Dimineaţa, iulie 1922 (Anul 19, nr. 5624-5654)

1922-07-01 / nr. 5624

BUCUREȘTI, Sărindar 9-11­­ Direcția 57[72 Redacția­­ fi­ 67 Administrația / Fondat in 1904 da Const. MILLE Ú . îcei Pretenții maghiare A fost semnalat un important articol din „Revue de Hongrie" de la 45 Iunie. Revista tipărită în limba frannceză la Budapesta publică în subregiue o lungă pledoarie oficială prezentată comisiunei reparațiunil­­ior în chestia ocupației militare ro­­m­­âne care a urmat exterminării­­ bolșevismului lui Bela Kuhn. d­em­eriul acesta este o savantă oferă de mistificare. Reluând de la îceput istoricul faptelor din vara anului 1919 el încearcă să dove­­dască cum că ocupația noastră a fost determinată numai de pofta de a distruge economia națională ma­­fțială prin rechiziții și sechestrări ecesive pentru a lua astfel Unga­rii orice putință de trai El afirmă că ocupația a fost făcută fără știrea și aprobarea Consiliului Suprem și îi contra convenției de armistițiu pn care Ungaria a depus armele. Partea aceasta de documentație esrică se poate răsturna ușor. Ea ee însă de natură să impresione­­sa străinătatea. De aceea răspunsul nu se poate mărgini la o simplă po­l­ică de presă. El trebuește adre­­de guvern organelor aliate că­ii le-a fost supus și memoriul i­vsesc. Pentru noi împrejurările de la Up sunt cunoscute. Am fost siliți îdj provocările continue ale arma­­tei roșii maghiare să luăm o ofen­­să care nu se putea opri înainte­­ de exterminarea acelei armate și de restabilirea ordinei. Am făcut a­ci, cu mari sacrificii un imens s­iclu ordinei internaționale și ,t­ariei însăși. Oare guvernul a­ Sa­lului Horthy și amiralul în per­ B­ă nu recunosc că fără inter­­­via armatei noastre ei nu ar fi ah nici­odată acolo unde sunt și ar fi avut prilejul voluptuos de a­sfășura ulterior teroarea al­­fc ■ pe care noi, cei dintâi, o con­­di­­m, memoriul maghiar către a­iu se oprește aci. El țintește d­eparte. In tratatul de la Tria­­g­ă­tu Mi articol in car­e se iasă* iL­ aiei deschisă speranța că ar Prii obține despăgubiri pentru o Spirile cauzate de ocupația noa­­strilitară. Intemeiându-se pe a­­l mixt, memoriul susține că pre­­iferi de despăgubiri ale Rom­â­­ni­eții nedrepte și că dimpotrivă, «Mulți, au dreptul să fie des­­,dăt­ pentru pagubele pricinuite de­­ Pentru documentarea aces­tei bri, ei enumără rechizițiile făcute noi, în provizii, materiale incibile și materiale de cale fe­­ra­ta­ arată că prin cantitatea lor acelechiziții, neplătite de­cât în d au depășit cu mult ne­­iVoiUnatei române contravenind deci venitunei de la Haga. Nu­mai judapesta s’ar fi făcut re­­chizii valoare de 1 miliard și un sfert^ane. Șefe ad­ la o lovitură finan­­ciară jc­ păgubitoare pentru noi. Ea trește dejucată. Argumen­tele h ilare pot fi sugestive ; ele însă sunt juste. Rechizițiile ro­­mânei Ungaria au o inatacabilă bază trepti S’au rechiziționat, pe la materialele strict necesare t trupei noastre, numai obiecte și valori septibile de a fi conside­rate cadă de război, conform legilor uzurilor internaționale. S-au ri materiale de cale ferată, dar aci serviseră armatei roșii dușman au demontat și ridicat mașini distiiale, dar acelea lu­crau aliate pentru trupele ma­ghiare. G din industria de pace nu a f atica­t. Totul poate fi le­gitimat la adă de război. In ceiște vitele sau mașinile agricola este justificarea. Aci Romanii făcut decât să ia îna­poi o pace ce­­ i se luase în tim­­p un ocup puterilor centrale din Muntenia Se jefuise.în Ardea­lul nostru de Ungaria poate sus­ține ca in participat la acest jaf sistema­ti­c a rănit de moarte toată vn­oastră economică și toate trafturile ? Nu poate fi nimic mai bim­ de­cât această restituire li se păcăliți lucrurile — și nu putem inț­i țn detalii — este evident ca^entii­e ungurești se narite și coptul nostru la des­păgubire ră. întreg în picioare. 991S* s^ur­­ această chestiune putem sta­­tea sus și că pu­tem înfruntare discuție. Dar a afirmat numere noi dreptatea noastra nu &. Trebue să con­vingem,și pe,și anume pe marii noștri aliați, tzentanți în comi­sia reparativt Nu este suficient sa ne oizum­ convingerile noa­stre și pe prietenia și încrederea acelora alături de cari am luptat Ungurii uzează de o propagandă cu atât mai redutabilă cu cât e solidă și bine alimentată. Ei își au legătu­ri pretutindeni și curentele favo­rabile pentru ei se schițează în toa­te țările apusene. Armele noastre trebuesc să fie de aceea­ tărie. Suntem convinși că guvernul cu­noaște memoriul de care ne-am o­­cupat. Noi însă nu cunoaștem mij­loacele prin care are de gând să­­combată. Aci ca și în chestia mino­rităților și în alte chestiuni secun­dare este nevoe de o campanie care să contrabalanseze campania de publicitate ce se exercită de un­guri asupra Ligei Națiunilor și a guvernelor aliate. Este loc pentru o muncă încordată și susținută. La acțiunea con­ților Appony și Bethlen nu se poate răspunde numai prin exercițiile stilistice a câtorva tineri atașați. Legele și ofițerii In chestia greutăților de trai ale corpului ofițeresc a intervenit, un fapt nou, care fără a schimba neci in bi­­ne situația este totuș dătător de spe­­ranțe — căci trebue să amintim că nu revendicările lor ofițerii nu au trecut nici un moment dincolo de prevederile stricte ale regulamente­lor — ofițerii au putut aduce la cu­noștința șefului suprem al armatei doleanțele lor, arătând in acelaș timp că făgăduelile guvernului, pe care un proaspăt interview al d-lui gene­ral Mărdărăscu le retnoește, sunt neîndestulătoare. După cât se spune, Regele a fost de aceeaș părere recomandând mi­nistrului de război ca să se gân­­dea­scă la măsuri mai directe și mai eficace de­cât înființarea cunoscute­lor consumuri și ateliere. Cum aci stau lucrurile astăzi. Gu­vernul pare a-și păstra intransigen­ța față de cererile de sporire a sol­­del­or, iar ofițerii, firește, continuă să fie nemulțumiți și ar avea însă dreptul să spere­ că intervenția șefului erarhic suprem va produce un efect favorabil, deter­minând guvernul să aplice mijloace de ameliorare imediată. Dacă guvernul nu va merge nici a­­cum mai departe cu concesiile lui, satisfacția produsă de intervenția Regelui se va preface de­sigur in­­tr'o amară decepție. Apă!Apa! Printre următoarele : Am citit cu plăceri, odată cu înce­­putul verii, câteva articole cari se o­­cupau cu chestiunea apei. Se pana Insă că intervențiunea bunăvoitoare a d-v. a rămas infructuoasă, căci nu se vede nici o ameliorațiune. In țara noastră, unde tembelismul a ajuns o fată, se cuvine ca cel puțin jurnalele să nu dezarmeze și pe o astfel de chestiune importantă, să ducă o m­ai strașnică campanile. Nu se poate să nu se­ găsească o soluțiune și mai cu seamă nu e permit să nu se găsească soluțiunea, oricare ar fi sacrificiile­ Făceți-vă dar ecoul unor plângeri serioase, continue și statornice și nu dezarmați până ce situația nu se va Îndrepta. Aceasta vă scrie un nenorocit care locuind la etaj nu mai știe de când nu s’au pus in funcțiune robinetele de apă. La dricar In Basarabia au fost asa­inati 5 amnistiat­ scoși din închisoare. — Vrei un coșciug pentru d-ta ? Pentru ce? — Sunt amnistiat și plec în Basarabia... Ziarele Asasinii lui Rathenau prinși Naționaliștii continuă să agite - Instigația în Silezia Superioară - Proclamarea stărei de asediu O telegramă din Berlin co­munică prinderea asasinilor lui Ra­­thenau. Această știre laconică dă numai manele atentatorilor adău­gând că ei făceau parte din organi­zația Erhardt. Faptul acesta confirmă bămeile care au determinat poliția să-și în­drepte cercetările asupra cercuri­lor militariste. El mai confirmă că asasinii nu au fost decât mandata­rii and organizațiurii reacționare care plănuește o întreagă serie de lovituri asupra conducătorilor par­tidelor republicane. Organizația Erhardt este cuno­scută prin numeroasele ei lovituri soviniste. Comisia de contrat aliată a avut adeseori de furcă cu ea. Istoricul ei este interesant. Cu o­­cazia retragerii din provinciile bal­tice in urma am­istiflui o divizie întreagă de trupe de elită, în ma­joritate valutari s'a întors cu efec­tive complecte în Germania sub comanda mctorului Erhardt. Acea­stă unitate foarte disciplinată a re­fuzat dezarmarea și dizolvarea și st a așezat la Doberitz în apropiere de Berlin, amenințând de repetate ori ca ocuparea capitalei și răstur­narea guvernelor socialiste din a­­cel timp. Această divizie a susținut acum doi ani faimoasa lovit­ură de stat a lui Kapp, ocupând pentru câtva timp Berlinul. Grație grevei generale a muncitorilor însă divi­zia a capitulat și guvernul s-a pu­tut reîntoarce la Berlin. Divizia a continuat însă să existe ca un corp franc până când acum un an, în urma totimului și sanc­țiunilor aliate ea a fost dizolvată și, dezarmată odată cu faimoasele î­n Orgesch Din acdl moment, ea st a trans­format în organizație militaristă clandestină și, fiind lipsită de arme, a recurs la atentate individuale. Este evident că ne aflăm în fața unui plan vast conform căruia membrii organizației, to­t foști mi­litari, primesc ordine stricte pentru executarea oferitelor atentate. A­­sasinarea lui Rathenau nu este de­cât un episod din șirul plănuit. Ceea ce surprinde, e că guvernul xi a fost până acum în stare să ex­termine pe acești camdestiști. De­sigur însă că de astă-dată, în urma nouăi legi pentru apărarea republi­cei, sancțiunile cele medi severe vor lovi atât pe atentatori cât și pe toți complicii mari și mici. AGITAȚIILE continua BERLIN, 29 (Radar).­­ In legătură cu asasinarea lui Rathenau mișcarea republicană din Germania a început să ia proporții imense. Comitetele centrale ale sindicatelor muncitorești, ale func­ționarilor și socialiștilor din dreapta, a socialiștilor Independent! și a comuniș­tilor au hotărât o acțiune comună. A­­ceste organizații au trimis președinte­­lui de republică o delegație care a ce­rut luarea de măsuri eficace pentru a­­părarea republicei. Manifestatbri­e muncitorime­ continuă. Multe organizații democratice publică apeluri lai care declară că agitațiile­ din partea reacțiunei amenință , republica $1 trebui­e să fie oprite. Deasemenea tre­­bue să fie purificate administrația, jus­tiția, armata și poliția de elemente du­bioase. Persoane de Încredere au fost numite centru apărarea legilor republi­cane.Naționaliștii extremiști continuă to­tuși opera lor de au­tare. Comitetul na­ționaliștilor din Muenchen au lipit o plancardă pe străzile orașului în care spun eă Rathenau e mort clar că mai trăește Ebert și Scheidemann. Ziarul antisemit deutscher Tageblatt“ Insul­­tă memoria lui Rathenau si pune asa­sinarea sa in legătură cu o afacere murdară in care sunt amestecate femei. Administrația a luat măsuri energice si a făcut până acuma foarte multe ares­­tări printre membrii organizațiilor re­acționare. Partidul national german, sub impresia Întorsăturii pe care au luat-o lucrurile In Germania a hotărât să ex­cludă din partid toate elementele dubi­­oase care compromit partidul făcând agitații in favoarea acțiunei de violen­tă. O mare impresie au făcut la Berlin părerile din presa franceză, cum ca moartea lui Rathenau demonstrează că Franța are tot interesul să susțină de­­mocratia germană printr-o politică mai moderată. Știrea despre asasinarea lui Rathe­nau a fost semnalul unor excese in­ contra evreilor si polonilor din Silezia superioara. Administrația germană a cerut și obtinut declararea stărei de a­­sediu Ratibor, Grobgau și Kreuz­­berg. ASASINII RATHENAU PRINȘI Berlin, 29. (Radar).­­ După știri oficiale ale poliției, asasinii lui Rat­henau au fost descope­riți. Ei se numesc Ernst Werner, Fischer, saxon, și Knauer din Mechlem­­burg. Toți trei sun­t mem­­­brii cunoscutei organiza­­țiu­ni Erhardt. Afară de aceștia, au mai fost ares­tate numeroase persoa­ne, bănuite de complici­tate. ARESTAREA ȘOFERU­LUI ASASINILOR LUI RATHENAU Berlin, 29 (Richer).­­Se anunță oficial arestarea la Frankfurt pe Oder a șo­ferului Teschen care a condus automobi­lul asa­sinilor lui Rathenau. Lafayette, 23. — Se anunță din Berlin : Șeful poliției. Însoțit de mai mulți Inspectori, a operat personal in împrejurimile din Berlin mai u­uite arestări. Un tânăr a fost bănuit de par­ticipare la omorul lui Rathenau. Individul, arestat, a refuzat să desvăluie identitatea sa, negând cu energie orice amestec in aten­tat. El a dat mai multe alibiuri, care au fost recunoscute ca false. De asemenea a citat mai mulți martori, cari ascultați imediat, au desmințit categoric. Căpitanul de fregată Tu­iesen, arestat dci la Flensburg, a fost adus la Berlin. Corespondentul lui „Berliner Tagblatt" din Frank­furt relatează că Tillessen, care locuia la Frankfurt, a declarat înapoindu-se din Hanovra, unde a participat la congresul soldați­lor naționaliști, că va înfige un glonte în capul lui Rathenau și se va sinucide In căzul unui eșec. CERCETĂRILE TREI POLI. Uriașele demonstrații an­ti-monarhh­­ste din Berlin 500.000 persoane aclamă republica Siam monarchist sa­u sfat; intervenția politiei; mieți ți răniți Lafayette, 29. — Mai bine de 500 de mii persoane aparținând tuturor claselor societății au răspuns apelu­­lui organizatorilor manifestației re­publicane din Lustgarten. O adevă­rată mare omenească își revărsa torentele fără întrerupere în piața castelului. Un număr incalculabil de steaguri republicane, embleme so­cialiste fluturau în vânt Numeroase pancarte denunțau pericolul ce a­­menință republica, făcând apel la unirea tuturor pentru paza și ame­liorarea formei republicane. Mani­festanții au plimbat în vârful unor lungi prăjini manechine reprezen­tând op Ludendorff in uniformă și pe Helfferich clătînându-se din vâr­ful unei ghilotine. Se confirmă vio­lenta tuturor discursurilor pronun­țate. Dislocarea s-a operat în mod­­ liniștit fără cel mai mic incident. * Lafayette, 29. — Se a­nunță din Berlin că toată seara a continuat mani­­festațiunile anti-reacțio­­nare. Mulțimea a pătruns fn locuințele a doi depu­tați populiști, care au fost grav răniți, apoi mani­festanții au intrat cu for­ța în sălile redacției a do­uă organe din dreapta, spărgând instalațiile de birouri, aruncând ziarele și manuscrisele in stradă. A intervenit poliția care a tras asupra mulțimei; au fost trei morți si 25 ră­niți. Tot amnistia Revenim asupra cazului ciudat — in aplicarea decretului de amnistie— al d-lui Brașovanof, advocat din Si­­listra. Condamnat de Curtea Marțială din Constanța la 2 ani închisoare corec­­ionala pentru rebeliune, d-l Brașo­vanof se află și acum deținut in în­chisoarea Văcărești, deși delictul de rebeliune a fost—fără posibilitate de dubiu—amnistiat prin ultimul decret. Intervențiile făcute la ministerul de războiu au fost inutile, pe motiv că d-l Brașov anul a fost condamnat nu pentru rebeliune, ci ca agent provo­cator la rebeliune. Distincțiunea ce o face autoritățile militare e pur și simplu arbitrară. Calitatea infractorului n’are impor­tanță. Autor material sau autor mo­ral al infracțiunii—detaliul n’are im­portanță. Ceia ce importă e delictul comis și acest delict este rebeliunea, pe care decretul o amnistiază. De patru săptămâni avocatul Bra­șovanoi șade pe gratis la Văcărești. Cerem ca d-1 ministru de justiție să ia cazul in cercetare și să ia cuveni­tele măsuri, ca dreptate să se facă. In acelaș timp credem că—întrucât e vorba de nedreptățirea unui avo­cat—și Baroul ar avea dreptul să-și spună cuvântul. Intervenția Barou­lui ar avea, cu siguranță, eficacitate. Id. rare revistă navală de Isis Leavid, 29. — Regele Angliei va asista la un imposant spectacol na­val, săptămâna viitoare cu ocazia vizitei sale in Torbay, unde va tre­ce in revistă flota­ Atlanticului. Cu această ocazie se va scufunda fos­tul crucișător german „Neu­ren­­berg”. Vor participa și forțele ae­riene. Cum sunt „ajutorați” funcționarii GHETE DEW HÂRTIE Guvernul a luat lăudabila măsură ca toate mărfurile da la fostul sub­secretariat al refacerei și al asprovi­­zimărei să se Împartă la funcțio­narii Statului, pentru ca nimeni să nu poată zice că, dacă nu li se mă­resc salariile, nu li se înlesnesc in acelaș timp mijloacele de trai. Intențiuniea este frumoasă, scopul este înălțător, dar mijloacele cu cari­cată a se îndeplini această operă de umanitate către cei met­ oropsiți oameni din această țară, nu cores­pund așteptărilor. Intr’adevăr, ghe­tele care se dau din depozitul G­ea­­goga, costă numai 54 !em perechea. Față cu prețurile de pe piață, ele se dau aproape gratis. Da, sumt foarte ieftine, răspundem în cor noi, funcționarii, dar au un singur păcat, sunt de hârtie. Sunt foarte frumos , modelate, dar talpa, este din carton presat, care imită așa de bine talpa, în­cât nu o poți deosebi. Numai după ce ai încălțat gheața și aî dat-o prin apă de abia cunoști că este carton... ve­ritabil. Mai mult de­cât atâta. Postavul este atât de prost, în­cât nu poți sâ-țî faci haine, căci după o săptă­mână, îți ies și genunchii și coa­tele. Tot ce este rău, ni se vinde nouă. Tot ce este buni, ca swetene, flanele de bărbați, ni se refuză, sub motiv că se vinde la licitație, întrebăm comisia de lichidare din ministerul de finanțe, care este al­cătuită tot din funcționari : așa știe a ajute pe camarazii săi ? Eiste drept ? Este omenesc, aceas­ta? Lăsăm publicul să judece. A. G. ANNUL XIX­­ No. 5624 Sâmbătă 1 Iulie 1922 1 Leu exemplarul în țară 2 Lel­ex. În străinătate ...... La Haga, ca la Genova Di­jon tratat separat italo-i — Sovietele cer credite — Litvinoff amenințat cu expulzarea Haga. 29. — (Rador). — Delegația rusă a respins propunerea de constitui subcomisiuni, ea cere ca să i se permită ca să trateze cu subcomisiunea Antantei fără a-și fărâmița puterile. La prima ședință cu privire la credite Litvinov declarat că toate celelalte chestiuni depind de rezolvarea chestiuni cre­­ditelor. Delegații puterilor Antantei au hotărât ca președinții subcomi­­siunilor să cerceteze problema ru­sească in concordanță cu interesele generale ale Antantei; această mă­­sură urmărește stabilirea unui punct de vedere unitar în tratativele cu delegația rusească. UN TRATAT SEPARAT STALO RUS Se spune că Joffe care se află de 10 zile la Haga a luat contact cu delegații italieni pentru a lămuri chestiunea ratificărei tratatului e­­conomic italo-rus. Aceste tratative au avut ca rezultat că delegatul Giannini a plecat din Roma cu un tratat suplimentar a cărui clauză principală constă în garantarea neu­trali­tatei reciproce. Cercurile engleze ar fi nemulțumite de aceste trata­tive separate între Italia și Rusia considerându-le ca o încălcare a principiului stabilit ca la Haga să nu se discute chestii politice. ACORDĂRI DE CREDITE Hagia, 29. (Rador). — Conferința de la Haga a acceptat propunerea de­legației rusești de a începe discuția CU­ chestia acordărei de credite. Co­­misiunea pentru credite care s'a a­­dunat în ziua de 27 iunie după a­­miază și la care au luat parte dele­gații ruși nu a ajuns încă la nici un rezultat.. Delegații ruși au cerut cer­cetarea chestiunii cu privire la acor­darea creditelor­ de stat. Ceilalți de­legați și-au exprimat­­ părerea că înainte de acordarea de credite tre­bue cercetat materialul privitor la situația din Rusia. Tratativele con­tinuă. Declarația lui Litvinov­­ că in­ Rusia s'au luat măsuri pentru retro­cedarea fabricilor și mașinelor pro­prietarilor lor a făcut o impresie bună în cercurile din Haga. In le­gătură cu aceasta se crede că rușii vor căpăta credite private mai cu seamă sub formă de mărfuri și că rușii se vor mulțumi cu aceste cre­dite. Renunțarea delegației rusești de a primi creditele ln bani a făcut o impresie bună căci delegații dela­ Haga se așteptau că rușii vor cere bani pentru a-i întrebuința în folo­sul sporirei armamentului. ROLUL ROMÂNIEI In careurile politice de la Haga se vorbește de rolul important pe care il joacă la această confe­rință puterile Micei înțe­legeri in special r­omă­­nia, care va susține în to­­tul politica Franței. GERMANIA LA HAGA Haga.­­ Deși Germania nu a fost invitată la conferință din cauza is­­călirii tratatului din Rapallo, ea a trimis totuși un anumit număr de persoane, experți sau teh­nicieni în materie financiară mai ales, care lu­crează în mod di­scret sub direcțiunea lui de Meuzen. Acesta a fost și la Genova și a negociat tratatul din Rapallo. LITWINOFF AMENINȚAT CU EXPULZAREA Lafayette, 29.—J Petit Pai­sien“ anunță că la Haga delegații brî­­șeviști au avut dese convorbiri private economice și politice cu numeroși oameni de afaceri (bu­­sinessmen) străini. Karnebeeck ar fi informat pe Litvinoff că dacă va continua să facă propagandă pe lângă de­putații comuniști olandezi, în­ mai puțin de 24 ore va fi expul­zați ( ! ­cititi centimmes la pag­­n­­al, • Scita «Mi Borzei Intervenția ministerului de industrie chestiunea memoriului agenților Operațiunile cu bani mt ® Amânarea deciziunilor Eri după amiază a avut loc șe­dința săptămânală a Comitetului Bursei din București. Ședința a fost prezidată de d. Mau­riciu Blank. Pe lângă diverse cerauri și chesti­uni curente, a fost la ordinea zilei memoriul agenților de schimb pe c­are ministerul de industrie și co­merț 3-a înaintat Comitetului Bursei cu rugăminte da a fi pus în discu­­ti„ Am arătat la timp că ministatrul înaintând acest memoriu a ceru­t comitetului să invite pe reprezentan­­ții agenților de schimb să-și expună doleanțele lor în fața comitetului și apo­i să purceadă la darea unor ho­tărâri potrivite spiritului legal și re­gulamentului burselor, actualmente în vigoare. MEMORIUL AGENȚILOR­ ­ Sa dă citire­­ adresei ministerului de industrii și comerț. D. ing. Hălăceanu luând cuvân­tul in chestiunea memoriului spune că o nouă discuția asupre cererilor agenților ar fi de prisos întrucât nu mai­­ departe decât acum trei săp­tămâni comitetul a discutat cereri­le lor față fiind și d. Jipascu, dele­gatul și reprezentantul agenților în ș­tiința de a­tunci a comitetului. D. Danielopolu, agent de schimb și locțiitorul sindicului Bursei, răspun­de că d. Jipescu în acea ședință nu a avut o delegațiune expresă din partea agenților și ca atare discuția e bine­venită și necesară. D. M. Blank, președintele comite­tului, spun« că d-sa n’are nici o obiecțiune de făcut la convocarea agenților sau delegațiuniei lor și da­că comitetul nu se opun«, e de păre­re ca în cea mai apropiată ședință agenții să fie chemați și ascultați. O MODIFICARE A LEGEI BUR­SELOR D-nul Gh. Iorga, directorul gener­­al al comerțului și reprezentantul ministerului de industrie și comerț n comitetul bursei, a expus punctul de vedere al ministerului în această­­ chestiune. D-sa a declarat comitetului că mi­­n­isterul intenționând să vină la oamnă ca o modificare radicală a legii burselor nu voește pentru un moment decât o modificare a regu­lamentului bursei în limitele legei, modificare ce comitetul are căderea,', s’o facă sub rezerva, bine­înțeles a a­­probării Consiliului de miniștrii. Așa de-o pildă — spune d- Iorga — între alte articole din regulament care necesitează o modificare urgen­tă, în primul rând trebuește luat la discuție și modificat art. 173 întrucât s’a dovedit că operațiunile pe bani gata dintr-o imposibilitate de fapt nu se pot lichida în 2d de ore. Astfel fiind, atât pentru chestiunea regle­­mentării operațiunilor de cassă cât și pentru celelalte cereri ale agen­ților de schimb d­ia e de părere ca comitetul să numească o comisiune compusă dintr-un reprezentant al său, unul al ministerului de finanțe, unul al camerei de comerț și un de­legat al agenților de schimb care să studieze modificările provizorii ca s’ar putea aduce regulamentului și în ședința viitoare să le supună co­mitetului care va decide în confor­mitate cu legea. UN CONFLICT ? O. ing. Hălăceanu constată cu părere de rău că așa cum s'a­ pre­zentat chestiunea hotărârilor comi­tetului Bursei s’a creiat o atmosferă de ostilitate între minister și comitet, și între comitet și agenți care poate fi dăunătoare bunului mers și pres­tigiului instituțiunei. Așa bună­oară — a spus d. Hălăceanu, s'a zis că ministerul a suspendat hotărârile comitetului, când este știut că aceste hotărâri nu pot fi nici anulate nici suspendate. Comitetul de­sigur do­­rește ca hotărârile sale să obțină un consens general, aceasta in interesul instituțiunei, dar nu mai puțin i se par cel puțin curioase anumite pro­­cedeuri cari tind să știrbească auto­­ritatea comitetului bursei. D. G. Iorga a răspuns d-lui ing. Hollăceanu că n'a fost intenția ni­­mănui să aducă vre­o jignire com­i­tetului și conflictul de care d-sa vorbește este numai în aparență în­­trucât toate organele interesate în

Next