Dimineaţa, ianuarie 1922 (Anul 19, nr. 5479-5500)
1922-01-01 / nr. 5479
nouă scrisoare a pictorului Ressu Primim din partea d-lui Ressu o această scrisoare: Domnule Director, Mă simt dator în fața opiniunei publice care s’a interesat prin aprecieri bune sau rele de lucrarea mea de la teatrul Național, să răspund comunicatului dat de această direcțiune în comun acord cu ministrul artelor. Din acest comunicat reese că ministrul artelor cu Direcțiunea Teatrului și cu mine am fi căzut, la învoială ca împreună să lungim în mod mulțumitor nasurile figurilor de pe cortină. Declar că niciodată, sub nici o formă, nu am acceptat soluția remuneratoare care mi s’a sugerat cu discreționi de mai multe ori, de a primi refacerea cortinei teatrului Național — după anumite indicațiuni— drept motiv al înlocuire ei temporare. Acest mod de a vedea intr’o chestiune de artă, l’am considerat la început ca neserios, iar după îndeplinirea actului brutal al înlocuirea cortinei, îl socotesc ca o gravă atingere adusă demnității și liberei manifestări a gândirei artistice. Am protestat printr’o scrisoare deschisă adresată ministerului artelor, și astăzi proteste? și în contra comunicatului Direcțiunea Teatrului. Dacă răsunetul cuvântului meu nu a putut și nu poate străbate prin ușile Închise x ale acestor instituții ce reprezintă și patronează oficial arta din țara Românească, motivându-și prin aceasta existenta, las cu totul lor răspunderea ultragiului ce se aduce picture în genere, precum lascestor instituții întreaga răspundere a prejudiciului pricinuit operei mele prin atingerea și înlocuirea cortinei, iar opiniei publice îl las aprecierea acestei purtări. O. Ressu !Pentru săracii Crăciunului In urma apelului nostru pentru săraci! cunoscut! de noi, am primit următoarele sume: Lei 200 din partea unui domn anonim. Lei 40 d-na și d. Colin. Lei 100 Micul Jii! Continuăm a ține deschisă lista destinată a îndulci de sărbători atâtea lacrămi ale adevăraților năpăstuiți de soartă. Orice sume se primesc la Administrația noastră. Gura lumii... D. Oromolu: „Sunt dintre oamenii care, în revolta lor sacră, aruncă cu barda în Dumnezeu“ Toți popii fac o mutră acră De când vorbiși ca un ateu . Să dai cu barda’n Dumnezeu !... Și să-i mai spui : revoltă.» sacră. .. LOBODA * * Francezii pronunță cuvântul București: „Bone qui reste“. Noroiu, cleioasă, murdărie ! In toată lumea n’o să-ti fie Mai bine, decen te găsești In patria ta... In București * Vreau sa fiu prefect și eu ; Jur că mă retrag la anu De-o cădea în lotul meu... Vlașca si Teleorman ! STI Ispravnic Dela Casa Cuza Poporului "Casa culturei poporului a ținut, ori a doua ședință, sub prezidenția prințului Carol moștenitorul tronului. La această ședință au luat parte toți membrii guvernului în frunte cu d. Take Ionescu președintele consiliului. S’a discutat chestiunea organizărei instituției în conformitate cu prevederile legei votată în sesiunea trecută a Parlamentului. Au luat cuvântul: Prințul Carol, d-nii Take Ionescu, Gh. Mironescu, Mihail Vlădescu, mitropolitul Miron Cristea, I. Nistor, Arghirescu etc. In urma discuțiunilor urmate, s’a hotărât ca d. I. Simionescu profesor universitar la Iași și fost secretar general la ministerul de instrucție, să fie desemnat director general al instituției. Pentru postul de director al educației fizice a fost desemnat d. colonel Rădulescu, iar director al părții administrative și economice va fi d. colonel Manolescu. S’au luat apoi unele dispozițiuni cu privire la fondurile ce trebuesc puse la dispoziția „Casei culturei poporului“ de către diferite departamente, hotărându-se în același timp trecerea la această instituție a tuturor serviciilor a căror activitate intră în atribuțiunile ei. S’a luat deciziunea ca sediul Casei culturei poporului să fie deocamdată la muzeul pedagogic. Ședința a durat până la orele 7 jumătate. I. P, D. Iorga Jșre criza Rostul actualului preot D. Iorga a acordat el un Interview „Adevărului“, în care spune între altele: — Regele a creat un minister. Acest minister are dreptul la încredere nu numai în momentul când a fost numit. Până acum nici un minister n’a fost sacrificat unui Parlament și cu atât mai puțin unui Parlament care e creațiunea unui minister căzut. Ministerul Take Ionescu oferă toate posibilitățile de grupare nouă a forțelor politice pentru garantarea unor alegeri libere. De acela sunt pentru ministerul Take Ionescu. Ori dacă ne poate da, cu Parlamentul actual, legea electorală și bugetul, ori dacă, refăcut ca minister de concentrare, sub o președinție sau alta, e chemat să facă alegeri libere, din cari să iasă legalitatea pe care o așteptăm. A lăsa ca d. Take Ionescu să fie învins de d-nl. Averescu și Argetoianu pentru ca această victorie să profite d-lui Brătianu este pentru mine pur și simplu monstruos. Bizanțul nostru politic nu ajunsese până la acest summum de perversitate. Prin urmare, acelaș lucru, Ort. d. Take Ionescu poate lucra cu Camerele actuale, ori se numește alt guvern, care s'o poată face. T tILUTM&LC STUff ff nx fi. TOATĂ LUMEAJ DIMINEAȚAl Literaturi - Artă - Știință Intre culise Criza ti rocul național — Uite Victor, nu e Victor. — O cortină care nu se ...lasă! — Revocarea revocărei. — Interview cu toată lumea — Eșire falsu, în teatru, se numește atunci când actorul merge până în ușa decorului cu gândul sa iasă, dar se răsgândește și vine înapoi de ce petrece în dosul lui. e lesne de interes, pentru că de aceea autorul l-a îndepărtat de parteneri. Așa s’a petrecut cu directorul teatrului In momentul când ministerul artelor ii revocase. Toată lumea jubita. Actorii nedreptățiți, actorii prieteni, actintele prietene, ziariști opozanți, autori nejucati, personalul administrativ tinut in frâu, toată lumea s’a bucurat, ca să adeverească odată mai mult, că schimbarea domnilor, bucuria nebunilor. Deodată Insă d. Eftimiu se reîntoarse și Întocmai ca profesorul în urma căruia la ieșirea din clasă, au început Metil să asvârle cu șâpeile In tavan, d-sa a avut prilejul să vadă un spectacol admirabil pus în scenă de unul din directorii de scenă, societar și membru in comitetul de lectură. — Stat!, că n'am plecat! Toată lumea In bănci! Ca prin farmec au amuțit cu toții. » * # Ce se întâmplase? Dante n’a mai putut să moară ca să-și serbeze al șeaselea centenar și pornind de la Ravens la Brăila a cerut revocarea revocării impunând un alt drum de la Brăila la Canossa. Și de-odată teatrul obișnuit cu farse și melodrame a reprezentat ultima tragi-comedie intitulată „Uite Victor, nu e Victor“ care, după indiscrețiile ministrului artelor, am aflat că nu va ține totuși multă vreme afișul, întâmplarea însă își are tâlcul ei. E întocmai ca bolnavul care trage să moară, ba chiar e socotit muribund,dar mai are luciditatea să poată observa bucuria moștenitorilor, d. Eftimiu a avut prilejul să vadă cât de Iubit, de apreciat și de regretat este de prieteni și colaboratorii săi. V. * Tragedia pornește de la cortina lui Ressi, pe care acuma însuși directorul teatrului ov găsește greșită. Nici , unul dintre articolele ce s’au scris , și ,nici unul din discursurile rostite *■» faimosul banchet de proslăvire a pictorului, nu face cât cele zece rânduri din comunicatul semnat, de. d. . Eftimiu și prin care afirmă că „sunt legitime criticele aduse cortinii". Dar cortina care se bucură de mai multe și mai solide sfori decât cele care se trag în culisele politice sau artistice, nu a fost consequentă cu atitudinea ei de mai înainte. Văzându-se atacată, înjurată și batjocorită a zis odată: „nu mă... las, până nu mi s'o face dreptate (*' Din nenorocire... s’a lăsat și căderea eî a adus de la sine căderea directorului care îșî înroșise palaiele și asuda căutând s’o mențină site. ■fr*# Ca reporter Iscusit m'am prezentat să iau câteva interviewuri, ca să împărtășim cititorilor părerile cortinei ale d-lui ministru și ale d-lui director revocat din revocare. Cortina m’a primit amărâtă și strânsă sul. — „Bonjour, contină, ce mai faci?“ — „Nu mă vezi ? Sunt sul. M-aț tras pe sfoară și trag păcatele amicilor direcției. Care i-au tras clopotele crezând că mă trag din buna inspirație a lui Ressu. Dar de-aș mai trage cât am tras eu de scenă nu mă las. Sunt în stare chiar să pun fetele zugrăvite pe mine cu mâini atât de lungi să tragă palme celui ce se atinge de mine!“ Ministrul artelor m’a primit foarte congestionat.Ca doctor își lăsa singur sânge. — „Ce fac, domnule Brăila? — „Mi-am găsit Bacăul. Cu toată munca depusă de mine și de ministrul muncă bag de seamă că ne-am muncit degeaba. Directorul teatrului mi-a povestit în câteva cuvinte cele petrecute și cele ce se vor mai petrece. — „Nu plec să știu că arde teatrul Să ardă el, eu nu mă ard. Dacă teatrul mai are nevoe de mine, nu e mai puțin adevărat ©ât și eu am nevoe de el. Când mi se vorbește de plecare, văd negru în fața ochilor, pentru că revocarea lui a adus-o harapul meu de la ușe. Voi pleca atunci când voi crede de cuviință. Nu pot pleca pentru că altfel s’ar juca la sigur „Serenada din trecut“, vreo nouă piesă de Minulescu, de Herz sau de Froda și nu s-ar juca noua piesă a lui Caton Theodorian pentru care s’au făcut decoruri și costume după schitele lui Posidaef... _ Și care este de acum încolo situația dv. ? — Simt ca Moisei zin „Cadavru viu“. PUCK Astăzi, Sâmbătă, 31 Decembrie TEATRUL NAȚIONAL Sâmbătă, Ziua: „Avarul“. „Electra"; seara: „Glauco“. „Moartea lui Dante“. TEATRUL REGINA MARIA Sâmbătă, Ziua: „Here și Leandru; seara: „Mărgeluș”. TEATRUL LIRIC Sâmbătă: „Lohengrin”. TEATRUL POPULAR Sâmbătă: „Extemporalul“. Repertoriul săptămânei TEATRUL NAȚIONAL Duminică. Ziua: „Inelul“; seara: „Taifun“. Luni: „Glauco“, „Moartea lui Dante“. Marți: „Taifun“. Miercuri: „Glauco - Moartea lui Dante“. Joi. Ziua: „Avarul“. „Electra”; seara „Taifun“. Vineri. Reladie. Sâmbătă. Ziua „Glauco”, „Moartea lui Dante“; seara „Nora“. Duminică. Ziua „Inelul“; seara „Nevestele d-lui Pleșu”. Luni. Ziua „Electra“, „Avanii“; seara „Taifun“. Marți„ Glauco“, „Moartea lui Dante“. Multuri. „Taifun“. •Toi. Ziua „Glauco”, „Moartea lui Dante“, scara „Electra“, „Domnișoara Iulia“. *>n< ri . Taifun S ArimĂ Ziua „Electra“, „Avant.“; seara „Glauco“, Moartea lui Dante“. D»i'T.inică. Ziua „Nora, sur.» „Tnelul“. TEATRUL REGINA MARIA (Compania Dramatică Bulandra) Duminică. Ziua: „Mărgeluș“; seara: „Hero și Leandru“. TEATRUL LIRIC Opera Română Duminică: „Boema“. Luni: „Relade“. Marți: „Boema“. Miercuri: „Mefistofele“. Joi: „Lohengrin“. Vineri: „Relade”. Sâmbătă: „Mefistofele“. TEATRUL POPULAR Duminică. Ziua: „Extemporalul“. seara: „Extemporalul". TEATRELE TEATRUL NAȚIONAL Astă seară se reprezintă pentru prima oară „Glauco” de Enrico Morselli. Spectacolul începe cu „Moartea lui Dante” un act de d. Nicolae Iorga. TEATRUL REGINA MARIA . La matineul clasic de astăzi, Compania Bulandra, reprezintă „Hero și Leandru“ seara „Mărgeluș”. Mâine Duminică, reprezentațiile sunt inversate : ziua „Mărgeluș“ și seara „Here și Leandru“. Miercuri 4 Ianuarie se va juca piantru prima oară, frumoasa comedie „Potash și Perlmutter“ care se reprezintă și acuma cu succras la Berlin într’o serie de 500 reprezentații. Comedia aceasta s’a reluat de curând și la Paris la Teatrul Varietés și amuză, pe toată lumea. Fără să cadă în farsă și păstrând nota sentimentală „Potash și Perlmutter“ se petrece într’un mediu burghez de care se face mult haz. EXPOZIȚII La 3 Ianuarie pictorul N. Toropeanu, atât de apreciat de amatorii de artă, va deschide o expoziție de pictură la „Maison d’Art”. Pictorul Ghenea, care a expus într’una din sălile de sus ale Ateneului — urmând să-și închidă azi expoziția — roagă pe cei ce au reținut tablouri — să se prezinte a le ridica.. PLASTICA D-na pictor Eugenia Filotti-Atanasiu va deschide mâine. Duminică 1 Ianuarie st. n. o frumoasă expoziție de pictură în sala Mozart, (fostă L’indepandance roumaina). D-sa va expune multe din pânzele ce le-a lucrat în Italia de unde s’a reîntors de curând. FESTIVALURI Societatea „Noua Maternitate“ va da în saloanele Liedertafel în ziua de 17 Ianuarie 1922 al doilea ceas dansant. * O expoziție de pictură. — D-na pictor Eugeniu Filotti-Ataniaski deschide o frumoasă expoziții de pictură în sala Mozart (foot L'Indéponndance Roumaine) în ziua de Duminică 1 Ianuarie st. n. D-sa expune pe lângă admirabile flori în care e neîntrecută, multe bucăți splendide pe care le-a lucrat în Italia de unde s’a reîntors de curând. LITERATURA In editura Socec vor apare alese acestea două Interesante cărți pentru tinerime, în seara de Crăciun ș i Pentru filele de vacanță datorite confratelui nostru Ion Pas. * A apărat: Indiana, roman de George Sand. (Colecția romanelor celebre) Ed. Cugetarea. Spectacole Atitudinea partidului țărănesc basarabean Organizația țărăniștilor basarabeni—gruparea d-lui Halippa — ne trimite un comunicat din care extragem următoarele în legătură cu zvonurile de colaborare între țărăniștii și averescanii basarabeni. „Nu există nici o înțelegere politică între organizația noastră și acea, a averescanilor din Basarabia. Partidul țărănesc nu poate uita rolul jucat de către basarabenii averescani care, pe față, fără nici o pământului expropriat—au patronat pământului apropiat; — au patronat și exercitat teroarea administrativă în Basarabia și în restul drei, au suprimat libertatea și justiția înlocuindu-le cu starea de asediu și curțile marțiale, au împedicat activitatea „Casei Noastre“ au traficat cu schimbul rublelor. Ieremiadele d-lor Averescu pe ruinele împropietărirei ți ale d-lui Sergiu Niță pe ale Constituției nu sunt decât ultimele svârcoari ale neputinței. Comitetul de asemeni desminte afirmațiunele d-lui Sergiu Niță fost ministru al Basarabiei, publicate intr'un ziar că din partea noastră s'ar fi vorbit despre vreun bloc basarabean cu d-sa fi grupa d sale**. -------- ——tmtm- a -etet— ' — ---- Vizitele ministrului de instrucție publică D. G. G. Mironescu, ministrul instrucțiiunei publice a inspectat ieri, Vineri, la orele 9 dm, școala normală „Elena, Doamna“ și școala profesională din Capitală, dorind a se convinge personal de mersul acestor instituțiuni. După amiază, al orele 3, a continuat la Casa școalelor conferința începută Miercuri, cu inspectorii și revizorii școlari din toată țara, discutându-se chestiuni privitoare al bunul mers al învățământului primar, ca: recrutarea învățătorilor, chestiunea localurilor de școală, întreținerea lor, etc. La orele 5 jumătate d-sa a participat la consfătuirea tuturor institutorilor și institutarelor din Capitală, asupra măsurilor de higienă școlară, urmărind, cu interes dezbaterile celor prezenți. Cu acest prilej d-sa a ținut să cunoască pe fiecare institutor. Gratificațiile funcționarilor Un ziar apărând măsura fostului guvern de a acorda gratificații funcționarilor de la trei ministere se miră cum se pot găsi oameni care să protesteze contra acestei măsuri când „știut este că cel mai înalt funcționar sfârșește cu leafa cu care începe cel din urmă salariat al unei instituții particulare“. Chestiunea trebue lămurită pe deplin. Nimeni nu va putea nega că funcționarii statului, singurii care nu și-au putut ameliora soarta conform nevoilor vremii, merită, toată solicitudinea celor mări. Să li se dea condiții omenești de trai, să le mărească salariile — dar 1a toți funcționarii statului, pentru că toți suferă deopotrivă și aceleași sunt nevoile tuturor salariaților de stat, județ și comună. Vrem să se îmbunătățească soarta tuturor funcționarilor, pe cale legală, și să nu se mai dea gratificații cui vrea și cât vrea un ministru, ca și cum ar da din buzunarul său. Nu vrem ca prin acest fel de gratificații să se câștige simpatiile lor, ci să se plătească munca lor. Și această dorință o au aproape toți funcționarii statului. / România și conferința de cale ferată de la Strezza Traficul internațional al vagoanelor de marfă De mâine, Duminică 1 Ianuarie se va pune în aplicare noul regulament privitor la întrebuințarea reciprocă a vagoanelor de marfă în trafic internațional, în concordanță cu convențiunea încheiată la Strezza, și la care a participat și România. Noul regulament este valabil pentru toate administrațiile de cale ferată, cari au aderat la el, și au semnat convențiunea în chestiune. Convențiunea, care cuprinde o serie de obligațiuni ale statelor semnatare, privitoare la circulațiunea vagoanelor de marfă, indică între altele obligațiunea ca după descărcare, vagoanele străine să fie înapoiate fără întârziere, pe cât posibil încărcate. Aceste încărcări trebue să fie destinate: unei gări a căii ferate proprietara vagoanelor; unei gări din drumul la ducere sau unei stațiuni în direcțiunea rețelei proprietare. De pildă, un vagon italian, intrat în România prin Iugoslavia, se poate reîncărca pentru o stație din Austria, care însă să fie în apropierea rețelei italiene. In cazul când aceste vagoane nu pot fi încărcate cu mărfuri de export, vagoanele vor fi înapoiate goale.. SCUTIREA DE LOCAȚIUNE A VAGOANELOR Convențiunea previnde apoi condițiunile scutirei de locațiune a vagoanelor cu șederea prelungită, cum și chestiunea stricărei și reparărilor acestor vagoane. Cum chiria de locațiune s’a fixat în valută franceză pentru toate vagoanele străine, organele C. F R. au luat măsuri riguroase pentru reducerea cât mai mult a staționarei acestor vagoane pe rețelele noastre. Toate stațiunile intermediare nu vor putea reține deci aceste vagoane. ’ Când vagoanele nu vor putea fi descărcate la timp din cauza lipsei de loc în magaziile unei stațiuni, a lucrătorilor sau din cauza instalațiilor de descărcare, se va interveni la căile ferate străine pentru oprirea încărcărilor, cu destinația pentru acele stațiuni. Stațiunile noastre de frontieră vor interveni pentru accelerarea vămuirii vagoanelor străine cu precădere. CUM VOR FI REGLEMENTATE TRANSPORTURILE Odată cu punerea în aplicare a acestei convențiuni s’a dispus primirea transporturilor cu scrisori de trăsură Internaționale în trafic cu Fanța, Elveția, Jugoslavia, Austria, Ungaria, Cehoslovacia și Polonia. Pentru Bulgaria se pot primi transporturi cu scrisori de trăsură locale până la Bazargic. In ceea ce privește vagoanele ce se pot încărca pentru export până la alte dispozițiuni, se pot încărca pentru toate statele din Uniune inclusiv Serbia și Bulgaria, numai vagoane C. F. R. proprii și vagoane stăine intrate in țară In traficul Internațional. Se menține restricțiunea de a nu se încărca vagoane cercrizate prin nici o frontieră și In special se va da o deosebită atențiune ca vagoanele germane, bulgare și turcești aflate în țară înainte de 1 iulie 1321, să nu iasă din țară sub nici un motiv. Focal fe Io Sora ít Horder " " "" " Cercetările parchetului-Interogatoriile.Nici un rezultat pozitiv încă Se știe că cercetările în chestiunea incendiului care a distrus Duminică dimineață aripa dreaptă a Garei de Nord continuă însă. Comisiunea numită de către direcția generală a C. F. R. și-a terminat lucrările și a ajuns la rezultatul că focul nu se datorește unui scurt circuit electric, după cum s’a crezut în primul moment. In acelaș timp, organele C. F. R. nu se pot pronunța dacă este vorba de un simplu accident sau la mijloc poate fi o mână criminală. Rezultatul cercetărilor a fost comunicat parchetului. D. judecător Sava Radovan și procurorul Petrescu au continuat ori cu ascultarea diferiților funcționari și oameni de serviciu, cari se aflau în gară în momentul când focul a izbucnit. După cât nu se afirmă, declarațiile celor ascultați sunt cât se poate de contradictorii, astfel că magistrații nu se pot pronunța încă asupra cauzelor incendiului. Astăzi și mâine ascultarea martorilor continuă. Nu s'a făcut nici o arestare, sunt însă câțiva dintre funcționari și oamenii de stare de serviciu camn urmărire, se găsesc tn DEPUNEREA EXPERTIZELOR Magistrom nu pot accelera mersul anchetei deschise ,deoarece expertizele chimice și tehnice nu au fost încă terminate, deși au trecut șase zile din ziua declararei incendiului. Probabil că mâine o parte din aceste expertize vor fi înaintate parchetului și până Luni, judele instructor va putea sa se pronunțe ,cu toată siguranța asupra cauzelor Incendiului de la gara de Nord. FOCUL A FOST PUS ? Până atunci trebue să ne oprim la presupunerea pe care o fac toți oamenii competing și anume aceea că locul a fost pus. De altfel și comandanții posturilor de pompieri. Imediat ce au sosit Duminică dimineața la locul sinistrului s-au exprimat că la mijloc nu poate fi decât o mână criminală, mai ales că flăcările izbucnise atât în tavan cât și în pod in mai multe puncte, cari nu aveau legătură între ele. CQReme CONFERINT turistVMMfc Azi la orele 4 luni. va avea loc în sala Căminului Sionist str. Lipscani 90, o conferință a Asociațiunei Culturale a Femeilor Evree. Va vorbi d. dr. Abl Beck despre sărbătoarea de „Chanuka“. Intrarea liberă. Reuniunea, „Protecția femnei” convoacă toate membrele la adunarea ce se va intra la 1 Ianuarie st. n. orele 4 în localul sec. de salvare. La ordinea zilei fiind mai multe chestiuni importante. Pot lua parte și persoane streine. * * Membrii asociației internilor și foștilor infimi de spitale, sunt convocați pentru seara zilei de Marți 3 Ianuarie ora 8 luni. în amfiteatrul mare al spitalului Colțea, la ordinea zilei fiind: Depunerea raportului comisiei de verificare. Alegerea noului comitet. • * Sindicatul funcționarilor din comerț și industrie convoacă pe toți tovarăși funcționari din industrii, bănci, birouri, societăți de asigurări, și magazine la ședința de breaslă care va avea loc Duminică 1 Ianuarie 1922, orele 10 a. m. foarte precis, în sala sindicatelor muncitorești din str. Academiei No. 37, la ordinea zilei fiind pe lângă chestiuni urgente de reorganizare și explicațiuni largi asupra legei de organizare a Sindicatelor profesionale. Societatea „Ateneului Român“ va ține Adunarea generală în palatul Ateneului Luni, 2 ianuarie 1922, la orele 4 jumătate p. m. Fiind a 2-a convocare Adunarea se va ține cu numărul membrilor prezenți. * » e BUCUREȘTIJ Provocațiuni UNGURII CER „INDEPENDENȚA ARDEALULUI“ CLUJ. — Ziarul „Budapesti Hírlap“ publică un articol intitulat „Ardealul independent“. In acest articol se sustine, că întru cât problema Ardealului nu mai poate fi rezolvită cu forța, e nevoie de întinsă propagandă in Europa, spre a se obține înființarea unui principat independent al Ardealului. In susținerea acestei teze, ziarul budapestan socotește insuficient programul Federației maghiare din Ardeal și cere ca ungurii ardeleni să pretindă cu insistență autonomia. Pili Mei Ce % ou amu festi Olănești Citifi mâine Duminecă In iitimn O anchetă amănunțită făcută la fața locului de un trimis special al Ziarului.