Dimineaţa, ianuarie 1922 (Anul 19, nr. 5479-5500)

1922-01-01 / nr. 5479

nouă scrisoare a pictorului Ressu Primim din­ partea d-lui Ressu o­ această scrisoare: Domnule Director, Mă simt dator în fața­ opiniunei publice care­ s’a interesat prin apre­cieri bune sau rele de lucrarea mea de la teatrul Național, să răspund co­municatului dat de această direc­țiune în comun acord cu ministrul artelor. Din acest comunicat reese că mi­nistrul artelor cu Direcțiunea Tea­trului și cu mine am fi căzut, la în­voială ca împreună să lungim în mod mulțumitor nasurile figurilor de pe cortină. Declar că niciodată, sub nici o formă, nu am acceptat soluția remu­neratoare care mi s’a sugerat cu dis­creționi de mai multe ori, de a pri­mi refacerea cortinei teatrului Na­țional — după anumite indicațiuni— drept motiv al înlocuire­ ei tempo­rare. Acest mod de a vedea intr’o ches­tiune de artă, l’am considerat la în­ceput ca neserios, iar după îndepli­nirea actului brutal al înlocuirea cortinei, îl socotesc ca o gravă atin­gere adusă demnității și liberei ma­nifestări a gândirei artistice. Am protestat printr’o scrisoare deschisă adresată ministerului arte­lor, și astăzi proteste? și în contra comunicatului Direcțiunea Teatrului. Dacă răsunetul cuvântului meu nu a putut și nu poate străbate prin ușile Închise x ale acestor instituții ce reprezintă și patronează oficial arta din țara Românească, motivându-și prin aceasta existenta, las cu totul lor răspunderea ultragiului ce se a­­duce picture­ în genere, precum las­­cestor instituții întreaga răspunde­re a prejudiciului pricinuit operei mele prin a­tingerea și înlocuirea cortinei, iar opiniei publice îl las a­­precierea acestei purtări. O. Ressu !Pentru săracii Crăciunului In urma apelului nostru pentru săraci! cunoscut! de noi, am primit următoarele sume: Lei 200 din partea unui domn a­­nonim­. Lei 40 d-na și d. Colin. Lei 100 Micul Jii! Continuăm a ține deschisă lista des­tinată a îndulci de sărbători atâtea lacrămi ale adevăraților năpăstuiți de soartă. Orice sume se primesc la Administrația noastră. Gura lumii... D. Oromolu: „Sunt dintre oamenii care, în revolta lor sacră, aruncă cu barda în Dumnezeu“ Toți popii fac o mutră acră De când vorbiși ca un ateu . Să dai cu barda’n Dumnezeu !... Și să-i mai spui : revoltă.» sacră. .. LOBODA * * Francezii pronunță cuvân­tul București: „Bone qui reste“. Noroiu, cleioasă, murdărie ! In toată lumea n’o să-ti fie Mai bine, decen te găsești In patria ta... In București * Vreau sa fiu prefect și eu ; Jur că mă retrag la anu De-o cădea în lotul meu... Vlașca si Teleorman ! STI Ispravnic Dela Casa Cuza Poporului "Casa culturei poporului a ținut, ori a doua ședință, sub prezidenția prințului Carol moștenitorul tronu­lui. La această ședință au luat parte toți membrii guvernului în frunte cu d. Take Ionescu președintele con­siliului. S’a discutat chestiunea organiză­­rei instituției în conformitate cu pre­vederile legei votată în sesiunea trecută a Parlamentului. Au luat cuvântul: Prințul Carol, d-nii Take Ionescu, Gh. Mironescu, Mihail Vlă­­descu, mitropolitul Miron Crist­ea, I. Nistor, Arghirescu etc. In urma discuțiunilor urmate, s’a hotărât ca d. I. Simionescu profesor universitar la Iași și fost secretar general la ministerul de instrucție, să fie desemnat director general al instituției. Pentru postul de director al edu­cației fizice a fost desemnat d. colo­nel Rădulescu, iar director al părții administrative și economice va fi d. colonel Manolescu. S’au luat apoi unele dispozițiuni cu privire la fondurile ce trebuesc puse la dispoziția „Casei culturei poporului“ de către diferite departa­mente, hotărându-se în același timp trecerea la această instituție a tu­turor serviciilor a căror activitate intră în atribuțiunile ei. S’a luat deciziunea ca sediul Ca­sei culturei poporului să fie deocam­dată la muzeul pedagogic. Ședința a durat până la orele 7 jumătate. I. P, D. Iorga Jșre criza Rostul actualului preot D. Iorga a acordat el­ un Inter­view „Adevărului“, în care spune între altele: — Regele a creat un minister. Acest minister are dreptul la încre­dere nu numai în momentul când a fost numit. Până acum nici un minister n’a fost sacrificat unui Parlament și cu atât mai puțin unui Parlament care e creațiunea unui minister căzut. Ministerul Take Ionescu oferă toate posibilitățile de grupare nouă a forțelor politice pentru garantarea unor alegeri libere. De acela sunt pentru ministerul Take Ionescu. Ori dacă ne poate da, cu Parla­mentul actual, legea electorală și bugetul, ori dacă, refăcut ca mi­nister de concentrare, sub o preșe­dinție sau alta, e chemat să facă alegeri libere, din cari să iasă le­galitatea pe care o așteptăm. A lăsa ca d. Take Ionescu să fie învins de d-nl. Averescu și Arge­­toianu pentru ca această victorie să profite d-lui Brătianu este pen­tru mine pur și sim­plu monstruos. Bizanțul nostru politic nu ajunsese până la acest summum de perver­sitate. Prin urm­are, acelaș lucru, Ort. d. Take Ionescu poate lucra cu Ca­merele actuale, ori se numește alt guvern, care s'o poată face. T tILUTM&LC STUff ff nx fi. TOATĂ LUMEAJ DIMINEAȚAl Literaturi - Artă - Știință Intre culise Criza ti ro­cul național — Uite Victor, nu e Victor. — O cortină care nu se ...lasă! — Revocarea revocărei. — Interview cu toată lumea­ — Eșire falsu, în teatru, se numește atunci când actorul merge până­ în ușa decorului cu gândul sa iasă, dar se răsgândește și vine înapoi de ce petrece în dosul lui. e lesne de interes, pentru că de­ aceea auto­rul l-a îndepărtat de parteneri. Așa s’a petrecut cu directorul teatrului In momentul când ministerul arte­lor ii revocase. Toată lumea jubita. Actorii nedreptățiți, actorii prieteni, actintele prietene, ziariști­ opozanți, autori­ nejucati, personalul adminis­trativ tinut in frâu, toată lumea s’a bucurat, ca să adeverească odată mai mult, că schimbarea domnilor, bucuria nebunilor.­­ De­odată Insă d. Eftimiu se reîn­toarse și Întocmai ca profesorul în urma căruia la ieșirea din clasă, au început Metil să asvârle cu șâpeile In tavan, d-sa a avut prilejul să va­dă un spectacol admirabil pus în scenă de unul din directorii de sce­nă, societar și membru in comitetul de lectură. — Stat!, că n'am plecat! Toată lu­mea In bănci! Ca prin farmec au amuțit cu toții. » * # Ce se întâmplase? Dante n’a mai putut să moară ca să-și serbeze al șeaselea centenar și pornind de la Ravens la Brăila a cerut revocarea revocării impunând un alt drum de la Brăila la Canossa. Și de-odată teatrul obișnuit cu farse și melo­drame a reprezentat ultima tragi-co­­medie intitulată „Uite Victor, nu e­­ Victor“ care, după indiscrețiile m­­­i­nistrului artelor, am aflat că nu va ține totuși multă vreme afișul,­­ întâmplarea însă își are tâlcul ei. E întocmai ca bolnavul care trage să­­ moară, ba chiar e socotit muribund,­­dar mai are luciditatea să poată ob­­­­serva bucuria moștenitorilor, d. Ef­­timiu a avut prilejul să vadă cât de­­ Iubit, de apreciat și de regretat este de prieteni­ și colaboratorii săi. V. * Tragedia pornește de la cortina lui Ressi­, pe care acuma însuși direc­torul­ teatrului ov găsește greșită. Nici , unul dintre articolele­ ce s’au scris , și ,nici unul din discursurile rostite *■» faimosul banchet de proslăvire a pictorului, nu face cât cele zece rân­duri din comunicatul semnat, de. d. . Eftimiu și prin care afirmă că „sunt legitime criticele aduse cortinii". Dar cortina care se bucură de mai multe și mai solide sfori decât cele care se trag în culisele politice sau artistice, nu a fost consequentă cu atitudinea ei de mai înainte. Vă­­zându-se atacată, înjurată și batjo­corită a zis odată: „nu mă... las, până nu mi s'o face dreptate (*' Din nenorocire... s’a lăsat și căderea eî a adus de la sine căderea­­ directoru­lui care îșî înroșise pal­aiele și asu­da căutând s’o mențină site. ■fr*# Ca reporter Iscusit m'am prezen­tat să iau câteva interviewuri, ca să împărtășim cititorilor părerile cortinei a­le d-lu­i ministru și ale d-lui director revocat din revocare. Cortina m’a primit amărâtă­­ și strânsă sul. — „Bonjour, contină, ce mai faci?“ — „Nu mă vezi ? Sunt sul. M-aț­ tras pe sfoară și trag păcatele ami­cilor direcției. Care i-au tras clopo­tele crezând că mă trag din­ buna inspirație a lui Ressu. Dar de-aș mai trage cât am tras eu de scenă nu mă las. Sunt în stare chiar să pun fetele zugrăvite pe mine cu mâini atât de lungi să tragă palme celui ce se atinge de mine!“ Ministrul artelor m’a primit foarte congestion­at.­­Ca doctor își lăsa sin­gur sânge. — „Ce fac­, domnule Brăila? — „Mi-am găsit Bacăul. Cu toată munca depusă de mine și de mini­strul muncă­ bag de seamă că ne-am muncit degeaba. Directorul teatrului mi-a povestit în câteva cuvinte cele petrecute și cele ce se vor mai petrece. — „Nu plec să știu că arde tea­trul Să ardă el, eu nu mă ard. Dacă teatrul mai are nevoe de mine, nu e mai puțin adevărat ©ât și eu am ne­voe de el. Când mi se vorbește de plecare, văd negru în fața ochilor, pentru că revocarea lui­ a adus-o ha­rapul meu de la ușe. Voi pleca­­ a­­tunci când voi crede de cuviință. Nu pot pleca pentru că altfel s’ar juca la sigur „Serenada din trecut“, vreo nouă piesă de Minulescu, de Herz sau­ de Froda și nu s-ar juca noua piesă a lui Caton Theodorian pentru care s’au făcut decoruri și costume după schitele lui Posidaef... _ Și care este de acum încolo si­tuația d­v. ? — Simt ca Moisei zin „Cadavru viu“. PUCK Astăzi, Sâmbătă, 31 Decembrie TEATRUL NAȚIONAL Sâmbătă, Ziua: „Avarul“. „Elec­tra"; seara: „Glauco“. „Moartea lui Dante“. TEATRUL REGINA MARIA Sâmbătă, Ziua: „Here și Lean­dru; seara: „Mărgeluș”. TEATRUL LIRIC Sâmbătă: „Lohengrin”. TEATRUL POPULAR Sâmbătă: „Extemporalul“. Repertoriul săptămânei TEATRUL NAȚIONAL Duminică. Ziua: „Inelul“; seara: „Taifun“. Luni: „Glauco“, „Moartea lui Dan­­te“. Marți: „Taifun“. Miercuri: „Glau­co - Moartea lui Dante“. Joi. Ziua: „Avarul“. „Electra”; sea­ra „Taifun“. Vineri­. Reladie. Sâmbătă. Ziua „Glauco”, „Moartea lui Dante“; seara „Nora“. Duminică. Ziua „Inelul“; seara „Nevestele d-lui Pleșu”. Luni. Ziua „Electra“, „Avanii“; seara „Taifun“. Marți„ Glauco“, „Moartea lui Dante“. Mult­uri. „Taifun“. •Toi. Ziua „Glauco”, „Moartea­ lui Dante“, scara „Electra“, „Domnișoa­ra Iulia“. *>­­n< ri . Taifun­ S A­rimĂ Ziua „Electra“, „Avant.“; seara „Glauco“, Moartea lui Dante“. D»i'T.inică. Ziua „Nora, sur.» „T­­nelul“. TEATRUL REGINA MARIA (Compania Dramatică Bulandra) Duminică. Ziua: „Mărgeluș“; sea­ra: „Hero și Leandru“. TEATRUL LIRIC­­ Opera Română­ Duminică: „Boema“. Luni: „Relad­e“. Marți: „Boema“. Miercuri: „Mefistofele“. Joi: „Lohengrin“. Vineri: „Relad­e”. Sâmbătă: „Mefistofele“. TEATRUL POPULAR Duminică. Ziua: „Extemporalul“. seara: „Extemporalul". TEATRELE TEATRUL NAȚIONAL Astă­ seară se reprezintă pentru prima oară „Glauco” de Enrico Mor­­selli. Spectacolul începe cu „Moar­tea lui Dante” un act de d. Nicolae Iorga. TEATRUL REGINA MARIA . La matineul clasic de astăzi, Com­pania Bulandra, reprezintă „Hero și Leandru“ seara „Mărgeluș”. Mâine Duminică, reprezentațiile sunt in­versate : ziua „Mărgeluș“ și seara „Here și Leandru“. Miercuri 4 Ianuarie se va juca pian­tru prima oară, frumoasa comedie „Potash și­ Perlmutter“ care se re­prezintă și acuma cu succras la Ber­lin într’o serie de 500 reprezentații. Comedia aceasta s’a reluat de cu­rând și la Paris la Teatrul Varietés și amuză, pe toată lumea. Fără să cadă în farsă și păstrând nota senti­mentală „Potash și Perlmutter“ se­­ petrece într’un mediu burghez de care se face mult haz. EXPOZIȚII La 3 Ianuarie pictorul N. Toropea­nu, atât de apreciat de amatorii de artă, va deschide o expoziție de pic­tură la „Maison d’Art”.­­ Pictorul Ghenea, care a expus în­­tr’una din sălile de sus ale Atene­ului — urmând să-și închidă azi ex­poziția — roagă pe cei ce au reținut tablouri — să se prezinte a le ridica.. PLASTICA D-na pictor Eugenia Filotti-Ata­­nasiu va deschide mâine. Duminică 1 Ianuarie st. n. o frumoasă expozi­ție de pictură în sala Mozart, (fos­tă L’indepandance roumain­a). D-sa va expune multe din pânzele ce le-a lucrat în Italia de unde s’a reîntors de curând. FESTIVALURI Societatea „Noua Maternitate“ va da în saloanele Liedertafel în ziua de 17 Ianuarie 1922 al doilea ceas dansant. * O expoziție de pictură. —­ D-na pictor Eugeni­u Filotti-Ataniaski deschide o frumoasă expoziții­ de pictură în sala Mozart (foot L'Indé­­ponndance Roumaine) în ziua de Du­minică 1 Ianuarie st. n. D-sa expu­ne pe lângă admirabile flori în care e neîntrecută, multe bucăți splendi­de pe care le-a lucrat în Italia de unde s’a reîntors de curând. LITERATURA In editura Socec vor apare alese acestea două Interesante cărți pen­tru tinerime, în seara de Crăciun ș i Pentru filele de vacanță datorite confratelui nostru Ion Pas. * A apărat: Indiana, roman de George Sand. (Colecția romanelor celebre) Ed. Cugetarea. Spectacole Atitudinea partidului țărănesc basarabean Organizația țărăniștilor basara­­beni—gruparea d-lui Halippa — ne trimite un comunicat din care ex­tragem următoarele în legătură cu zvonurile de colaborare între țără­niștii și averescanii basarabeni. „N­u există nici o înțelegere politi­că între organizația noastră și acea, a averescanilor din Basarabia. Partidul țărănesc nu poate uita rolul jucat de către basarabenii ave­­rescani care, pe față, fără nici o pământului expropriat­—au patronat pământului apropiat; — au patronat și exercitat teroarea administrativă în Basarabia și în restul­­ drei, au suprimat libertatea și justiția înlo­­cuindu-le cu starea de asediu și cur­țile marțiale, au împedicat activita­tea „Casei Noastre“ au traficat cu schimbul rublelor. Ieremiadele d-lor Averescu pe rui­nele împropietărirei ți ale d-lui Sergiu Niță pe ale Constituției nu sunt de­cât ultimele svârcoari ale­­ neputinței. Comitetul de asemeni desm­inte a­­firmațiunele d-lui Sergiu Niță fost ministru al Basarabiei, publicate in­­tr'un ziar că din partea noastră s'ar fi vorbit despre vre­un bloc ba­sarabean cu d-sa fi grupa d sale**. -------- ——tmtm- a -etet— ' — ----­ Vizitele ministrului de instrucție publică D. G. G. Mironescu, ministrul in­­strucțiiunei publice a inspectat ieri, Vineri, la­ orele 9 d­m, școala nor­mală „Elena, Doamna“ și școala pro­fesională din Capitală, dorind a se convinge personal de mer­sul acestor instituțiuni. După amiază, al orele 3, a conti­nuat la Casa școalelor conferința în­cepută Miercuri, cu inspectorii și re­vizorii școlari din toată țara, discu­­tându-se chestiuni privitoare al bu­nul mers al învățământului primar, ca: recrutarea învățătorilor, chestiu­nea localurilor de școală, întreținerea lor, etc. La orele 5 jumătate d-sa a partici­pat la consfătuirea tuturor institu­torilor și institutarelor din Capitală, asupra măsurilor de higienă școlară, urmărind, cu interes dezbaterile ce­lor prezenți. Cu acest prilej d-sa a ți­nut să cunoască pe fiecare institu­tor. Gratificațiile funcționarilor Un ziar apărând măsura fostului guvern de a acorda gratificații func­ționarilor de la trei ministere se miră cum se pot găsi oameni care să protesteze contra acestei măsuri când „știut este că cel mai înalt funcționar sfârșește cu leafa cu care începe cel din urmă salariat al unei instituții particulare“. Chestiunea trebue lămurită pe de­plin. Nimeni nu va putea nega că func­ționarii statului, singurii care nu și-au putut ameliora­ soarta conform nevoilor vremii, merită, toată solici­tudinea celor mări. Să li se dea condiții omenești de trai, să le mărească salariile — dar 1a toți funcționarii statului, pentru că toți suferă deopotrivă și aceleași sunt nevoile tuturor salariaților de stat, județ și comună. Vrem să se îmbunătățească soarta tuturor func­ționarilor, pe cale legală, și să nu se mai dea gratificații cui vrea și cât vrea un ministru, ca și cum ar da din buzunarul său. Nu vrem ca prin acest fel de gra­tificații să se câștige simpatiile lor, ci să se plătească munca lor. Și această dorință o au aproape toți funcționarii statului. / România și conferința de cale ferată de la Strezza Traficul internațional al vagoanelor de marfă De mâine, Duminică 1 Ianuarie se va pune în aplicare noul regula­ment privitor la întrebuințarea re­ciprocă a vagoanelor de marfă în trafic internațional, în concordanță cu convențiunea încheiată la Strez­za, și la care a participat și Ro­mânia. Noul regulament este valabil pen­tru toate administrațiile de cale fe­rată, cari au aderat la el, ș­i au semnat convențiunea în chestiune.­­ Convențiunea, care cuprinde o serie de obligațiuni ale statelor sem­natare, privitoare la circulațiun­ea vagoanelor de marfă, indică între altele obligațiunea ca după descăr­care, vagoanele străine să fie îna­poiate fă­ră întârziere, pe cât posi­bil încărcate.­­ Aceste încărcări trebue să fie des­­tinate: unei gări a căii ferate pro­prietara vagoanelor; unei gări din drumul la ducere sau unei stațiuni în direcțiunea rețelei proprietare. De pildă, un vagon italian, intrat în România prin Iugoslavia, se poa­te reîncărca pentru o stație din Aus­tria, care însă să fie în apropierea rețelei italiene. In cazul când aceste vagoane nu pot fi încărcate cu mărfuri de ex­port, vagoanele vor fi înapoiate goale.­. SCUTIREA DE LOCAȚIUNE A VAGOANELOR Convențiunea previnde apoi condi­­țiunile scutirei de locațiune a vagoa­nelor cu șederea prelungită, cum și chestiunea­­ stricărei și reparări­lor acestor vagoane. Cum chiria de locațiune s’a fixat în valută franceză pentru toate va­goanele străine, organele C. F R. au luat măsuri riguroase pentru redu­cerea cât mai mult a staționarei a­­cestor vagoane pe rețelele noastre. Toate stațiunile intermediare nu vor putea reține deci aceste va­goane. ’ Când vagoanele nu vor putea fi descărcate la timp din cauza lipsei de loc în magaziile unei stațiuni, a lucrătorilor sau din cauza instala­țiilor de descărcare, se va interveni la căile ferate străine pentru oprirea încărcărilor, cu destinația pentru a­­cele stațiuni. Stațiunile noastre de frontieră vor interveni pentru accelerarea vămui­rii vagoanelor străine cu precădere. CUM VOR FI REGLEMENTATE TRANSPORTURILE Odată cu punerea în aplicare a a­­cestei convențiuni s’a dispus primi­­­rea transporturilor cu scrisori de trăsură Internaționale în trafic cu Fanța, Elveția, Jugoslavia, Austria, Ung­aria, Cehoslovacia și Polonia. Pentru Bulgaria se­­ pot primi transporturi cu scrisori de trăsură locale până la Bazargic. In ceea ce privește­­ vagoanele ce se pot încărca pentru export până la alte dispozițiuni, se pot încărca pentru toate statele din Uniune in­clusiv Serbia și Bulgaria, numai vagoane C. F. R. proprii și vagoane stăine intrate in țară In traficul In­­ternațional. Se menține restricțiunea de a nu se încărca vagoane cercrizate prin nici o frontieră și In special se va da o deosebită atențiune ca vagoa­nele germane, bulgare și turcești aflate în țară înainte de­ 1 iulie 1321, să nu iasă din țară sub nici un motiv. Focal fe Io Sora ít Hord­e­r " " "" " Cercetările parchetului-Interogatoriile.­Nici un rezultat pozitiv încă Se știe că cercetările în chestiunea incendiului care a distrus Duminică dimineață aripa dreaptă a Garei de Nord continuă însă. Comisiunea numită de către di­recția generală a C. F. R. și-a termi­nat lucrările și a ajuns la rezultatul că focul nu se datorește unui scurt circuit electric, după cum s’a crezut în primul moment. In acelaș timp, organele C. F. R. nu se pot pronunța dacă este vorba de un simplu accident sau la mijloc poate fi o mână criminală. Rezultatul cercetărilor a fost co­municat parchetului. D. judecător Sava Radovan și pro­curorul Petrescu au continuat ori cu ascultarea diferiților funcționari și oameni de serviciu, cari se aflau în gară în momentul când focul a iz­bucnit. După cât nu se afirmă, declarațiile celor ascultați sunt­ cât se poate de contradictorii, astfel că magistrații nu se pot pronunța încă asupra cau­zelor incendiului. Astăzi și mâine ascultarea marto­rilor continuă. Nu s'a făcut nici o arestare, sunt însă­ câțiva dintre funcționari și oa­menii de stare de serviciu camn urmărire, se găsesc tn DEPUNEREA EXPERTIZELOR Magistrom nu pot accelera mersul anchetei deschise ,d­e­oarece experti­zele chimice și teh­nice nu au fost încă terminate, deși au trecut șase zile din ziua declararei incendiului. Probabil că mâine o parte din a­­ceste expertize vor fi înaintate par­chetului și până Luni, judele in­structor va putea sa se pronunțe ,cu toată siguranța asupra cauzelor In­cendiului de la gara­ de Nord. FOCUL A FOST PUS ? Până atunci trebue să ne oprim la presupunerea pe care o fac toți oamenii competing și anume aceea că locul a fost pus. De altfel și comandanții postu­rilor de pompieri. Imediat ce au sosit Duminică dimineața la locul sinistrului s-au exprimat că la mij­loc nu poate fi de­cât o mână cri­minală, mai ales că flăcările iz­bucnise atât în tavan cât și în pod in mai multe puncte, cari nu aveau legătură între ele. CQReme CONFERINT t­uristVMMfc Azi la orele 4 luni. va avea loc în sala Căminului Sionist str. Lipscani 90, o conferință a Asociațiunei Cul­turale a Femeilor Evree. Va vorbi d. dr. Abl Beck despre sărbătoarea de „Chanuka“. Intrarea liberă. Reuniunea, „Protecția femnei” con­voacă toate membrele la adunarea ce se va intra la 1 Ianuarie st. n. ore­­le 4 în localul sec. de salvare. La or­dinea zilei fiind mai multe chesti­uni importante. Pot lua parte și persoane streine. * * Membrii asociației internilor și foștilor infimi de spitale, sunt con­vocați pentru seara zilei de Marți 3 Ianuarie ora 8 luni. în amfiteatrul mare al spitalului Colțea, la ordinea zilei fiind: Depunerea raportului comisiei de verificare. Alegerea nou­lui comitet.­­ • * Sindicatul funcționarilor din co­merț și industrie convoacă pe toți to­varăși funcționari din industrii, bănci, birouri, societăți de asigurări, și magazine la ședința de breaslă care va avea loc Duminică 1 Ianua­rie 1922, orele 10 a. m. foarte precis, în sala sindicatelor muncitorești din str. Academiei No. 37, la ordinea zi­lei fiind pe lângă chestiuni urgente de reorganizare și explicațiuni largi asupra legei de organizare a Sindi­catelor profesionale. Societatea „Ateneului Român“ va ține Adunarea generală în pala­tul Ateneului Luni, 2 ianuarie 1922, la orele 4 jumătate p. m. Fiind a 2-a convocare Adunarea se va ți­ne cu numărul membrilor­ prezenți. * » e BUCUREȘTIJ Provo­cațiuni UNGURII CER „INDEPENDENȚA ARDEALULUI“ CLUJ. — Ziarul „Budapesti Hír­­lap“ publică un articol intitulat „Ardealul independent“. In acest articol se sustine, că în­tru cât problema Ardealului nu mai poate fi rezolvită cu forța, e nevoie de întinsă propagandă in Europa, spre a se obține înființarea unui principat independent al Ardealului. In susținerea acestei teze, zia­rul budapestan socotește insufi­cient programul Federației maghia­re din Ardeal și cere ca ungurii ardeleni să pretindă cu insistență autonomia. Pili Mei Ce % ou amu fe­sti Olănești Citifi mâine Duminecă In iitimn O anchetă amănun­țită făcută la fața locului de un trimis special al­ Ziarului.

Next