie a d-lui A. de Herz, care a devenit astăzi cel mai atrăgător spectacol din Capitală, se bucură de o superioară interpretare în frunte cu d-nii Tony Bulandra, Petre Bulandra, AL Mihalescu, d-nele Michaela Costescu, René« Annie, Marietta Rareș, Mimi Bern*zescu etc» Pentru ca cineva să vadă acest imens succes o nevoe să rețină biletele ei câteva **•■»* * » * Procesul lui Landru Presupunerile acuzării. — Expozeul expertlor In ședința treisprezecea și a patrusprezecea, s’au ascultat ultimii martori și două logodnice ale lui Landru cari trăesc. Ultima, logodnică, d-ra Segret, e introdusă în sală și face istoricul legăturii sale cu Landru. E foarte emoționată și arată cât era de fericită in 1918, când făcuse cunoștința lui, cum stricase logodna cu un alt tânăr cu care fusese logodită înainte de a fi cunoscut pe Landru, cum fusese de câteva, ori la Jambais unde nu observase nimic suspect. D-ra Segnet urma să secăsătorească la finea« anului 1918 cu Landru, însă actele acestuia nu soseau. El se dăduse drept Louis Guille. In cele din urmă, silită de mama, ei care vedea în Landru un aventurier, d-ra Segret, a stricat logodna. Cum se face că această din urmă logodnică care cunoscuse vreme îndelungată pe Landru, care fusese, după cum afirmă, de 8—9 ori la Gambais, trăia? Nu-i lipsesc nici mobilele și nici altceva. Era oare dintre femeile pe cari le cunoscuse Landru, singura pe care o iubise ? Se prea poate, căci la vederea ei Landru e tulburat, o privește lung și ascultă cu atenție cele ce sipune. Cele trei ipoteze ale acuzarei GLONTELE, OTRAVA, FRÂNGHIA Acuzarea n’a putut furniza până acum nici o dovadă materială asupra dispariției celor zece logodnice al lui Landru. Se știe că, pentru a-și Însuși banii, valorile și, in fine, mobilierul lor, el le-a jefuit, a comis falsuri. Insă drama în sine e complectamente nelămurită. Acuzarea se află în fața efectelor crimei, însă din crimă nu se cunoaște absolut nimic. Pentru acuzare nu există nici o îndoială : la mijloc e crimă. Trebuesc deci examinate diferitele feluri în cari a fost comisă crima, fără să se poată furniza asupra acestui punct capital „vreo preciziune“. Ipotezele acuzării sunt următoarele: „acelea ale armelor, otrăvii și strangulării“. Prima e fugitivă, deoarece Landru a susținut că nu posedă nici o armă. Or, după indicațiile fiului său ar fi avut două revolvere, iar d-ra Segret afirmă că ar fi văzut și o pușcă la dl. Prezidentul mai adaugă că acuzatul ar fi făcut în două rânduri și cumpărături de cartușe; acestea ar fi prima ipoteză, după cum se vede însă e destul de neînsemnată. Indicâmd a doua ipoteză, otrăvirea, prezidentul amintește că s’au găsit la Landru două cărți: una „Marile otrăvitoare“, ceaialtă: „Tratat al contra-otrăvurilor“, la care cel interesat răspunde: „Nu se poate otrăvi nici cu o carte și nici cu o contra-otravă". Relativ la aceasta, o locatară care a urmat pe Landru în villa din Vernouillet, afirmă că ar fi găsit în pivniță un mare număr de fiole goale; conținuseră produse chimice a căror natură nu se cunoaște, fiind toate sparte. Landru observă că și l ® Gambais avea fiole; erau preparate pentru fotografii. Prin urmare, destul de slabă și a doua ipoteză. Rămâne a treia: strangularea. Landru s-a servit de acest mod pentru a ucide pe cei trei câini. Oare sui4 fi întrebuințat ri pentru a suprima pe cele zece logodnice și pe tânărul Cuchet ? Prezidentul eșind din acest domeniu al presupunerilor se adresează lui Landru spunându-i că martorii au afirmat că au văzut eștind un fum suspect din vila lui; că utn măcelar ar fi recunoscut mirosul de carne arsă; că un alt martor ar fi văzut într’o noapte lumini mari în bucătăria lui; că a fost văzut eșind din vilă cu pachete suspecte. Un medic l-ar fi văzut aruncând unul, intr’un eleșteu, unde s'au făcut cercetări, dar apa fiind mai adâncă de un metru, nu s’a putut, da de urma lui.La toate acestea Landru răspunde: „N’ar fi mai simplu să se presupună că n’am omorât pe nimeni?“ CE S’A GĂSIT IN SOBA Medicii-experți au găsit în cenușa sobei din Gambais resturi de oseminte omenești. S’au mai găsit agrafa de corsete, jartiere, bufoni, etc. Law explică că toate aceste obiecte nemai fiind de folos au fost asvârlite grămadă în foc. Apoi fumurile suspecte au fost observate de toți oamenii din Vernouille. Se vorbește apoi de perchezițiile operate la Gambais despre care relatează comisarrul de petiție Dantel, sub direcția căruia ele au fost efectuate. El a fost acela care a descoperit cadavrele celor trei câini. In curtea treia sub un mare hangar a găsit o grămadă de cenușe. De unde provenea acea cenușe? El arată că s’a explorat întregul eleșteu fără nici un rezultat; în unele locuri apa fiind adâncă nu s'a putut ajunge până la fund. Descrie atitudinea lui Landru la descoperirea cadavrelor. Era foarte îngrijorată. Arata că oseminteile găsite în cenușe au fost examinate de doctor care a recunoscut că sunt omenești, în urmă vorbește de percheziția făcută la Cambais. În ședința următoare se ascultă experții care au analizat cenușa din sobă și resturile de oseminte ce vem.Alături de soba din „vila Gambei«“ se află înșirate pe masa curții cu jurați o serie de cutiuțe conținând „oasele craniilor“, alta „dinții“ alte „oase diferite“ etc. și cari constitue ceea ce acuzarea numește dovezile materiale ale executării crimelor ce se impută lui Landru. După cum am arătat la percheziția făcută în vila Gambais s’a găsit preuttindeni, în curte, sub hangar, prin tufișuri oseminte, cenușe, pete de sânge. ANALIZA CENUȘEI S’a constatat că cele 100 kgf, cenușă supusă unei analize chimice, provin din arderea oaselor. Doi din experți au încercat să definească puterea de combustion a sobei lui Landru. Landm neagă că s’au găsit oseminte in sobă. El adaugă că ar fi mult de apus, dar că preferă să lase această sarcină apărătorului său. Acesta arată că-și rezervă observațiilor pentru mai târziu. Landru, lăsat să se apere singur, vorbește cu destulă ușurință, arată că s’au mâncat paulte stridii la Gambais și că resturile sunt oasele lor. Apoi că cenușa trebue să fi fost pusă de vreun fost locatar al vilei anterior lui. Experții își mențin declarațiile lor. Un alt expert n’a putut determina origina petelor de sânge: ele pot fi dela un câine, o pisică sau un om. Mijloacele de care dispune azi știința nu permit o altă presupunere mai justă. DEPOZIȚIILE DOCTORULUI PAUL Doctorul Paul a asistat la prima percheziție făcută In vila Gambais. Un inspector arătâmdu-i un om, a văzut imediat că era un fragment dintr’um craniu omenesc. A dat ordin să se strângă tot ce se va găsi. După analiza făcută de experți s-a constatat că ele sunt oase din cranii și fețe omenești. Din deducție în deducție doctorul Paul a stabilit că resturile ce sau găsit erau deja trei cadavre al căror sex nu se poate stabili Unul singur pare a fi de femee. Toate oasele au fost trecute prin foc. In sfârșit doctorul Paul mai expune toate amănuntele in legătură cu analiza făcută oaselor. Cu aceasta se termină și ancheta experților. Medicii chemați să se pronunțe asupra stării mintale a lui Tandru, au găsit-o perfect echilibrată. Opera romană Direcțiunea, generală a „Operei Române” ne roagă să publicăm următoarele: Reprezentația de taiouri rene s’a fixat definitiv pentru Joi Decembrie cu Lohengrin de Richard Wagner, traducerea lui St. O. Iosif. Orchestra va fi dirijată de <L George Enescu, iar rolurile principale vor fi interpretate de d-neile El, Ivony (Elsa), El. Roman (Ortrud) și d-nii G. Folescu (Regele), R. Vrăbiiescu (Lohengrin), Gr. Teodorescu (Telramund) și Maggiani (Éraidul). Fiecare rol din Lohengrin, ca și din celelalte opere ale repertoriului a distribuit și altor interpreți. E bine să se știe că distribuția rolurilor la premieră depinde de ordinea în care se urmează reprezentațiile și repetițiile. In reprezentațiile următoare rolul Elisei va fi susținut și de d-ca Viorica Vasilescu, acel al Qrtrudei și da d-nele EI. Teodorescu și C. Dobrescu, lustrele printre cele mai talentate tinere elemente ale trupei. Rolul „Lohengrin“ va fi cântat și de d-mii Miroaia Nasta și V. Rabega, al regelui și de d. Niiculescu-Roșu, al lui Telraronid și de d Costescu-Duca. Montarea s’a făcut sub direcția d-lui A. Markov«,liv. #• Vineri 9 Decembrie va fi createara „Boemei“ de Puccini, sub conducerea d-lui Egasto Tango, cu d-nele Ferrara, Drăgulinescu-Stinghe și d-nii Mihăilescu-Toscana, D. Basilu, Ismnatty, Costescu-Dum și Gr. Alexiu. „Boema“ s’a pus în scenă de d. Maximilian Moris. Rolul Mimi va fi cântat și de d-nele Nina Botez și Ida Berg, Musette și de d-nele Cecilia Cerchez și A. Lupescu, Colline și de d-nii d Niciulescu-Basu și R. Steiner , Marcel și da d. Maggari, etc. Rolul lui Rudolf va servi d-lul Mihail Nasta de debut in această stagiune într’una din reprezentațiile următoare. * Spectacolele Operei vor începe la 8 lun. seara, afară de Lohengrin, care e foarte lung și care totdeauna se va încape la ora 8 foarte precis. Intrarea în sală va fi riguros interzisă în cursul reprezentației. Ușile se vor închide cu un minut înainte de execuțiune preludiului orchestral. «l'Essadi COCJÜ.1 Cereți calendarul „Lumea Ilustrată” pe 1922 la toți librarii și depozitarii de ziare. Prețul lor 15. Editura Ig. Hertz, București. * Casete străine de lux line au sosit la librăria Ig. Hertz, calea Victoriei 3, l BUCUREȘTIJ Reportajul parlamentar Senatul Camera ALEGEREA BIROURILOR Ședința se deschide la orele 3.20 sub preșidenția. d-lui D. Zamfirașcu. D-nii C. Argetoianu, Petrovici, Cudalbu, O. Goga, Gr. Trancu, Groza, miniștri, iau loc pe banca ministerială. Opoziția țărănistă și deputații minorităților, iau loc în incintă. Socialiștii deasemeni sunt prezenți. D. Duiliu Zamfirescu, precede conform regulamentului la alegerea comisiunei de verificare, după care cedează locul părintelui Dăianu, vicepreședinte pentru a prezida alegerea de președinte, întrucât se știe că la deschiderea fiecărei sesiuni, se precede din nou la alegerea de președinte. Opoziția se abține dela votare. D. Duiliu Zamfirescu e reales președinte cu 14 voturi. Majoritatea 11 aplaudă. DISCURSUL PREȘEDINTELUI D. D. ZAMFIRESCU de la tribună ține o cuvântare de mulțumire pentru că a fost ales președinte pentru a treia oară, relevă opera guvernului și a duce laude opoziției țărăniste, în special d-lui I. Mihalache, aduce elogii d-lor Vaida și Maniu, al căror patriotism spune d-sa, nu poate fi pus la îndoială. Continuând d. Zamfirescu, enumără legile votate în sesiunea trecută, stăruind asupra legii agrare, însă acuză pe ardeleni că s’au retras din Parlament din cauză că nu le convinea legea agrară din Ardeal. Se ocupă de politica financiară a guvernului pe care o apără, vorbind însă despre noule impozite spune că ministrul de finanțe a știut ce face însă aceste legi pot fi discutate. Acuză pe liberali despre cari spune că în chestiunea impozitelor au avut o atitudine la Cameră Vaste la Senat. Mi-ați făcut o mare onoare, spune d-sa realegându-mă și vă pot asigura că vă aduc un suflet fără prihană (apl.). Aș fi dorit ca opoziția întreagă să fi luat parte la această alegere, întrucât ea a participat la discuția tuturor legilor și nu înțeleg ca un partid să se retragă când e vorba de o societate sau de o vorbă scăpată a ministrului de interne. Modul cum liberalii au pus chestiunea Reșiței, dovedește neonestitate. Sunt fericit că țărăniștii s’au întors în parlament (a.pl.) Dacă ceilalți n’au venit, pentru că urmăreau displvarea parlamentului atunci e o chestiune constituțională la mijloc și o gravă atingere a situației interne (apl.) Nu se poate admite disolvarea parlamentului prin retragerea unei minorități, fiindcă atunci ar înceta regimul reprezentativ (apoi Părerea mea e că de abia azi începe guvernarea generalului Averescu și acest guvern trebue să-și continue misiunea. Prin urmare să înceteze vorbăria; rog guvernul să vină de la început cu proiectele sale de legi și dacă e nevoe să ținem câte două ședințe. Cu aceste observați unl vă urez bun venit (apl.) SCUZELE D-LUI ARGETOIANU D. C. ARGETOIANU, ministru de interne, doresc să exprim mulțumirea guvernului de a vedea intorisindu-se aici membrii partidului țărănist (apl.). In acest simptom al reîntoarcerii, eu salut un semn nou de redeșteptare al neamului nostru (apl.). Gestul partidului țărănesc e un gest frumos și în afară de orice considerațiuni practice de partid, lin să-i felicit că au văzut limpede și că își dau seamă că astăzi, nimic din ce a fost nu poate să mai revie (apl.). Fac mea culpa, căci eu am fost ademenit o clipă de această revenire. Regret că în această ademenire n’am văzut limpede la timp. Dacă astă-vară, în căldura discuției am putut pronunța cuvinte cari nu erau în inima mea, cei de a-i scuze partidului țărănist (apl. prel.). Țin să constat că politica bizantină și intrigile de culise cu începere de azi au murit (apl. prel.). Sper că toți membrii Parlamentului nu vor fi animați decât de interesele neamului și oricare ar fi ciocnirile de idei, eu am siguranța că acest Parlament va lucra pentru binele neamului. Vă urez spor la muncă (apl. pref.). D. DR. N. LUPU citește o declarație în numele partidului țărănist pe care o publicăm în corpul ziarului. Se precede apoi la alegerea a patru vice-președinți. Sunt aleși vice-președinți la primul scrutin d-nii: Imbroane 107 și D. R. Ioanițescu 104. Se proclamă balotaj între d-nii: Iancu Angelescu 81 v., P. Dragomirescu 65, M. Dumitrescu 86, C. Brăescu 60, Eusebie Popovici 36, preotul Uie Doianu 61, Schitănescu 15, și alții cari au întrunit un număr mai mic de voturi. Alegerea de balotaj se va face în ședința de mâine. Se procedează la alegerea a patru chestori și sunt aleși d-nii Stan Ghițescu, G. Pleșoianu, P. Bobeș și Vintilă Georoceanu. Sunt aleși secretari d-nii: dr. Iacob Lazăr, Lungu M. I. Manolescu N., Masca T, Nicorescu Pavel, Rosețianu Vasile, Moldoveanu Artenie, Tomovici Plopșor, P. Nic. Ședința se ridică la orele 6. Azi la orele 2 ședință. ȘEDINȚA DELA 29 NOEMBRIE 1921 Ședința se deschide la orele 3 și S d. a. Pe banca ministerială d-nnî. P. P. Negursecu, general Rășcanu, general Văleanu. D. GENERAL COANDA: înainte de a deschide prima ședință a acestei sesiuni, urmează a se alege biuroul. Urmează dar a se alege un președinte și 5 vice-președinți. Pentru a lăsa cât mai multă libertate, dați-mi voie să cedez locuil celui mai vechiu vicepreședinte, d. Șefan Meitani. D. Șt. Meitani, ocupă fotoliul presidential. Se precede la alegerea președintelui. Este ales cu unanimitate de 100 voturi, d. general Coandă ca președinte. D. General COANDA mulțumește pentru a treia alegere. Sunt măriri cari înalță dar care incumbă și datorii mari. Voi căuta să mă achit de acesta datorii. • Dați-mi voe să încredințez guvernul în numele d-voastră, de încrederea noastră. Se precede la alegerea vicepreședinților. Sunt aleși vice-președinți d-nh. Gh. Mironescu cu 103 voturi, pr. Tarnavsky cu 100 voturi; Șt. Meitani 83 voturi; Th. Mihály cu 76 voturi și N. P. Romanescu cu 80 voturi. D. Alevra independenta Întrunit 74 voturi. D. N. P. ROMANESCU mulțumeștie pentru încrederea ce i s’a arăta alegându-l vice-președinte. D. GR. ALEVRA mulțumește celor 74 senatori ce l’au votat, cu toate că face parte din majoritate, ba chiar umori a fost împotriva curentului majoritar. Aceasta dovedește că cineva poatte face bine, fără să poarte zgardă Se precede la alegerea a opt secretari. Sunt aleși d-nii: Budescu Virgil N. Cartianiu, N. Darvari, Ervantz Melidon, Ion Popp M. Rădulescu Vasile Ștefănescu și Emil Andrișeanu. Chestori sunt aleși d-nli: I. Gi. Balaș, M. Buttescu, I. I. Isvoranu, Em. Poenaru, Toma Rădulescu și N Tănăsescu. D. BOGDAN-DUICA dă citire declarației partidului țărănesc pe car o publicăm în altă parte. D. BOGDAN DUICA adaogă d- d-sa personal dorește ca in această sesiune să se lucreze într’o atmosfera de mai multă liniște ceia ce nu va împiedica partidul țărănesc să urmărească cu toată energia de care e capabil, realizarea întocmai a celor cuprinse în declarația citită. (Aplauze prelungite). D. general COANDA spune că În numele Senatului ia act cu bucurie de citirea acestei declarații și constată cu plăcere revenirea partidului țărănesc în Parlament spre a exercita controlul actelor guvernului. D. IULIU DRAGOMIRESCU constată că în vreme ce partidul liberal caută, pe căi prezișe să vie la cârma țării spre a o gmenta cu sistemele cunoscute, — că în vreme ce și partidele din provinciile alipite se pretează la locul liberalilor — singur partidul țărănesc și-a înțeles misiunea, venind să controleze actele guvernului. Aceasta dovedește că acest partid, împreună cu partidul poporului este exponentul democrației române. Dorește ca raporturile dintre aceste două partide în această sesiune să fie mai amicale spre a lucra tn liniște, spre folosul țării. Se procedează la alcătuirea fiilor prin tragere la sorți. Ședința se ridică la orele 5 di Cea viitoare azi la orele 2 și 30. D. Orest Procopovici, profesor titular definitiv la liceul român de stat din Siret a fost numit director definitiv al acelui liceu. D. Emanoil Antonovici, profesor titular definitiv la liceul de stat din Gura-Humorului, a fost numit director definitiv al acelui liceu. * D. profesor titular dr. D. Mezincescu de la facultatea de medicină din Iași a fost transferat pe ziua de 1 Dec. 1921 la catedra de ligrenă de la facultatea din București. * Ministerul instrucțiunei primind din partea mai multor direcțiuni de școli secundare rapoarte prin care se solicită înființarea de cursuri regulate, la care să urmeze elevii cari se pregătesc în particular, a respins recunoașterea unor asemenea cursuri, lăsând profesorilor dreptul de a continua cu elevii pregătiți tn particular numai lucrările și îndrumările prevăzute de art. 16 din regulament. Cursurile care au luat ființă fără o prealabilă autorizare din partea ministerului, se vor desființa.