Dimineaţa, ianuarie 1922 (Anul 19, nr. 5479-5500)

1922-01-01 / nr. 5479

Iei! IWIE­!@a — Ho, 54798 ! iey exemplarul ® o Duminecă ! Ianuarie 1922 Sitar fondat in 1904 de CONST. MIUl Mulțimea și viața pâlică Cititorii urmăresc cu o deo­sebită pasiune, în acest ziar ca și în toate celelalte, peripețiile crizei politice. Lucrul e natural, pentru că opera de guvernare a țării nu este o întreprindere parti­culară a indivizilor întâmplător chemați la cârmă. Dacă altă dată guvernarea se făcea în chip mai mult sau mai puțin automatic, după norme mai bune sau mai rele, as­tăzi, situația e atât de grea, în­cât nimeni nu poate spune că are nor­me sigure de guvernare. După cum !n timp de război toată lumea in­tră in vălmășag, to­t astfel într’o situație ca aceasta de acum, ni­meni nu poate rămânea nepăsător. Dar nu numai instinctul primej­diei pentru țară silește pe cei mai mulți să se preocupe de intere­sele imediate ale țării: împrejura­rea face ca fiecare cetățean să-și simtă și propriile lui interese de viață strâns legate de felul în care i se vor dezlega problemele mari și grele cari apasă și sugrumă statul și țara. Este epoca imenselor sacri­ficii, pe cari trebue să le facă toți, mare și mic. Cum cântărești aceste­ sacrificii în așa fel ca ele să fie im­­­puse fiecăruia după putere ? Căci , dacă i-ai cere omului mai mult de­­­cât poate da, mai­stei în scurt timp,­ așa că pe urmă n’ar mai putea să­ dea nimic, ,ba ar cădea el însuși în­­ sarcina altora. Și cazurile de acest­ fel fiind numeroase, ne-am pomenit că în loc de a fi rezolvat o proble­mă, ca să avem cu una mai puțin, nu vom fi rezolvat nici una, dar vom fi creat zece în plus. Din acest punct de vedere dife­ritele categorii sociale cari pro­testează împotriva soluțiilor ce li se impun — fie că e vorba de bi­ruri, ne ca e vorba de alte obliga­ții stânjenitoare — nu dau dovadă­­ de prea mult egoizivi. In momentul­ de fată complicația socială e atât de mare, în­cât egoizmul se con­­­fundă cu altruizmul. Este deci firesc ca preocupările politice să fie pe primul plan chiar și fn rândurile imensei, mulțimi, din toate păturile, care altă dată nu dădea nici o atenție politicii. Dar dacă intrarea în vârtejul po­litic în momentul de față, a unei mulțimi cât mai m­are, este psih­o­­logicește inevitabilă, se pune între­barea dacă ea este și folositoare din punctul de vedere practic. Che­stiunea se pune așa : s-a dovedit că adevărații oameni politici, cei cari și-au făcut oare­cum o mese­rie din guvernarea țării, sunt de­zorientați cu totul, pentru că eve­nimentele l-au surprins nepregătiți; atunci ce ar putea să facă cei mulți, cari apar ca novici, și forța­­mente sunt și mai nepregătiți, și mai dezorientați ? Răspunsul e ușor de dat. Situa­­­ția de azi se deosebește în chip a­ ■­tât de radical de ceea ce a fost îna­­­inte de război, în­cât toată capaci­­­ta­tea adunată atunci de profesio­niștii politicii se reduce la... aproa­­­pe nimic, când e vorba s’o aplicăm­ împrejurărilor actuale. In­cât, să­ oamenii vechi și oamenii noui, sunt de o potrivă de novici. Pe de altă parte, orice pătură care nu ia par­­­te la guvernare, este guvernată în­ paguba ei, pentru că orice pătură care guvernează singură are pen­­tru sine tezaure de indulgență, așa că-și rezervă sie­și toate foloasele și aruncă celorlalte toate ponoa­­­sele. Echilibrul adevărat și sănătos în conducerea țării se poate face numai printr-o participare cât mai generală și mai chibzuit îmbinată a tuturor intereselor, în așa fel ca ele să se accorde cât mai desăvâr­șit cu interesul general. Iată de ce mulțimea face foarte bine că începe să se amestece și ea, și să-și spue și ea cuvântul. Și deoarece atât ideile cât și faptele poliitice se manifestă prin p­artide­, fiecare cetățean trebue să-și alea­gă partidul care-i convine, cu con­diția însă ca, de astă-dată, în ale­gerea ce face, să nu se lase con­dus de vr’un interes personal, ci numai de interesul general, așa aim­a i-î poate desluși fiecare. Const. Graur lin om care nu mante pe Undi» Epilopi aventurei Carlisle Ministrul Justiției din Franța, care, răspunzând la interpelările din Ca­meră asupra scenelor scandaloase petrecute la procesul Landru, a de­clarat că „n'a citit dările de seamă despre acest proces". D. BONNEVAY Epilopl aventurei Carlisle EX-IMPARATEASA ZITTA PLSACA IN ELVEȚIA San Paolo. 30. — Agenția Reuter anunță că consiliul ambasadorilor a autorizat pe ex-impărateasa Zitta să părăsească insula Madera pen­tru a pleca In Elveția. AMNISTIEREA COMPLOTIȘTI­LOR CARLIȘTI DE CĂTRE UNGARIA San Paolo. 30. — Guvernul ungar i j decis să amnestieze condamnații­­ politici implicați în ultima tentati­­­­­vă de restaurare a ex-lmpăratulu­i Carol, liberând până acum 600 pri­­n zordert ' Foc cu pază După anchetă, cercetări și alte investigațiuni, autoritățile au sta­bilit că focul de la Gara de Nord a fost pus. Faptul uimește și iată pentru ce: In gară sunt guarzi de căi ferate, soldați care fac pază permanentă; sunt polițiști cu un comisariat spe­cial al gărei; sunt agenți de sigu­ranță, sunt patrule și funcționari, cari locuesc în partea aripei dis­truse de incendiu. Cu un aparat așa de vast de pa­ză, totuși focul a putut fi pus. A­­tunci la ce servește acest aparat și de ce se mai cheltuesc atâția bani­­ [UNK] zadarnic . Se putea avea un incendiu mai­ puțin costisitor și fără guarzi, po­lițiști, etc. Dacă ancheta va descoperi acu­ma și pe acei cari au pus focul, nu știm. Credem însă că o mică parte­ din responsabilitate cade și asupra celor ce au în sarcină paza publică. _____ _ X. Pentru cine plătim bir In legătură cu suspendările din diverse sinecure, suspendări pe cari le opereazâ actualul guvern, primim numeroase scrisori de ale cititorilor prin cari ni se cer nume. — „Sä știm și noi pentru cine am fi plătit birurile Titulescu“ ni se scrie: „Nu am plătit“ domnilor! Ci pentru cine vom plăti. E probabil fo­cul de pac al începutului. Căci, nu uitați, guvernele se schimba, obiceiurile rămân. Gratificațiile Am relatat in ziarele noastre ne­dreptatea făcută prin acordarea de gratificații slujbașilor numai dela câteva instituții publice. Primim în această chestiune și următoarea plângere : „Rugăm pe d. ministru de război a lua măsuri ca gratificațiile ce s’a acordat aproape tuturor funcționa­rilor publici să se întindă și asupra celor din armată. Este destul de a­­gravată situația acestor funcționari, reangajați in special, pe care legiui­torul i-a cotat în linie directă cu groparii de cimitire, ușieri etc. (700 lunar). Contrariu vor suferi zeci de mii de ființe, iar parte vor căuta alte ocupați­uni. I Imporiva mm Ministerul de interne a dat în ju­decata consiliului administrativ per­­manent pe inspectorul de poliție Dumitru Grigorescu care s’a făcut vinovat de abuzuri grave. «• * # Parch­etul­ de Covurlui a fost sesi­­zat de faptele grave comise de fos­tul ajutor­­ de primar din Galați Dia­con­escu. Numitul este acuzat că prin inter­­duși vindea direct brutarilor tiche­­tele ce se aplicau pe pâine, fără știința serviciului primăriei. # .•» * In urma intervenției, ministerului de interne, parchetul de Hotin a­­ deschis acțiune publică contra a­­­­jutorului de subprefect al plasei Hotin anume Foca Horea, pentru escrocherie și delapidare de bani publici. I­tt * * . Subcomisarul Vasile N. Tâmped­­ini din Capitală a fost revocat din funcțiune și dat judecăței, pentru luare de mită.* * # S’a orânduit o anchetă cu privire la felul cum s’a dat concesiunile de farmacii în baza legei din iulie 1921. Orice plângeri și date referitoare la această chestiune să se adreseze personal d-lui director general al serviciului sanitar. turburonse din «Herul­te parte la mișcarea națională REA NAȚIONALA ZAGLOUL PASA LAFAYETTE 30. — După decezile primite la Londra Miercuri seara situația din Cairo e mai calmă, și tinde să redevie normală. ,,Le Temps“ semnalează că fiul marelui Mufti, rectorul și vice-rectorul universității din Aladhar, au trimes o scrisoare sultanului declarând că preoțimea se unește la protestul națiunei egip­­tiene si exprimând nemulțumirea împotriva situației actuale de asu­prire, exercitată contra libertății in­dividuale, precum și contra asem­­­ărei persoanelor inocente; ei soli­cită intervenția sultanului pentru ea să examineze situația cu obiș­­nuita-i înțelepciune. ZAGHLOUL PAȘA VA FI SUR­GHIUNIT Londra. 30. — Din Cairo se relatea­ză că situația ar fi mai ușoară. Se zice că Zaghloul va fi expulzat pen­­tru totdeauna. ÎNGRIJORĂRILE DIN LONDRA Londra. — „Daily Chronicle“, con­siderând reaua întorsătură a eveni­mentelor din Egipt și temându-se ca "tăfilfili Uliff* conțini lui Zaghloul; pt-ii, sa­n?i 5'ra.inarianță a mo­deraților și extremiștilor, spune că primul obiect al politicei britance ar trebui să fie sa găsească un egiptean eminent, capabil să form­eze un gu­vern, care să consimtă a adopta punctul de vedere britanic. Demisia lui Adli pașa, continuă ziarul, este o pierdere serioasă pen­tru causa moderaților in Egipt și, a­­fară de cazul că vom­ găsi pe cineva care să-l înlocuiască, e posibil ca di­ficultățile noastre politice in tară să crească NU SE TRIMET VAPOARE IN APELE EGIPTIENE Londra. — O telegramă „Reuter“ din Malta, anunță că două vase de război au primit ordin să fie gata de plecare in Egipt și că alte vapoare stăteau gata să pornească la primul aviz. Această informațiune este des­­mințită de amiralitate care declară că nici un vas nu a fost trimes în a­­pele egiptiene. Conducătorul mișcărei naționaliste din Egipt, a cărui arestare a provo­cat turburările din Cairo. După ce au ars depozitele Acum ard registrele Din vrem­e­a vreme, simptoma­tic, ziarele ne aduc știrea că „a luat loc cutare depozit, sau cuta­­re instituție, unde se găseau măr­furi de zeci sau sute de milioane. Ard astfel mărfuri și bunuri ale tuturor și, cu toate cercetările făcute, vinovații de aceste adevă­rate crime rămân nedescoperiți. E pare că au făcut ca misterul cel mai adânc să se întindă asu­pra acestor nimiciri ale bunului obștesc și orice insistență, de ori­unde ar veni, pentru descoperirea vinovaților, rămân absolut za­darnice. Așa s’au petrecut lucrurile pâ­­­nă acum, probabil spre a se înve­dera adevărul zicalei populare „arde moara, dar ard și șoarecii“. Și, pe cât se pare, sumedenie de guzgani își au ambarele prin câte un asemenea depozit, cum, de bună seamă că erau destui o­­ploșiți și prin bagajele, coletele și celelalte registre, nimicite de recentul joc de la gară. O, mai ales, printre registre și scripte! N­u s’a putut salva nimic, sau mai nimic. Ba, zice-se, un biet de slujbaș care se bucura de apana­jul de a fi posesorul cheilor unei case cu bani, a isbutit să se stre­coare prin mijlocul poporului și să ia din casa cu pricina suma de 40.000 lei cari—susținea omul — erau banii săi. O sumă destul de rotunjoară, pentru un biet slujbaș, nu-i așa ? Și, de bună seamă, bani agoni­siți din greu și deci, unde puteau fi mai bine păstrați decât intr’o casă de fier . Foarte frumos . Și așa se înțelege de ce focul mistuește totul, când prinde să se aprindă bine, și mai ales re­gistrele și scriptele. Cum au ars, de pildă, în recen­tul incendiu, atâtea și atâtea scripte ce puteau să dea pe față multe... Suntem însă o țară democrată unde, în fața lipsei de dovezi, n'a­­vem încotro și ne mulțumim să dăm din umeri. Și de aceea incendiile se țin fa­nț și mistuesc totul, dar mai ales dosarele și registrele, fiind­c­­ă suntem o țară democrată f N, P. Amânarea declarațiilor S*a semnat decretul prin care termenul pen­tru facerea declarațiilor de impunere și care — du­pă cum se știe — expiră la 1 Ianuarie, se prelun­gește pentru toți contri­buabilii români, ori­unde s'ar găsi, până la 20 Ia­nuarie 1921. Pentru ca contribuabilii supuși streini, termenul se amână până la 15 Fe­bruarie 1921. In ce pri­vește declarațiile pe anul financiar 1922—1923 și care după lege ar trebui să înceapă a fi depuse in cursul lunei Ianuarie ră­mâne a se lua dispozi­­țiuni ulterioare. Este Osdeiupli­t către Uaoria UN PROTEST ENERGIC AL AUSTRIEI Londra. 30. — Teritoriul plebiscit­­ar al Oedenburgului va fi cedat­ Ungariei la 1 ianuarie, trupele alia­­e rămânând încă câteva zile. Austria a adresat un protest e­­­nergic către aliați împotriva deci­­­m­a, insistând că plebiscitul a fost i­nfluențat de terorismul bandelor­ ungare. ; Viața politică © uwem­ele _ce să propun jir­erarii și an guvern btrătianu D. Flondor a plecat la Flondo­­roman a avut însă impresia că veni, d-pii Iuliu Maniu și dr. Vaida regele nu e hotărât să dea puterea la Cluj, d. Mihai Popovici la Bra­j liberalilor, șov, și așa mai departe. A venit vacanța de Crăciun. Mai așteptăm rezultatul consfătuirilor deputaților averescani ardeleni la Cluj și a celor bucovineni la Cer­năuți. Acuma se anunță și o con­sfătuire a celor din vechiul regat la București. Cum e vorba de acei deputați a­­verescani cari șovăesc, unele sur­prize nu sânt excluse. Rămâne de văzut dacă d. Take Ionescu, va fi în stare să-și asigure, în cursul vacantei, destule adeziuni pentru a avea o majoritate. Toată lumea se îndoește. Altă propunere In ce privește soluția de dat crizei un cazui foarte probabil, eâ d. Take Ionoson nu va putea În­ota en Camera, d. Marghiloman a prezentat regelui o soluție prac­tică. D-sa a arătat că e absolută ne­cesitate să se voteze reforma elec­torală, să se modifice reforma fi­nanciară și să se facă strigările pentru Constituantă. Pentru aceasta este posibilă formarea unui guvern sprijinit de partidele actualelor adunări, afară de liberali, dacă regele iși dă asentimentul. Bine­înțeles că regele n'a dat un răspuns definitiv. D. Marghi- Un guvern prezidat de di lor­ga In ce privește constituirea unui guvern al tuturor partidelor, per­soana menită să ia conducerea lui, a revenit la discuție numele d-lui Iorga, despre care, de altfel, s’a vorbit și la începutul crizei. Un guvern Brătianu Fată de aceste soluții ale tuturor partidelor din țară, mai este ceva : un guvern Brătianu, cerut numai de liberali, hotărârea o va avea, bineînțeles, regele. Intre ardeleni această soluție es­te socotită ca o denunțare a pactu­lui de la Alba Iulia, prin care se prevedea autonomia administrati­vă a Ardealului până la înființarea unei Constituții comune pentru Ro­mânia Mare. Partidul liberal a de­clarat însă că vrea puterea sin­gură pentru a aplica programul său și numai al său. De aceia printre ardeleni se ven­tilează ideea ca in caz că va fi nu­mit un guvern Brătianu, ei să con­voace o mare adunare, cu delegați din toate unghiurile Ardealului, prin care să se constate oficial că la București a fost călcat pactul de la Alba-Mia, deși promulgat de rege și contrasemnat de d. I. Brătianu. msici sernam_ anul nou? Intre tradiție și normal In oricare altă țară o asemenea întrebare nici nu se poate pune. Pentru toată lumea, anul nou e la 1 Ianuarie. Pentru noi însă, care se vede că suntem țara cu cele mai multe cu­riozități, anul nou nu e la 1 Ianua­rie, ci la 14 ale acelei luni, sau e și la 1 și la 14. Deci ? Pentru că ne-am schimbat, calendarul, fără să schimbăm și o­­biceiurile. Anul nou nu e socotit ca o dată calendaristică, ci e legat de un sfânt și sfințit tin, se vede, atât de mult la tradiție că mi consimt să dea țărel o normalizare. Ne-am obișnuit ca la Sf. Vasile să serbăm și anul nou, cu sorcovă, plugușor, vasilcă, pentru unii, cu șampanie și joc de cărți pentru alții. Se vede că s’ar cutremura vre-o catapeteasmă, dacă micuții ar veni, cu sorcova la 1 ianuarie cel oficial, și dacă flăcăii mahalalelor și-ar­­ îmbrăca în aceiași zi cămășile de­ noapte peste furtuce, ca să plece­­ cu plugul pe stradă, să pocnească din bice și să ceară bacșiș. Credem însă că sfântul Vasile nu s’ar supăra prea mult. El ar fi săr­bătorit special pentru el, la ziua lui, ar fi bucuros să primească pe cei ari vin cu Vasilca înflorită și nu­­ ar mai supăra alaiul celor cu plu­­tușorul și nici nu s’ar mai săvârși în numele lui toate revellion­ele, cu atâtea sticle și pungi golite. #■ Ei, dar dacă am serba anul nou înainte de ziua naștere! Domnului, deși ne-am obișnuit să-l serbăm după. Mare nenorocire! Cine, ce-ar a­­vea ceva de pierdut? Se va zice : dar anul nou, după calendarul oficial cade in post și nu se cuvine să se tulbure, prin petre­ceri, liniștea celor cari postind, pregătesc sufletele pentru ziua Domnului. La această obiecție am răspunder să nu ne silim a fi mai carafe da cum suntem. Cine postește la orașe? Câteva sute de babe și moșnegi de prin mahalale, iar pentru aceia, revelio­nul, cu tot cortegiul lui, nu există și anul nou se confundă perfect cu sin Văsile. La sate, unde se postește mai mult, anul nou nu e o serbare spe­cială, nici oficială, ci numai praz­nicul lui sin Vasile. Or, dacă ziua sfântului Vasile rămâne tot la o săptămână după pnima zi de Crăciun, nu tulburăm nici obiceiurile țăranilor, nici pe ale mahalagiilor pravoslavnici dacă ne nvoim ai toții să serbăm anul nou (Citiți continuarea in pag. II-a). Prins de m­egh­el Vedere din portul Brăila a doua zi după viscolul din 11 Decembrie 1921. Un vapor prins de Îngheț.

Next