Dimineaţa, ianuarie 1922 (Anul 19, nr. 5479-5500)
1922-01-01 / nr. 5479
Iei! IWIE!@a — Ho, 54798 ! iey exemplarul ® o Duminecă ! Ianuarie 1922 Sitar fondat in 1904 de CONST. MIUl Mulțimea și viața pâlică Cititorii urmăresc cu o deosebită pasiune, în acest ziar ca și în toate celelalte, peripețiile crizei politice. Lucrul e natural, pentru că opera de guvernare a țării nu este o întreprindere particulară a indivizilor întâmplător chemați la cârmă. Dacă altă dată guvernarea se făcea în chip mai mult sau mai puțin automatic, după norme mai bune sau mai rele, astăzi, situația e atât de grea, încât nimeni nu poate spune că are norme sigure de guvernare. După cum !n timp de război toată lumea intră in vălmășag, tot astfel într’o situație ca aceasta de acum, nimeni nu poate rămânea nepăsător. Dar nu numai instinctul primejdiei pentru țară silește pe cei mai mulți să se preocupe de interesele imediate ale țării: împrejurarea face ca fiecare cetățean să-și simtă și propriile lui interese de viață strâns legate de felul în care i se vor dezlega problemele mari și grele cari apasă și sugrumă statul și țara. Este epoca imenselor sacrificii, pe cari trebue să le facă toți, mare și mic. Cum cântărești aceste sacrificii în așa fel ca ele să fie impuse fiecăruia după putere ? Căci , dacă i-ai cere omului mai mult decât poate da, maistei în scurt timp, așa că pe urmă n’ar mai putea să dea nimic, ,ba ar cădea el însuși în sarcina altora. Și cazurile de acest fel fiind numeroase, ne-am pomenit că în loc de a fi rezolvat o problemă, ca să avem cu una mai puțin, nu vom fi rezolvat nici una, dar vom fi creat zece în plus. Din acest punct de vedere diferitele categorii sociale cari protestează împotriva soluțiilor ce li se impun — fie că e vorba de biruri, ne ca e vorba de alte obligații stânjenitoare — nu dau dovadă de prea mult egoizivi. In momentul de fată complicația socială e atât de mare, încât egoizmul se confundă cu altruizmul. Este deci firesc ca preocupările politice să fie pe primul plan chiar și fn rândurile imensei, mulțimi, din toate păturile, care altă dată nu dădea nici o atenție politicii. Dar dacă intrarea în vârtejul politic în momentul de față, a unei mulțimi cât mai mare, este psihologicește inevitabilă, se pune întrebarea dacă ea este și folositoare din punctul de vedere practic. Chestiunea se pune așa : s-a dovedit că adevărații oameni politici, cei cari și-au făcut oarecum o meserie din guvernarea țării, sunt dezorientați cu totul, pentru că evenimentele l-au surprins nepregătiți; atunci ce ar putea să facă cei mulți, cari apar ca novici, și forțamente sunt și mai nepregătiți, și mai dezorientați ? Răspunsul e ușor de dat. Situația de azi se deosebește în chip a ■tât de radical de ceea ce a fost înainte de război, încât toată capacitatea adunată atunci de profesioniștii politicii se reduce la... aproape nimic, când e vorba s’o aplicăm împrejurărilor actuale. Incât, să oamenii vechi și oamenii noui, sunt de o potrivă de novici. Pe de altă parte, orice pătură care nu ia parte la guvernare, este guvernată în paguba ei, pentru că orice pătură care guvernează singură are pentru sine tezaure de indulgență, așa că-și rezervă sieși toate foloasele și aruncă celorlalte toate ponoasele. Echilibrul adevărat și sănătos în conducerea țării se poate face numai printr-o participare cât mai generală și mai chibzuit îmbinată a tuturor intereselor, în așa fel ca ele să se accorde cât mai desăvârșit cu interesul general. Iată de ce mulțimea face foarte bine că începe să se amestece și ea, și să-și spue și ea cuvântul. Și deoarece atât ideile cât și faptele poliitice se manifestă prin partide, fiecare cetățean trebue să-și aleagă partidul care-i convine, cu condiția însă ca, de astă-dată, în alegerea ce face, să nu se lase condus de vr’un interes personal, ci numai de interesul general, așa aima i-î poate desluși fiecare. Const. Graur lin om care nu mante pe Undi» Epilopi aventurei Carlisle Ministrul Justiției din Franța, care, răspunzând la interpelările din Cameră asupra scenelor scandaloase petrecute la procesul Landru, a declarat că „n'a citit dările de seamă despre acest proces". D. BONNEVAY Epilopl aventurei Carlisle EX-IMPARATEASA ZITTA PLSACA IN ELVEȚIA San Paolo. 30. — Agenția Reuter anunță că consiliul ambasadorilor a autorizat pe ex-impărateasa Zitta să părăsească insula Madera pentru a pleca In Elveția. AMNISTIEREA COMPLOTIȘTILOR CARLIȘTI DE CĂTRE UNGARIA San Paolo. 30. — Guvernul ungar i j decis să amnestieze condamnații politici implicați în ultima tentativă de restaurare a ex-lmpăratului Carol, liberând până acum 600 prin zordert ' Foc cu pază După anchetă, cercetări și alte investigațiuni, autoritățile au stabilit că focul de la Gara de Nord a fost pus. Faptul uimește și iată pentru ce: In gară sunt guarzi de căi ferate, soldați care fac pază permanentă; sunt polițiști cu un comisariat special al gărei; sunt agenți de siguranță, sunt patrule și funcționari, cari locuesc în partea aripei distruse de incendiu. Cu un aparat așa de vast de pază, totuși focul a putut fi pus. Atunci la ce servește acest aparat și de ce se mai cheltuesc atâția bani [UNK] zadarnic . Se putea avea un incendiu mai puțin costisitor și fără guarzi, polițiști, etc. Dacă ancheta va descoperi acuma și pe acei cari au pus focul, nu știm. Credem însă că o mică parte din responsabilitate cade și asupra celor ce au în sarcină paza publică. _____ _ X. Pentru cine plătim bir In legătură cu suspendările din diverse sinecure, suspendări pe cari le opereazâ actualul guvern, primim numeroase scrisori de ale cititorilor prin cari ni se cer nume. — „Sä știm și noi pentru cine am fi plătit birurile Titulescu“ ni se scrie: „Nu am plătit“ domnilor! Ci pentru cine vom plăti. E probabil focul de pac al începutului. Căci, nu uitați, guvernele se schimba, obiceiurile rămân. Gratificațiile Am relatat in ziarele noastre nedreptatea făcută prin acordarea de gratificații slujbașilor numai dela câteva instituții publice. Primim în această chestiune și următoarea plângere : „Rugăm pe d. ministru de război a lua măsuri ca gratificațiile ce s’a acordat aproape tuturor funcționarilor publici să se întindă și asupra celor din armată. Este destul de agravată situația acestor funcționari, reangajați in special, pe care legiuitorul i-a cotat în linie directă cu groparii de cimitire, ușieri etc. (700 lunar). Contrariu vor suferi zeci de mii de ființe, iar parte vor căuta alte ocupațiuni. I Imporiva mm Ministerul de interne a dat în judecata consiliului administrativ permanent pe inspectorul de poliție Dumitru Grigorescu care s’a făcut vinovat de abuzuri grave. «• * # Parchetul de Covurlui a fost sesizat de faptele grave comise de fostul ajutor de primar din Galați Diaconescu. Numitul este acuzat că prin interduși vindea direct brutarilor tichetele ce se aplicau pe pâine, fără știința serviciului primăriei. # .•» * In urma intervenției, ministerului de interne, parchetul de Hotin a deschis acțiune publică contra ajutorului de subprefect al plasei Hotin anume Foca Horea, pentru escrocherie și delapidare de bani publici. Itt * * . Subcomisarul Vasile N. Tâmpedini din Capitală a fost revocat din funcțiune și dat judecăței, pentru luare de mită.* * # S’a orânduit o anchetă cu privire la felul cum s’a dat concesiunile de farmacii în baza legei din iulie 1921. Orice plângeri și date referitoare la această chestiune să se adreseze personal d-lui director general al serviciului sanitar. turburonse din «Herulte parte la mișcarea națională REA NAȚIONALA ZAGLOUL PASA LAFAYETTE 30. — După decezile primite la Londra Miercuri seara situația din Cairo e mai calmă, și tinde să redevie normală. ,,Le Temps“ semnalează că fiul marelui Mufti, rectorul și vice-rectorul universității din Aladhar, au trimes o scrisoare sultanului declarând că preoțimea se unește la protestul națiunei egiptiene si exprimând nemulțumirea împotriva situației actuale de asuprire, exercitată contra libertății individuale, precum și contra asemărei persoanelor inocente; ei solicită intervenția sultanului pentru ea să examineze situația cu obișnuita-i înțelepciune. ZAGHLOUL PAȘA VA FI SURGHIUNIT Londra. 30. — Din Cairo se relatează că situația ar fi mai ușoară. Se zice că Zaghloul va fi expulzat pentru totdeauna. ÎNGRIJORĂRILE DIN LONDRA Londra. — „Daily Chronicle“, considerând reaua întorsătură a evenimentelor din Egipt și temându-se ca "tăfilfili Uliff* conțini lui Zaghloul; pt-ii, san?i 5'ra.inarianță a moderaților și extremiștilor, spune că primul obiect al politicei britance ar trebui să fie sa găsească un egiptean eminent, capabil să formeze un guvern, care să consimtă a adopta punctul de vedere britanic. Demisia lui Adli pașa, continuă ziarul, este o pierdere serioasă pentru causa moderaților in Egipt și, afară de cazul că vom găsi pe cineva care să-l înlocuiască, e posibil ca dificultățile noastre politice in tară să crească NU SE TRIMET VAPOARE IN APELE EGIPTIENE Londra. — O telegramă „Reuter“ din Malta, anunță că două vase de război au primit ordin să fie gata de plecare in Egipt și că alte vapoare stăteau gata să pornească la primul aviz. Această informațiune este desmințită de amiralitate care declară că nici un vas nu a fost trimes în apele egiptiene. Conducătorul mișcărei naționaliste din Egipt, a cărui arestare a provocat turburările din Cairo. După ce au ars depozitele Acum ard registrele Din vremea vreme, simptomatic, ziarele ne aduc știrea că „a luat loc cutare depozit, sau cutare instituție, unde se găseau mărfuri de zeci sau sute de milioane. Ard astfel mărfuri și bunuri ale tuturor și, cu toate cercetările făcute, vinovații de aceste adevărate crime rămân nedescoperiți. E pare că au făcut ca misterul cel mai adânc să se întindă asupra acestor nimiciri ale bunului obștesc și orice insistență, de oriunde ar veni, pentru descoperirea vinovaților, rămân absolut zadarnice. Așa s’au petrecut lucrurile până acum, probabil spre a se învedera adevărul zicalei populare „arde moara, dar ard și șoarecii“. Și, pe cât se pare, sumedenie de guzgani își au ambarele prin câte un asemenea depozit, cum, de bună seamă că erau destui oploșiți și prin bagajele, coletele și celelalte registre, nimicite de recentul joc de la gară. O, mai ales, printre registre și scripte! Nu s’a putut salva nimic, sau mai nimic. Ba, zice-se, un biet de slujbaș care se bucura de apanajul de a fi posesorul cheilor unei case cu bani, a isbutit să se strecoare prin mijlocul poporului și să ia din casa cu pricina suma de 40.000 lei cari—susținea omul — erau banii săi. O sumă destul de rotunjoară, pentru un biet slujbaș, nu-i așa ? Și, de bună seamă, bani agonisiți din greu și deci, unde puteau fi mai bine păstrați decât intr’o casă de fier . Foarte frumos . Și așa se înțelege de ce focul mistuește totul, când prinde să se aprindă bine, și mai ales registrele și scriptele. Cum au ars, de pildă, în recentul incendiu, atâtea și atâtea scripte ce puteau să dea pe față multe... Suntem însă o țară democrată unde, în fața lipsei de dovezi, n'avem încotro și ne mulțumim să dăm din umeri. Și de aceea incendiile se țin fanț și mistuesc totul, dar mai ales dosarele și registrele, fiindcă suntem o țară democrată f N, P. Amânarea declarațiilor S*a semnat decretul prin care termenul pentru facerea declarațiilor de impunere și care — după cum se știe — expiră la 1 Ianuarie, se prelungește pentru toți contribuabilii români, oriunde s'ar găsi, până la 20 Ianuarie 1921. Pentru ca contribuabilii supuși streini, termenul se amână până la 15 Februarie 1921. In ce privește declarațiile pe anul financiar 1922—1923 și care după lege ar trebui să înceapă a fi depuse in cursul lunei Ianuarie rămâne a se lua dispozițiuni ulterioare. Este Osdeiuplit către Uaoria UN PROTEST ENERGIC AL AUSTRIEI Londra. 30. — Teritoriul plebiscitar al Oedenburgului va fi cedat Ungariei la 1 ianuarie, trupele aliae rămânând încă câteva zile. Austria a adresat un protest energic către aliați împotriva decima, insistând că plebiscitul a fost influențat de terorismul bandelor ungare. ; Viața politică © uwemele _ce să propun jirerarii și an guvern btrătianu D. Flondor a plecat la Flondoroman a avut însă impresia că veni, d-pii Iuliu Maniu și dr. Vaida regele nu e hotărât să dea puterea la Cluj, d. Mihai Popovici la Braj liberalilor, șov, și așa mai departe. A venit vacanța de Crăciun. Mai așteptăm rezultatul consfătuirilor deputaților averescani ardeleni la Cluj și a celor bucovineni la Cernăuți. Acuma se anunță și o consfătuire a celor din vechiul regat la București. Cum e vorba de acei deputați averescani cari șovăesc, unele surprize nu sânt excluse. Rămâne de văzut dacă d. Take Ionescu, va fi în stare să-și asigure, în cursul vacantei, destule adeziuni pentru a avea o majoritate. Toată lumea se îndoește. Altă propunere In ce privește soluția de dat crizei un cazui foarte probabil, eâ d. Take Ionoson nu va putea Înota en Camera, d. Marghiloman a prezentat regelui o soluție practică. D-sa a arătat că e absolută necesitate să se voteze reforma electorală, să se modifice reforma financiară și să se facă strigările pentru Constituantă. Pentru aceasta este posibilă formarea unui guvern sprijinit de partidele actualelor adunări, afară de liberali, dacă regele iși dă asentimentul. Bineînțeles că regele n'a dat un răspuns definitiv. D. Marghi- Un guvern prezidat de di lorga In ce privește constituirea unui guvern al tuturor partidelor, persoana menită să ia conducerea lui, a revenit la discuție numele d-lui Iorga, despre care, de altfel, s’a vorbit și la începutul crizei. Un guvern Brătianu Fată de aceste soluții ale tuturor partidelor din țară, mai este ceva : un guvern Brătianu, cerut numai de liberali, hotărârea o va avea, bineînțeles, regele. Intre ardeleni această soluție este socotită ca o denunțare a pactului de la Alba Iulia, prin care se prevedea autonomia administrativă a Ardealului până la înființarea unei Constituții comune pentru România Mare. Partidul liberal a declarat însă că vrea puterea singură pentru a aplica programul său și numai al său. De aceia printre ardeleni se ventilează ideea ca in caz că va fi numit un guvern Brătianu, ei să convoace o mare adunare, cu delegați din toate unghiurile Ardealului, prin care să se constate oficial că la București a fost călcat pactul de la Alba-Mia, deși promulgat de rege și contrasemnat de d. I. Brătianu. msici sernam_ anul nou? Intre tradiție și normal In oricare altă țară o asemenea întrebare nici nu se poate pune. Pentru toată lumea, anul nou e la 1 Ianuarie. Pentru noi însă, care se vede că suntem țara cu cele mai multe curiozități, anul nou nu e la 1 Ianuarie, ci la 14 ale acelei luni, sau e și la 1 și la 14. Deci ? Pentru că ne-am schimbat, calendarul, fără să schimbăm și obiceiurile. Anul nou nu e socotit ca o dată calendaristică, ci e legat de un sfânt și sfințit tin, se vede, atât de mult la tradiție că mi consimt să dea țărel o normalizare. Ne-am obișnuit ca la Sf. Vasile să serbăm și anul nou, cu sorcovă, plugușor, vasilcă, pentru unii, cu șampanie și joc de cărți pentru alții. Se vede că s’ar cutremura vre-o catapeteasmă, dacă micuții ar veni, cu sorcova la 1 ianuarie cel oficial, și dacă flăcăii mahalalelor și-ar îmbrăca în aceiași zi cămășile de noapte peste furtuce, ca să plece cu plugul pe stradă, să pocnească din bice și să ceară bacșiș. Credem însă că sfântul Vasile nu s’ar supăra prea mult. El ar fi sărbătorit special pentru el, la ziua lui, ar fi bucuros să primească pe cei ari vin cu Vasilca înflorită și nu ar mai supăra alaiul celor cu plutușorul și nici nu s’ar mai săvârși în numele lui toate revellionele, cu atâtea sticle și pungi golite. #■ Ei, dar dacă am serba anul nou înainte de ziua naștere! Domnului, deși ne-am obișnuit să-l serbăm după. Mare nenorocire! Cine, ce-ar avea ceva de pierdut? Se va zice : dar anul nou, după calendarul oficial cade in post și nu se cuvine să se tulbure, prin petreceri, liniștea celor cari postind, pregătesc sufletele pentru ziua Domnului. La această obiecție am răspunder să nu ne silim a fi mai carafe da cum suntem. Cine postește la orașe? Câteva sute de babe și moșnegi de prin mahalale, iar pentru aceia, revelionul, cu tot cortegiul lui, nu există și anul nou se confundă perfect cu sin Văsile. La sate, unde se postește mai mult, anul nou nu e o serbare specială, nici oficială, ci numai praznicul lui sin Vasile. Or, dacă ziua sfântului Vasile rămâne tot la o săptămână după pnima zi de Crăciun, nu tulburăm nici obiceiurile țăranilor, nici pe ale mahalagiilor pravoslavnici dacă ne nvoim ai toții să serbăm anul nou (Citiți continuarea in pag. II-a). Prins de meghel Vedere din portul Brăila a doua zi după viscolul din 11 Decembrie 1921. Un vapor prins de Îngheț.