Dimineaţa, iunie 1922 (Anul 19, nr. 5597-5623)

1922-06-01 / nr. 5597

T V iCUREȘTI, Sărindar 0-11 i Direcția 57­72 Telefon! Redacția­­ l Administrația /­­ Fondat In 1904 de Const. MILLE ! Finanțele publice Problema cea mare, aceia care a făcut să facă toate pasiunile po­litice sau cel puțin aceia care a co­mandat un armistițiu general între partide, este greaua situiațiune fi­nanciară. Fiecare a întrevăzut catastrofa care amenința să ne înghită pe totî. Problema financiară este de-a­­supra partidelor. Pentru situația aceasta sunt vi­novate, mai înainte de Cât toate, împrejurările. După împrejurări vin apoi toate guvernele care s’au perindat de la anul 1918. Și în sfâr­șit este vinovată și specula­ împrejurărilor nu avem ce le face. Ele sunt fatalitatea. Ele nu ne-au lovit numai pe noi, dar au lovit Europa întreagă. Negreșit că au lovit Europa întreagă fiindcă în­săși țările care n’au participat la marele războiiu și care au valuta urcată, pătimesc la fel cu țările ce­lelalte. Dacă unele nu pot cumpăra celelalte nu pot vinde; dacă unele au viata prea scumpă celelalte nu pot profita de estinătatea de la ei. Deci să nu mai facem proces îm­prejurărilor. Dar am avut guvernele neprevă­zătoare. In urma marelui războiu aceste guverne n’au știut vedea în viitor. Și găsind ușoara soluție a emisiu­nilor de hârtie, au uitat că trebue să pună finanțele publice pe teme­lii solide, făcând apel la sacrificiile publicului. Publicul e dator să facă sacri­ficii însă cu condiția ca guvernul să întrebuințeze cu corectitudine banul public, să facă o bună ad­ministrație, să împiedice risipa și să pună capăt acelor vaste jefuiri de sute­­ de milioane și de miliarde ca­­re au dezonorat țara în anii din urmă. De odată cu introducerea un­ei administrațiuni normale în finan­țele publice va începe și reabilita­rea țarei în străinătate. Căci, ori­care ar fi meritele unui popor și ale unui Stat, dacă nu știe să-și facă gospodăria, va fi în­totdeauna rău .Judecat Din potrivă Statul care-și admi­nistrează bine finanțele are un ma­re titlu la respectul sumei din a­­fară. Să nu uităm că buna reputa­­țiune a Statului român dinainte de războiu era datorită în cea mai ma­re parte bunelor sale finanțe. Acum d’abia începe să se vadă limpede. Să nu anticipăm asupra conso­lidarei bonurilor de tezaur. Bine­înțeles că, odată consolidarea fă­cută, se va putea nădăjdui la­ o îm­bunătățire a valutei, și îmbunătăți­rea valutei va putea provoca oste­­nirea traiului. Dar este situația încasărilor care trebuie să ne bucure. Anul acesta, pentru întâia oară de la armistițiu, suntem înștiințați că vom avea un însemnat excedent bugetar. Un an ca excedent la în­­casări va fi cea mai bună scrisoa­re de recomandație pentru Statul român. Prisosul de încasări, pe baza im­­p­urzitelor actuale, vor avea și un alt rezultat, vor dovedi cum că si­tuația țarei nu este atât de despe­rată, din punctul de vedere al finan­țelor publice, pe cât o arătau gla­surile pesimiste în anul trecut. Negreșit o reformă a impozitelor va trebui să vie, dar va putea veni fără rigoritmele reformei din urmă care a atârnat atât de mult massa contribuabililor. Se face acum dovada că, pe baza actualelor impozite — dacă este ordine și dacă serviciul de cons­tatare ca și cel de percepere știe a funcționa regulat, se poate ajunge la echilibru și chiar la excedente. Dacă convertirea bonurilor de tezaur izbutește printr’o operațiu­ne fericită și dacă încasările se vor menține în aceiași stare îmbu­curătoare după cum s’au anunțat în luna Aprilie, avem dreptul să nădăjduim în urcarea leului și im­plicit, în ostenirea traiului. Dar, încă odată, cea d’întâia con­diție este ca administrația finanțe­lor publice să fie exemplară. In­tr’altfel ori care ar fi sistemul im­­pozitar înăuntru, și ori­care ar fi succesele combinațiilor financiare în afară, nu ne putem aștepta la o sensibilă ușurare a traiului. CONSTANTIN BACALBAȘA HUöfingi­ stre Basän­! Pentru ce s’a încheiat pactul de neagresiune O discuție în Camera Comunelor In expozeul făcut de d-l Loyd George Camerei Comunelor asupra conferinței de la Genova, d-sa a vorbit și despre motivele care au dus la încheerea pactului de ne­agresiune. Reroducem mai jos a­­cest pasagiu din care se vede că principalul motiv al acestui pact a fost apărarea frontierei Poloniei și României. „Era vorba — spune d. Lloyd George—de a ocoli primejdia unui nou război în Europa. Armata vntala rusă are efective de 1.450.000 oa­meni. Trupele ruse erau concentrate la frontiera Basarabiei și la grani­ța Poloniei, întrebați asupra acestui fapt, ru­șii au arătat că pregătirile lor se datoresc faptului că polonii și ro­mânii adună ei înșiși trupe la fron­tierele lor. Aceste concentrări de trupe con­stituiau o primejdie de război și pen­tru a înconjura această primejdie a unui conflict armat, care ar fi izbuc­nit în timpul tratativelor, cele 34 na­țiuni s’au angajat la armistițiul care se cunoaște. Toate popoarele do­resc pacea. Dacă este ușor pentru noi, cei din Anglia—care ne aflăm la sute de kilometri de acele granițe, care a­­vem marea ca mijloc de apărare— de a fi liniștită, lucrurile se schim­bă cu totul când un simplu rău te desparte de 1.500.000 de revoluțio­nari înarmați având în spatele lor o populațiune înfometată. Este mare lucru să determini 34 de națiuni să discute între ele greutățile lor, gri­jile lor și să facă o sforțare reală pentru a izbuti să stabilească un a­­­­cord între națiuni care timp de mai multi ani s’au luptat între ele. In discuția generală care a ur­mat discursului primului ministru, au luat cuvântul d-nii Clynes, Ro­bert Cecil și Asquith. Acesta din urmă, în numele partidului liberal opozant, a spus intre altele : „Mă miră că d. Lloyd George nu a comunicat dinainte Camerei Comu­nelor că la granițele ruse și polone se concentrează armate". Surpriza șefului liberal era, evi­dent, ironică. El vroia să arate că primejdia de care vorbise premie­rul era iluzorie. Dacă o asemenea primejdie ar fi existat, ea ar fi fost cunoscută dinainte, iar nu numai în timpul conferinței de la Genova. D-l Lloyd George, în replică, răspuns acestei obiectări : „In ce privește mișcările de trupe de la granițele Poloniei și Româ­niei, am fost informați despre ele abia la Genova. Se trimiseseră tru­pe (române și­­ polone. N. Red.) pen­tru a apăra granițele în contra ceea ce d. Asquith numește „vedenii". Au fost un adevăr trupe ruse la aceste granițe încă dela începutul anului". Cu aceasta discuția asupra pac­tului de neagresiune s’a încheiat. Este demn de a fi reținut că mo­tivul determinant al încheierii pac­tului a fost­ apărarea granițelor României și Poloniei. Lucrul nu prezintă numai un interes docu­mentar, ci și­ unul practic. Căci pac­tul de neagresiune durează numai 7 luni. a Trafic direct Intre România, Austria și Cehoslovacia Rezultatul conferinței de la Lemberg Br­ s’au înapoiat în Capitală ,de­legații români, în frunte cu d-l in­giner Russ, subd­­irector la C. F. R. care au participat la conferința de cale ferată tinută la Lemberg și la care au asistat și delegați austriaci, cehoslovaci și polonezi. TRAFIC DIRECT PENTRU MĂRFURI La această conferință s-a hotărât ca în limitele capacității de tranzi­tare a stațiunilor de frontieră, să se facă un trafic direct de mărfuri în­tre Austria și România prin Ceho­slovacia—Polonia, și un altul între Cehoslovacia—România prin Polo­nia pe baza convențiunei de la Ber­na. Taxele de transport se vor plăti până la frontiera poloneză-română la expediere, iar de aci taxele vor fi plătite la sosire. In­coace privește transporturile de mărfuri din Austria, S’a decis ca deocamdată aceste transporturi să nu poată fi expediate de­cât de la Viena nord Bahnhof. O NOUA FRONTIERA SPRE PO­­LONIA Membrii conferinței s’au ocupat apoi de modificările ce trebuesc a­­duse convenției polono-româ­nă, în­cheiată anul trecut la București — modificări necesare azi în urma a­­derării Poloniei la convențiunea de la Berna precum și prin trecerea sub administrația poloneză a căilor ferate ale orașului Danzig. Cum ac­tualul punct de frontieră, Nepolocăuți sau Ghica Vodă, este lipsit de insta­­lațiuni suficiente pentru un trafic intens de mărfuri s’a emis părerea deschiderea în curând a unui nou punct de frontieră între România și Polonia anume punctul Ștefănești. In acest scop este probabil ca în de­­cursul lunei Iunie să se țină o nouă conferință la Viena, la care vor par­ticipa și delegați ai serviciului co­mercial C. F. R. CE TREBUEȘTE LA GHICA VODĂ In legătură cu lipsurile de care suferă punctul de frontieră Ghica Vodă, administrația generală a C­­F. R. a întocmit încă de mult un proect de lucrări de amenajare a li­niilor, magaziilor și a liniilor de garaj. Aceste lucrări vor­ trebui cât mai neîntârziat realizate, dat fiind că a­­cest punct de Asonitiari, «»te unul din­tre cele mai de seamă, în speeded pentru exportul nostru de cereale ca­ și pentru importul mărfurilor, care ne sosesc din Polonia, Cehoslo­­vaci» și Austria, Gând plouă~ ... Cresc ciupercile, zice o vorbă bă­trânească, și la noi plouă și ziua și noaptea, cam de vre-o douăzeci de zile și au răsărit atâtea ciuperci în­cât pia­ța este arhiplină de ciuperci și de cas­traveți. S’a milostivit Dumenezeu și a dat ploaie, dar negustorii sunt haini și fă­ră milă, și cu tot belșugul, ei vând ciu­percile cu 60, —ș­ase­ zeci— lei kilo­gramul. Iar castraveții cu 10—20 lei bucata Un ardei gras costă 5 lei, iar unul iute un leu. Mazărea boabe 8 lei kgr.­ Cartofii 4—5, bobul 10 lei și așa mai departe. După cât se pare ploile vor mai continua și va prii foarte mult grâului »1 porumbului. Efectele acestui viitor belșug au și început să se simtă. In unele orașe ale Moldovei pâinea neagră s'a scumpit, iar in Capitală nu se mai găsește. Așa este când plouă și dă Dumne­zeu belșug. Q. Cr. Ocrotirea instituțiilor culturale •Nu vă atingeți ătt Ateneu. A­u cu pricina V. ___ A făcut-o Domnul procuror din Ca­pitală care a abătut, într'un restaurant pe un Domn polițist. A face*'cu pricea, înseamnă a cătra regulele după cum o știu chiar și mieii jucători de arșice. Și nimic nu indignează mai mult ca a ce cu pricea. Ori regulele stabilite până acum e­­rau că polițiștii bat dar nici­odată nu mănâncă bătae, căci altfel poate n'ar mai bate nici ei, și dacă ei n’ar bate ordinea publică s’ar duce de râpă, în­trucât e sigur că publicul­­ României Mari e compus în genere din boi, ca­târ­ și fiare sălbatice care numai cu strașnică struțicală pot fi ținuți în frâu și pe calea dreaptă. D. procuror a confundat însă pe un polițist cu un simplu cetățean, ceia ce dovedește că d-sa nu e bun procuror, însă încurcătura cea mare în care mă găsesc e de-a spuine dacă acest magis­trat trebue pedepsit sau nu. E o grea dilemă! Dacă e pedepsit, se naște un foarte regretabil precedent pentru or­dinea publică, dacă nu e, polițiștii nu vor mai înțelege nimic din ce se petre­ce pe lume, și ordinea publică va fi iarăși primejduită. Mare bucluc făcuși ordinei. Domnu­le procuror. Barem știai ori nu că a­­veai de-a face cu un polițist ? Poate că pe-aci s'ar găsi o tangentă de scă­pare. INDEX 0 primărie ia griji Foarte grabnică, primăria a numit o comisiune de recensământ pentru sporirea taxelor comunale în propor­ția ridicării chiriilor.... Ah ! ce primărie grijulivă ! Cum nu întârziază de la datorie ! E drept că, afară de această vred­nicie în sporirea taxelor, primăria mai are o calitate­­ e discretă. Odată n’a păcătuit măcar cu indis­creția de a se interesa dacă gunoaele se ridică, dacă străzile se mătură și dacă apa curge. Nu se mai amestecă în gospodăriile oamenilor... Dar își face prompt datoria : mă­rește taxele în proporția ridicării chi­riilor. Ce ar fi dacă s’ar admite altă pro­porție : proporția executării serviciilor pentru cari se plătesc numitele taxe ? Ar fi o nenorocire­, ar ră­m­î primă­ria ne ror„muri și cu­ ce s'ar mai plăti, mă rog diurnele domnilor din comisia de recensământ! îndrăznim, totuși, să facem o pro­punere : să fie împuternicită comisia menită să cerceteze noile chirii și cu controlul funcționării diverselor servi­cii municipale ce primăria datorează, în schimbul plății, cetățenilor. Căci, n’ar fi de mirare­ ca bieții oa­meni, primind comisia de mărirea taxe­lor, s’o întrebe cu accentul consacrat: — Pa­ce, domle ?.. Dch. Alt protest al Ateneului Domnule director. Avem onoare a vă ruga să bine­voit­ a dispune să se publice în pre­țiosul dv. ziar, următoarea Informa­­țiune: „Față de atitudinea autorităței co­munale în chestiunea construcțiunei care va estetica Ateneului, membrii acestei instituțiuni s’au întrunit Luni 29 Mai a. o. ora 5 p. m­ în adu­nare generală extraordinară pentru a discuta mijloacele de luptă în a­­ceastă afacere. S’a hotărât să se facă un apel la toate societățile culturale ca să se asocieze la acțiunea de pro­testare, să intervină la d-l ministru de interne, și la d-l president al con­siliului și eventual să se convoace o întrunire publică“. Cu mulțumiri. Secretarul Ateneului, 1. Bobescu Dobrogeanu-Gherea a însetat greva foamei S’a dat satisfacție cererei sale Am anunțat că avocații din proce­sul comuniștilor, d-nii Osvald Teo­­dor Barnu, Tasse Policrat și Basile Lepeșcn, au avut o lungă audiență !a d. general Măldărescu, ministrul de război, căruia iau expus situația ce s’a creat !n acest proces, și în special cele petrecute cu d. Dafero­­gianu-Gherea, In urma celor expuse d-lui minis­tru de război, d-nii de mai sus, au fost solicitați să se prezinte în au­­diență la d. general Văitoianu, mi­nistru de interne și președinte de consum ad-interim. Audiența a fost lungă. B. prîm­­mntaistru, auzind cele relatate, a pro­mis că se va face anchetă într’o at­­anesfe­ă de complectă sinceritate. După amiază d. general Mihăescu s’a prezentat la inch­soare, unde a avut o lungă convorbire cu d. Do­brofteanu-Gherea, a cărui stare de extenuare era extremă. Dându-se satisfacție cererei sale — adică asigurarea că se va face într’adevăr o anchetă serioasă,—Do­­brogeanu Ghc­­ca a consimțit să în­­ceteze greva foamei. Starea lui, după 16 zile de nemâncare, inspiră serioase îngrijiri. Va fi nevoie de un îndelungat tratament medical pentru ca Dobrogeanu să-și poată re­­veni în fire. • Cum de mai multe zile el n’a băut nici apă, a putut aseară, numai cu mare greutate, să înghite puțin ceai. Familia lui Dobrogeanu a avut aseară permisiunea să-l viziteze. * Cum s’a sfârșit greva lui Dobrogeanu-Gherea Am avut marea satisfacțiune d’a afla, eu cel dintâiu, că condițiunile sub care d. Dobrogeanu-Gherea consimțea să renunțe la funesta sa rezoluțiune fuseseră împlinite de au­toritățile superioare. Eram în cabinetul d-lui general Davidoglu, comandantul diviziei, când a sosit ordinul ca cei doi ofi­țeri, un căpitan și un locotenent, a căror schimbare o ceruse d. Dobro­geanu Gherea ca necesară pentru seriozitatea anchetei, să fie înde­părtați. In urma acestei concesiuni, greva foamei nu mai avea motiv să con­tinue. După amiazi, fiind învoit de d. general Davidoglu, am fost să’mi vizitez clientul la închisoarea mili­tară și m’am­ încredințat că într’a­devăr Dobrogoli mi-Gherea renun­țase la o abstinentă pe care o împin­sese... până la biruință. L’am găsit întins p’o pătură în curtea închisorii unde, la anumite ore, deținuții au voie să iasă la aer. D. Christescu m’a condus la dân­sul și, ca avocat, am avut îngădu­­iala să stau de vorbă cu cuinnealor fără să fie de față nici unul din cei însărcinați cu paza lor. * Mă așteptam să văd un cadavru viu. 17 zile de nemâncare !... Nu ar fi de crezut, dacă n’am avea încă proaspăt în minte faptul gloriosului primar de Corb, care a răbdat a­­proape îndoit până să-și dea sfâr­șitul. D. Dobrogeanu Gherea sta lungit, fiind prea slab pentru a sta în pi­cioare. Tras la față, cu ochii înfun­dați în orbitele lor, scânteind însă de o lumină vie care atesta energia extraordinară de care acest om cu fire de martir dăduse dovada, el mi-a vorbit cu o luciditate și o pă­trundere de vederi la care mărturi­sesc că nu mă așteptam. Jertfirea de sine la care omul a­­cesta se hotărâse, țintea la obține­rea satisfacțiunei personale ce i se datora în urma maltratărilor ce su­ferise, dar și la un tratament mai bun pentru tovarășii săi, îmbunătățirea tratamentului tu­­turor fusese obținută încă de acum vre­o două săptămâni de când ge­neralul Davidoglu luase excelenta măsură ca în fie­care zi o delegație de 4 să vie să-i raporteze­­ direct orice nemulțumire ar­ fi suferit vre­unul din ei în cursul celor 24 ore. In urma măsurei de azi, imediat executată, ancheta , ce d. general Mihăescu a început, 1. va putea do­vedi pe autorii brutalităților suferite de Dobrogeanu-Gherea și pe aceia care le-ar fi pus la cale. Acuma rămâne marea luptă care se va desfășura în proces între a­­cuzație și apărare. Procesul va intra în curând­­ în faza lui finală și aceia care n’au știut să stingă focul, printr'o nime­rită amnistie, vor avea prilej să vază cât de mare și de imprudentă le-a fost neprevederea. Consecințele acestui scandal ju­diciar vor răsuna adânc în țară și departe în afară de granițele noas­tre. C. G. COSTA-FORU Pentru ian­lile victi­melor flata Hurt­oara Subscripția ziarelor „Adevărul“ și „Dimineața” Suma precedentă 94.904.35 Erich Schedlinsky 100.— O. Vlădescu. Albești com. Leh­­lin Jud. Ialomița 30 — Colecta Jules Carniol din cl. III liceu Școala Evangelică : Elevii: Camniol Jules Lei 100.— Paucker Hugo 50.— Popper St. Edgard 40.— Ionas Lipa 25.— Walter Lux 20.— Kellermann Micu 18.— Moisescu M. 18.— Zalisch 10.— Eskenasy 20.— Hellmann Carol 10.— Kamid­ Zissu 10.— Marcus Aurel 5.— Total lei 310.— Total lei 95.344.35 T­E­L­ETOAN­E­L­E NOASTRE Direcția 57/72 Centrala 6/67 Seeretarianul 24/73 Ce a făcut­­ Brătianu la Paris FRANȚA NE DA GARANȚII DE­FENSIVE Adevărul ,a reprodus aseară im articol aii ziarului parizian „Le Journal” asupra tratativelor poli­tice pe care d-l Brătianu l­e-a dus la Paris cu guvernul francez și cu mareșalul Foch. După ce se ocupă de drepturile noastre imcontestele de asupra Ba­sarabiei și reamintește evenimen­tele care au dus la realipirea ei. d. Sam­­,­Brice, autorul articolului, a­­junge să vorbească despre pactul de neagresiune. Chiar în acest pact. Rușii, care nu au renunțat la Basarabia, au reușit să strecoare revendicările lor asupra provinciei dintre Nistru și Prut. Din această cauză­, pactul prezintă o garanție insuficientă pentru România. D. Brătiianu s’a văzut astfel si­lit — spume „Le Journal“ — să tran­sforme pactul româno-polon și mi­ca înțelegere în alianță defensivă împotriva Rusiei. După aceea el a venit la Paris să consulte guvernul francez asupra altitudinei pe care ar lua-o în cazul unei agresiuni ruse. Guvernul francez a dat pri­mului nostru ministru sfaturi de prudență și de moderațiune, dar l-­a asigurat că Franța nu părăsește solidari­tatea cu aliații ei din orient. Ar rezulta din aceste informații că guvernul francez înțelege să ne garanteze un sprijin efectiv în ca­zul unei agresiuni ruse. Faptul că mareșalul Foch a fost consultat in aceste discuții, dovedește că s’au examinat chiar mijloacele militare care ar fi necesare în fir’o asemenea eventualitate. Nu se poate însă deduce din ar­ticolul ziarului parizian dacă s’a încheiat un acord formal In eernsull arătat. Mica Antantă va încheia o alianță — ACEASTA ALIANȚA VA FI IS­CĂLITĂ PENTRU O DURATA DE DOUĂZECI DE ANI — Belgrad. — Se anunță din sursă autorizată iugoslavă că, cu ocazia nuntei regelui Alexandru la Bel­grad, șefii de guverne român și ceho­slovac, cari vor asista la această căsătorie, vor iscăli cu șeful guver­nului­­ iugoslav un tratat de alianță general, care va lega România, Ce­hoslovacia și Jugoslavia pentru o durată de douăzeci de ani. D-nii Beneș și Brătianu vor pro­fita de asemenea de șederea lor la Belgrad pentru a fixa cu d. Pastel, primul-ministru iugoslav, în linii mari, politica generală a Micei An­tante și vor hotărâ mai ales atitudi­nea ce va avea față de Polonia și Grecia de o parte, de Austria, Un­garia și Bulgaria de alta. Amnistia în Iugoslavia 15.000 PERSOANE AM­­NESTIATE Belgradf BRO. — Consiliul de miniștri a discutat pro­­testul de lege pentru a­­mnestierea a 1­5.000 per­soane cu prilejul căsăto­riei regelui. ABONAMENTE . Un an lei 300 3 luni lei 150 3 luni lei 75 Primim abonamente lu­­cu lei 86 Joi 1 Iunie 1922 ANUL XIX — No. 5597­ 1 Leu exemplarul In țari 2 Lel ex. In străinătate Convalescența principesei Elisala!’ ’’Atena, 20 Main, orele 13,20. Buletinul de dimi­­neață, Temperatura 37,3, pulsul 108, respirația 24, DJUVARA * * * „Serviciul Presei“ dela ministerul de interne ne trimite următoarele: Mareșalul Curții regale comunică știrile urmă­toare, privitoare la sta­rea sănătății principesei Elisabeta. Atena, 30 Maiu, orele 10, maximum de tempera­tură in ultimele 24 ore 37.6. Azi de dimineață temperatura 37, pulsul 104, respirația 24. A. S. regală a dormit 7 ore conte­tinuu. Starea generală foarte bună. Doctorii sunt satisfăcuți și au încre­dere. Tutun românesc pentru Cehoslovacia CONSFĂTUIRILE DE LA MINISTE­RUL DE FINANȚE. — O DELEGA­ȚIE CEHOSLOVACA IN CAPITALA De două zile se află în Capitala o delegație cehoslovacă pentru cum­părarea unei mari cantități de tu­tun românesc. Delegația se com­pune din d-nii dr. C. Pospișil, di­rector general al regiei centrale cehoslovace, Joni­eck, inspector ge­neral al fabricilor de tutun și Tu­ria. Era de dimineață la­ orele 10 dele­gația a avut o întrevedere cu direc­torii R. M. S. la fabrica „Belvedere*’, unde au recepționat o cantitate de 300.000 kg. tutun indigen care face parte din comanda de 100 vag. fă­cută in Iunie anul trecut. In baza unei alte convenții neexe­cutate încă, cu statul român, dele­gația cehoslovacă a luat ori după amiază contact cu reprezentanții autorizați ai R. M. S. In conferin­țele ce au avut loc eri la ministerul de finanțe și cari vor mai continua câteva zile s’a discutat punerea a­­cestei convenții în practică. Con­venția are un termen de cinci ani. Nu s’a stabilit însă până acum care va fi noua cantitate contractată­ ci statul cehoslovac, precum nu s’a fi­xat prețul tutunului, deoarece totul depinde de actuala recoltă a țării românești. Până joi, când delegația cehoslo­vacă părăsește țara, se pare că a­­ceastă chestiune să fi complectat rezoluția, prin semnarea unui con­tract de vânzare care să cuprindă mai multe sute de vagoane de tu­tun. Alte rezultate ale alegerilor parțiale REGAT Jud. Putna d-l dr. D. Drăghicescu liberal ales. SENAT Jud. Suceava. D-l G. Ghițescn, li­beral dizident 4500 voturi ales. D-l |P. Missir, liberal guvernamental, j 4100 voturi. Jud. Mehedinți. D-l general Gh. Mărdărescu, ministru de război, a fost declarat ales, fără contracandi­dat. TRANSILVANIA CAMERA . Circ. Boroș-Ineu. D-l Pavel Dârlea, liberal 1999 voturi ales. Circ. Celca d-l Al. Lepădatu liberal Circ. Alejd Balotai între d-nii N. Bă­­nescu și I. Răducanu, țărănist. Este probabil că d-l Răducanu se va retrage și alegerea va fi astfel zădăr­nicită. — Circ. Teleagd. Alegerea a fost ză­dărnicită. Circ. Zărnești (jud. Făgăraș) ing. loa Ionică liberal, ales. Jud. Timișoara, circ. Modoș D-l Emeric Roșter (șvab) ales. Cluj. 29. — Circ. Târgul Mureș, cu toată presiunea guvernului a fost ales d-l Adrian Popescu, nationalist, cu 891 voturi față cu 485 obținute de candidatul liberal colonel Drago. BASARABIA SENAT : Jud. Bălți d-l Ștefan Bod­­nariu, țărănist 8600 voturi ales. Jud. Cetatea Albă d-l Ludovic Dauș liberal ales. Jud. Ismail d-l V. Chirilov, liberal ales­ ..

Next