Dimineaţa, martie 1922 (Anul 19, nr. 5524-5550)

1922-03-05 / nr. 5529

mmr>m nn,Amintt Soc, In Homo colectiv de transporturi interaționale București, Str. Carol 19 liena-Transu lesei Mittler Efectuează «se» . Având la Viena sub încărcare un șlep cu destinația GIURGIU-BRAILA GALAȚI prețurile de tracht excepționale socotite în LEI. Clasa I Lei 1.80 CL II 1.50, Cl. III 1.40, C. IV 120 / ASIGURĂRI ȘI VĂMUIRI COMUNICAT »— Către toți comercianții de Cereale din România — ,,Sindicatele comercianților de cereale din Județul Buzău și Ialomița, legal constituite, aduc la cunoștință următoarele: 1. Luând parte prin delegați autorizați la congresul Cerealiștilor ținut la 24 Februarie crt. în sal a Camerii de Comerț din București, țin să declare că aprobă numai lucrările Congresului, împreună cu telegramele adresate M. S. Regelui și D-lui Prim Ministru, precum și moțiunea votată cu unanimitate. 2. Constatând că din lipsă de timp dela luarea inițiativei și până astăzi nu s’au format legal, decât aceste două Sindicate, celelalte fiind în curs de constituire, a socotit prematură ideia unora dintre congresiști, de a se forma comitetul „Uniunii Generale a Sindicatelor“, intrucât nici „Uniunea“ nu e înființată, congresul nevotând nici un fel de statute. 3. Un comitet format prin surprindere de cei ce n’au avut nici um mandat, ci lucrând numai după stăruința d-lui T. Lucasievici, a cărui atitudine denotă că pune ambițiunea și interesul său personal înaintea interesului general al breslei, este pentru noi inexistent și noi Sindicatele de Buzău și Ialomița’ legal constituite’ cum și delegații din Județele Brăila, Piatra-Neamț, Bacău, Vaslui, Focșani, Râmnicul-Sărat, etc. declarăm că nu recunoaștem acest comitet, oprindu-l de a lucra în numele nostru. 4. Hotărâm ca Sindicatele noastre să pună toată stăruința în interesul cauzei noastre generale și să continue opera de organizare și sindicalizare pe județe. 51 In interesul general facem apel la o sindicalizare pe cât posibil mai grabnică și în momentul când vom primi știrile sindicalizării a cel puțin 15 județe, vom convoca o adunare a acestor Sindicate, care prin reprezentanții lor autorizați, să pună bazele „Uniunii Generale a Sindicatelor Cerealiștilor din România“ și să aleagă comitetul central care trebue să fie emanațiunea și expresiunea fidelă a acestor Sindicate. fi. Sindicatul Comercianților de Cereale din Buzău stă la dispoziția Cerealiștilor din întreaga țară, cu statute, prospecte și orice alte informațiuni.. v Sindicatul Comercianților de Cereale din Județul Buzău. Sindicatul Comercianților de Cereale din Județul Ialomița* Cassa Regina Maria Societate de Asistență Socială Secția Lemnelor Aduce la cunoștința tuturor Societăților de binefacere din București, Azilelor, Instituțiunilor și Fabricelor care în cursul anului trecut sau aprovizionat cu lemne de la Primăria Capitalei sau care au făcut asemenea cereri, săși formeze tablourile de cantitatea lemnelor ce le trebuise în cursul exercițiului 1922—1823 și să le înainteze Depozitului Comunal din splaiul Doctora Brânza (Cotroceni) telefon 571 £ 9 cel mai târziu până la 15 *Solarile a. c. între orele 2—5 p. m. Cunoscând că după această data cererile lor nu vor mai fi luata în considerație. CEREȚI NUMAI PRODUSELE FABRICEI de SĂPUN ¥. O. ZAMFIRESCU Sarca ROSA (rate): Oegras-bellon Braunen Gerbertran, Braunblanken Dorschtran, Skilbrankentran, livrează din stoc București, Constanța, Galați sau directi din Norvegia. S. N. IANCOVICI, București, Str. Academiei . Tel.30’13 Schela Petroliferă la Băicoi Angajează INGINER de MINE pentru conducerea schelei Băicoi. Oferte Căsuța Poștală No. 366 București. 54/ 2 iu ar. 1922 Plierăria tastei „Biâțu“ filiafie Pulberăria armatei „Dudești" are nevoe de un inginer-șef clasa I-a, un inginer clasa III-a, un conductor clasa I-a și un desenator clasa III-a stagiari. Doritorii se pot prezenta la pulberărie cu actele ce posedă, în toae zilele de lucru, alipi de Sâmbăta după amiază. Steno ■ Dactilografe care cunosc perfect limba germană și româna se caută imediat într'un bifton nou. Acele care cunosc și franceza au preferință. Oferte detailate în limba germana cu pretențiuni de salariu adresați D-lui Ing. EMIL WURM, București, Str. General Forescu No. 8. AVIZ Domnii Arhitecți și Conductori autorizați de Comună pentru a întocmi proecte de construcție în cuprinsul orașului sunt rugați a se prezenta la Primăria Crpitalei, Direcțiunea Architecturei spre a confirma planurile ce vor depune , contrariu nu se va da curs autorizațiilor. Directorul Arhitecturei , ' is. D. Hârjeu se caută Comanditar cu capital de 500.000 lei de către o mare afacere comercială bine introdusă și cu frumoasă reputație, și care nu e în legătură cu nici o Bancă. Oferte sub C. P. la agenția de publicitate Schulders Comp., strada Caragheorghevici. Timpul a plouat pe alocun Buletinul Institutului Meteorologic Central pe ziua de 3 Martie II EUROPA Depresiunea din Scandinavia s’a mișcat spre răsărit, aducând cu vânt dinspre vest și nordvest ploaa puțin abundentă (5— 10 mm.), în vestul și centrul Europei. In acelaș timp anticiclonul din sud-vestul Europei a înaintat către centrul acesteia, determinând în această parte o simțitoare creștere a presiunii, mai ales în Germania (10—14 min. în 24 ore), începând din România spre răsărit, presiunea prezintă o ușoară scădere. Temperatura a scăzut în toată Europa față de ori dimineață, fiind mai ridicată în nord-vestul Franței (6—8 gr.) și în Italia (10— 13 gr.). Numai în Suedia se semnalează de dimineață îngheț (0 gr.— minus 5 gr.). IN ȚARA' Situațiunea atmosferică rămânând neschimbată, timpul continuă să se mențină călduros, cu cerul senin și dimineața pe alocuri ceață, iar marea liniștită. Temperatura, în creștere, a variat în cursul zilei între 19 gr. la Băile Herculane și Ploești și 20 gr. la Craiova și 5 gr. la Cluj, iar în timpul nopții intre minus 3 gr. la Drăgușeni și plus 4 gr. la Băile Herculane, Cetatea Albă și Bolgrad. In ultimele 24 ore a plouat puțin la Bistrița, Hunedoara, Dej și Huși. (1—2 mm.). LA BUCUREȘTI Orele 8 dimineața Presiunea atmosferică 762 mm. temp. aer. 5 gr. Umezeala 86 %■. Cerul noros și vântul calm."Temperatura maximă 17 gr., temp. minimă 2 gr. Sundagnul aerian, orele 10 a. m. Direcțiunea și viteza vântului în metri pe secundă la diferite înălțimi: la 500 m. dela WNW cu 4 mps., la 1000 m. dela V cu 3 mps, la 2000 m. dela WSW cu 6 mps, la 3000 m. dela WSW cu 6 mps, la 4000 m. dela SVV cu 14 mps și la 5000 m. dela WSW cu 14 mps. -------------- M—am------------------------, DIMINEAȚA Finanțe - Comerț-Economie pnhibiiotileului • Piața noastră a fost mai optimistă — Catastrofala cădere a mărcei* MM — — și Piața noastră de devize a înregistrat cu diferențe destul de mari. De astădată evoluția s’a desfășurat în sens favorabil ceea ce ne permite să credem într’o mică urcare a leului la Paris. Tansaefiile de la început s’am făcut bine înțeles pe baza cursului de cpt și un sfert și a parităților de la Paris. ’Șa cum atât cursul acesta cât și paritățile erau mai nefavorabile decât cele din ajun, devizele au fost ferme și au depășit cursurile precedente. Astfel francul a ajuns la cota de 12,14, fiind cerut la acest curs. După amiază în urma știrilor mai prielnice sosite pe cale particulară din Franța tancul a mai slăbit, ajungând să fie oferit cu 12,825, ceea ce reprezintă totuș un curs foarte urcat Lira italiană, care rămăsese aproape staționară la Paris, s-a scumpit totuș din cauza deplasării parității. Primele transacte dăduseră lirei cursul ferm de 7,16—7,17. După amiază lira a slăbit ca și francul, fiind oferită la sfârșit chiar la 7,10. Lira sterlină a fost cerută de dimineață la 586. Mai târziu se oferea la 585. 1 Dolarul a avut aceeași mișcare. La început 132.25 cerere. La sfârșit 131.25 ofertă. Coroana austriacă oferită toată ziua la 2,05. Cea ungară la 19,25. Adlarca, continuândăbușirea, a fost oferită la început la 57,25. După amiază, vestindu-se de la Paris,o nouă și însemnată scădere, marca a fost oferită cu 55,25, aj mbl«gând astfel și la noi la cursul minim din Noembrie. Toți defiscătorii de mărci se grăbeau sași lichideze disponibilul. Generala................ 1800—300 Naționala.................... 1150—250 Agricola....................... 050— 70 Urania .......................... 350— 70 PETROLIFERE Astra Română vechi ___ 0400—603 Steaua Română vechi.... 4375—450 BlokpetRolexcup................. 1740— 60 Petrolul ......................... 425 — 50 Speranța .......................13000—14000 Petrol românesc ....... 1000— 20 Concordia ........................ 035— 50 Creditul Petrolifer ...... — — 1. R. D. P. neblocate .... 1280—300 F. R. D. P. blocate ...... 1200— 20 Generala Petroliferă .... 585— 95 Petrolmina ............ — — Păcura Românească .... — — Rom.Belgă de petrol .... 380—400 Astra Română pui....... 8600—800 Astra Română puișori ... 8400—600 Sospiro............................. 675— 700 SOC. NAVIGAȚIE România Navigați ...... 1475—500 SRD .......... 1700—725 Maritima .......... 570— 90 Dunăre ........................... 950—1000 DIVERSE Loc Tramvai Corn vechi 1225—275 Govora-Călimănști purt. 300—350 Marii Hotluri vechi.... 000-1000 Loc. Corn. Loc. Eftin ... 250—3»0 bd. Morilor ............. 2450—600 Gr ditul clinic purt. .. 540—560 Creditul Extern ........ 460— 80 T ktila Buhuși ................. 1401— 50 Mica............................... 890—910 Carpatina excup............... 515—30 Uzina Rșița ................. 1390—410 linia .............................. 3n—20: Credit minier port. . . 285— 300 DEVIZE București........ 81/* 1212 — Londra................... 48.37 586 30 Nww-york .......... 10.93% 132.55 [inngi.l ................... 80.14% 1145— Ralia...................... 581/*” 706 Elveția.......... 214 2593.95 Praga . .................... 183/» 222 75 Berlin..’!,............... 4“/u 55.35, Viena . ț........... O.7/« 0265 Olanda .. *............... 418 500.50 Spania .......... 174% 2115.15 Reorganizarea Umerilor doj» ELABORAREA UNUI AMTE. PROSCT Nevoia unei reorganizări a cameriei de comerț și industre simitindu-se din ce în ce mai mult, ministerul de industrie și comerț încă de primul an după război, p. puserî programul său această chestiune. Acum aflăm că d-l Gh. Chris odoresccui, directorul comerțului interior, care este' în același timp um specialist în matere după îndelungate și el aoborleoise lucrări, a alcătuit un ante-proces de lege prin care se dă cameriilor noastre de comerți și industrie o organizare cu totul néma, întemeiată pe principii noul, corespunzătoare r necesiităților vremei actuale. Procetul va fi s uipus în curând ,aprobărel d-i un ministru al industriei și comerțului. Situația normali in Formupica Lisabona. 2. (Rador). Trupele continuă să sosească, împresurând orașul. Situația în țară se menține normală. MINISTERUL COMUNICAȚIILOR DIRECȚIUNEA GENERALA A CAILOR FERATE ROMANE Publicație Se aduce la cunoștința generală că în ziua de Sâmbătă 18 Martie 1022 (stil nou), ora 11 m. se va1 tine licitație la Direcția Generală a Căilor Ferate Române pentru aprovizionarea de : 2433 scuipători de tablă smălțuită. Informațiunile despre condiții unile speciale, precum caete de sarcini și, orice alte deslușiri necesare se pot lua în toate zilelei de lucru la Direcția Economatului, calea Victoriei No. 107, unde se vor libera și formulare pentru oferte. DIRECȚIUNEA GENERALA NO. 8257 / G/31382/022. Inferiiila administrata I $1 financiara si S.F.H. Interview cu d. Alex. Periețeanu Fostul director general al C. F. R. d. Alexandru Periețeanu fiind autorul primului proect pentru autonomia administrativă și financiară la drumul de fier—autonomie pe care guvernul intenționează să o dea în curând—ne-am adresat d-lui Fericțeanu, care a binevoit să ne facă următoarele interesante declarațiuni. FOLOASELE CE VOR DECURGE PENTRU C. F. R. T Aeastă autonomie,— ne spune fostul director general,— trebue să existe din două puncte de vedere : administrativă și financiară. Autonomia administrativă ar avea de scop punerea la adăpost de fluctuațiile politice, atât a personalului cât și a modului de administrare al averei Statului. Autonomia financiară ar urma să aibe de scop punerea administrației în situația de a trăi prin propriile ei mijloace. Pentru înfăptuirea primului scop va trebui ca, odată budgetul C. F. R. aprobat de Corpurile Legiuitoare, aplicarea lui atât în privința numirilor și avansărilor personalului,cum și în privința contractării lucrărilor și furniturilor, să se facă de directorul general, asistat de un consiliu de administrație, fără nici un alt amestec al mini străini, decât acela al cenzorilor la societățile particulare. DAR AUTONOMIA FINANCIARA 7 — în ce privește autonomia financiară,— continuă d-l Al. Periețeanu,—calea ferată va trebui să-șî suporte singură nu numai cheltuelile de exploatare dar și anuitatea aferentă capitalului de investițiune. Pentru a ajunge la acest rezultat C. F. R. ar avea autonomia unei societăți particulare, fixându-și taxele tarifare așa ca veniturile să acopere toate cheltuelile. Statul va putea, dacă va crede util, să ceară reducerea unor taxe tarifate, în vederea încurajării unor industrii, cu condiția însă ca diferențele să fie real plătite din budgetul statului. GESTUL STATULUI Tot așa s’ar proceda cu toate transporturile gratuite sau cu preț redus, precum sunt transporturile armatei, poștei, etc. — Ce avantaje ar avea o asemenea organizare ? — Ea ar avea marele avantaj de a pune o răspundere în sarcina direcțiunei generale și a Consiliului de administrație, căci ei vor trebui să ajungă a face ca C. F. R. să trăiască din propriile ei venituri. CUM S’AR GĂSI CAPITALUL Ca oricare instituție particulară drumul de fer și-ar găsi atunci ușor și la timp capitalul necesar dezvoltărilor ulterioare, care, făcute în condițiuni bune și la vreme, permit o desvoltare rațională a economiei națonale, a țărei. Cu un cuvânt —complectează d-l Periețeanu —, am avea toate avantajele exploatării prin societăți particulare și n’am avea inconveniente dacă sfatul își rezervă politica tarifară plătind el diferențele de care am vorbit CUM SE POT REFACE C. F. R. La întrebarea noastră privitoare la mijloacele urgente pentru refacerea căilor ferate, fostul director ne spune: — Această chestiune comportă 2 părți în afară de cele expuse mai sus: a personalului, una, și a liniei, instalațiunilor și a materialului rulant, a doua. Chestiunea personalului nu se poate rezolva decât remunerând acest personal în așa mod încât, pe de o parte să facă să înceteze părăsirea administrației de către elementele bune iar pe de altă parte să realeagă elementele deja plasate, sau elementele străine, capabile. Este evident că fără personal destoinic și cinstit nu se poate face nimic. Munca forțată n’a dat niciodată roade și nu va putca da. In privința liniei, a instalațiunilor și a materialului rulant problema tehnică este din cele mai simple și nu pretează la nici o controversă. Trebue sporită capacitatea de reparație a atelierelor; sportă capacitatea de circulație a unor lnni și mai ales a unor stațiuni și în temă generală trebue pus în echilbru capacitatea diferitelor instalațiuni. CRIZA DE PERSONAL Cum vedeți — a încheiat fostul director general, — atât remediarea crizei de personal ca și remedierea tehnică a ''astailaț'uunilor comportă mijloace din care o parte se găsesc în țară iar o parte trebue adusă din străinătate. Socotesc că administrația autonomă ar păși ușor acis în țară cât și în străinătate aceste mijloace dacă ar emite obligatuni speciale a căror soartă să depindă de mersul acestei insituiuni, iar nu demersul și politica (genera) a Statului torstab toCK?*'b • OFICIALA ? Martie 1922 if<. Harmonisch, Bank & Comp. 930, 4ă, 33; Generala Petroliferă 3S0, 90; B ca Românească 1030,S3; Petrol Bloch 1740 43; Credit Exem 475; Concordia 2030; 3% Benia 919 82; 3 Benia 920 84 și un sfert, 84. EFECTE Scris. time. Rural 5% ,86 —87 „ „ Urban 5 %... 00 —Cl „ „ Iași ............72%—74 Bon C.Buc. 5% ............77 — 70 Obl.Com Buc. 4% ...74 —76 Obl.Com. Buc. 5 % .... 75 — 77 .lud. Com. 4 %c.<. cup 73 —75 .lud. Com. 5%............ 81 — 82 Eftincgar. destat 5% . 82 — 84 Renta Conv. A și B .... 73 — 76 „ din 1913 4 %... 80 — 82 „ externă 5%........103 —110 ., din 1016 5%----- 83%— 84% Impr. Uniroi 1919 5% ex. cup. .......... 8%— 821 Rentă internă 5% 1920 84 — 85 ACȚIUNI BANCARE Banca Națională excup 11500—1200 Marmorosch Blank ex cup. 950 — 60 Banca Românească part. 1050—1060 Banca Agricolă vechi ..... . 350— 60 Banca de Scont, vechi .... 550— 60 Banca of Roum, întd. ... 2650—750 Banca Comoro. Română . 580—cop Banca de Credit Român . 700—și o Banca Generală ........ 560— g0 Bancă Comerțului Craiova 700— £00 Banca Țărănească ...... 300— 10 Banca Viticolă ......... 520— 41 Banca Națiunii ............. 100— 10 Banca Fortuna .... . ... 300—350 Franco-Română ........ 410—500 Rom. de Com și Ind. Praga 500—550 Dacia Traiană ......... A4 250—280 Strad. Ialomița .......... 500—520 ASIGURĂRI Asig. Dacia Rom. ...... 1800—900 M sanaAi Lafayette, 7 — Londra 48.37 ; New-York 10.9y juni.; Germania 4 Si 9/10; Belgia $4.50; Spania 174; Olanda 418; Italia 58.25; România 8.25 ; Elveția 214 -Lafayette, 2. Kirnte* itaficeze 3 la sută 57.20; 4 la sută 1918 64.25 5 la sută 78.— 5 la sută 1920 92.75 și 6 la sută 1820 94 ; Creditul național 1919 470 —înbacuri otomane 356, V * Lafayette. 2.— Piața fără tendințe bine definite. La parchet a fost oarecare fermitate asupra valorilor în general. în culise a fost destulă agitație, petrolurile române fac excepție și sunt foarte ferme. 1— Este de notariat Vinni 3 Mali ii 1922 Vânzări 3919 — M. Teodoriam Canada vini» ele lui Ioseph Adelstein knob. Calea Rahovei No. 61 și 63 cu lei 800.000. 8941 — Dumitre«cu Oprea vinde lui Samuel Schirlei’ smob. Caile ®e Moșilor 377 și 379 cu lei 130.000. 3944 — Bandiéi Gheorghe și alții vide lui Maria Gh. Găvan și alții Imob. str. Diță Cu lei 18 000. 8936 — Ahigefecu I. Ariene vinde lui Elena G. Pătin Imob. strada Tractam. 86 cu lei 160.000. 3877 — P feșteanu Maria vinde lui Maior A. Tătărescu cu teren moșie Buciama jud Ialomița cu lei 300 000. 3910 — Popescu R. Gheorghe vin>de lui Maria Gh. Ioana teren coma. Ruinasa Teleorman cu lei 9.000. 3063 — Ionescu D. și Tache Ionescu vinde lui Demetri Georgescu teren com. Colenina cu lei 50.310. 3898 — Neagu Nastase vinde lui Vasile Costache Dan imod. com. Bolintn de Vale cu lei 8000. 3920 — Z’ist'u Bernard inig, vinde lui Israel G heron tes imob. din ste Vu’tur No 2. cu lei 250 000. 3900 — Grigorescu All. Elena și alții vinde lui Mihail I. Barbunescu terenu cam. Poemari Ulmi cu lei 10 mii.3943 — Georgescu G. Orbu vinde lui Constantin. Solomon knob. str. Popa Petre 79 fost 30 cu lei 675.000. Ipoteci 3913 — Focșanei Sofia și sotul se îrdrorumu’a dela N. Cosăcescu cu cel 40 000 ipotecând timpb. str. Cantemir No 30. 3938 — Ionescu Gheorghe și Gertruda și împrumută dela Ion Popescu cu lei 25.000 ipotecând timpb. str. Mirăi’lău No. 3. 3940 — Ivănescu Adam se împrumută dela Șt. Marinescu cu lei 30 mii ipotecând imob. str. 13 Septembrie ,300. Cesiuni $1 gajuri 3895 — Tănăsescu N. cedează. lui Niculae Uimoanu toate drepturile rezultate din suma de’a Decu C. Valer au prevăzut cu decisie în No. 169 din 1919 pe Ioi 10.800. 3958 — Teodorescu Aurel se împrumută dela soc. „Gib“ cu lei 25 mii depunând în gaj fondul comercial str. Plevael 180. 3873—Herșcovici Moritz se împrumută dela Banca Generală a Țării Românești cu 65000 lei depunând în gaj privilegiul asupra imob. sttr. Ștefan Mihăileanu 55.