Dimineaţa, decembrie 1922 (Anul 19, nr. 5776-5806)
1922-12-08 / nr. 5783
Să interesc opoziția! Am criticat tot timpul rezerva — cel puțin suspectă — in care s’a menținut guvernul față de tulburările antisemite, cari se întețesc pe zi ce trece. Până acum guvernul nu și-a făcut datoria. Promite să și-o facă de-aici înainte. Să vedem! Dar in așteptarea faptelor credem nimerit să ne adresăm opoziției, care ar putea și ea să contribue la liniștirea spiritelor. In primul rând partidele de opoziție trebue să se adreseze studențimei, pentru că din mijlocul ei a pornit acea intimă minoritate care, ajutată — cu sau fără voia ei — de elemente dubioase, provoacă scandaluri în numele studențimei întregi. Partidul țărănist are atât de adjunct rădăcini în masele poporului, incât este imposibil să nu aibă numeroși partizani printre studenți. D. Nicolae Iorga se bucură de un mare ascendent asupra studențimei, care recunoaște in marele dascăl pe îndrumătorul cultural al țării. Partidul național nu numai cât stăpânește Ardealul, dar se bucură și in vechiul regat de o mare autoritate morală. Este sigur că apeluri călduroase ale celor trei partide — țărănist, național și național democrat,—ar face ca un număr de studenți să Înceapă o propagandă de Înlăturare a urei de rasă și religie și de restabilire a liniște! in țară. Marea majoritate a studenților ar paraliza acțiunea minorității. Acțiunea nefastă a maniacului A. C. Cuza și-ar pierde terenul. Așteptăm deci astfel de apeluri din pertea opoziției, care e datoare să lucreze pentru țară, atunci când guvernul nu-și face datoria, sau și-o face prea târziu. -------------«ia,. T — v ——— Incidentul anglogrec FRANCIS LINDLEY Ministrul englez care după asasinarea miniștrilor greci a părăsit Atena Dimineața“ la Lausanne Cum s’a stabilit acordul în chestia Strâmtorilor Atitudinea delegaților turci ■.... ■ nu ...... lini mil lit iinfli Cijillia .... 1 1 CO^elat repres«Brtteiitul nostri) Lausanne (Beaurivage), 5 D brne miezul noptei, — Asupra modului cum au decurs tratativele dintre aliați, pe ziua de eri, vă mai pot da următoarele amănunte: Discuția intre delegații aliaților s’a prelungit atât de mult încât abia la ora unsprezece noaptea curieri speciali au putut fi trimiși la hotelurile în cari locuiesc diferitele delegațiuni, pentru a le convoca la ședința plenară de mâine Mercuri. La orele 7 seara, acordul între aliat nu era încă stabilit. Se afirma chiar că la ediția de mâine, se vor expune deosebit două teze, una de către delegația engleză, in sensul propunerilor României făcute de d. Duca și una de către delegația franceză, in sensul propunerilor lui Cicerin, cu colectivul că nu turcilor singuri să le He încredințată paza Strâmtorilor și aplicarea măsurilor privitoare la libertatea lor. La ultima întrevedere de seară, s’a stabilit insă modul, luându-se ca bază propunerile primului delegat al României formulându-se în sensul lor următoarele principii generale, menite să concilieze interesele tuturor: BAZELE ACORDULUI 1) Libertatea navigației comerciale,, atât în timp de pace, cât și în timp de racilei«1. 2) Statele riverane căzând de acord ca să demilitarizeze coastele Mării Negre, vasele de război ce vor trece prin Strâmtori, vor trebui să fie prin tonaj și armament în raport cu flotele de război aflătoare în Marea Neagră. Vor trebui să fie ridică, de un tenagna restrâns. 3) Strâmtorile vor fi demilitarizate și puse sub controlul unei «emisiuni internaționale în care va participa România și care va fi pusă sub efida Sociatăfei »AțturiSvr.In caz de agresiune Societatea Națiunilor, în care va intra și Turcia, va putea decide ea intrarea flotelor de război In Marea Neagră. OPTIMISMUL LA LAUSANNE La miezul nopții, domnea aci u optimism destul de accentuat. Se prevedea că soluțiunile mai sus indicate vor fi cele pe cari conferința le va primi pentru rezolvarea problemei Strâmtorilor. Evident că aceste soluțimni nu vor fi primite prin aclamații, ci ele se vor impune cu încetul, în etape. Aceasta-i cu atât mai probabil, cu cât se confirmă tot mai mult că turcii vor să scape de sarcina rusească ce i-au luat-o. Ei au recăpătat simțul de consideratiune pentru puterea Angliei si a Franței, in fata delegaților cărora au rektas maniera temenelelor din vremea diplomației hamidiene. Cât despre ruși, el se arată mai ireductibili ca oricând. De aceia nu este exclus ca tăiații să trateze chestiunea numai cu turcii, lăsând pe ruși la urmă sau renunțând cu totul de a trata cu dânșii. Dacă până mâine Miercuri la orele unsprezece nu se va produce nici o schimbare, probabil că după expunerea lordului Curzon și a M Ismet Pașa, întreaga chestiune se va repartiza diferitelor subcomiskmî pentru, ca ele să formuleze amănuntele tehnice ale solnstrilor . I’ise confbm 'Șeomââf 'infrt aliați. ISMED PAȘA ANUL XIX No. 5783 J* 1 Decembrie 1922 1 Leü Exemplarul in țară * Lelex. În «trăinătate — Jos Ctae ar fi crezut că după mai bine de o jumătate de veac de existență si după ce trei generatiuni s’au bucurat de dânsa — cea de la 1866 si altele două care s’au născut si s'au perindat de atunci — libertatea presei va mai avea nevoe de apărare, că singura putere In Stat care dacă n’a făcut tot ce s’ar fi cuvenit In bine cel puțin n’a făptuit aproape nici un rău, care nu e vinovată de nici una din greșelile și fără de legile săvârșite ci le-a corectat și împiedicat pe cât a putut, tocmai ea să fie amenințată la o nouă alcătuire a Constituției ? Singura învinuire ce i se aduce de altmintrele e că e calomnioasă, — cadavre, nedreptăți și miliard« [cel puțin n’are pe conștiință — nu o privește decât în parte, aproape exclusiv în organele de partid, ale acelor partide în special cari azi vor s’o sugrume. Dar nici învinuirea aceasta nu-i serioasă întrucât presa de partid și-a primit pedeapsa din partea publicului *re n’a citit-o, și puțină ce-au citit-o nu i-au dat decât o crezare și o încredere foarte limitată. Dar măsura aceasta căzută în discuție pe neașteptate Și din senin , ne-a făcut, până astăzi, să uităm un lucru esențial: că dacă n’avem a ne apăra, avem a atăca, avem a lua o ofensivă și a formula cereri, nu a produce scuze și a ne tine numai în defensivă. In adevăr, presa, fără a putea ceda nimic din ce a câștigat în 1866, are de cerut să nu se mai repete ceea ce s’a făcut în dauna ei de la 1916 până la 1920. Noua Constituție, păstrând toate libertățile dobândite, trebie să prevadă garanții severe și eficace împotriva atentatorilor la aceste libertăți. în primul loc cenzura trebue făcută cu neputință de aci înainte, fie în stare de pace fie în cea de '5’Wy wr de asediu Cluff, ca sife zic așa. Da, chiar în starea de război cu inamică din afară, presa trebue să fie și să rămână liberă. Căci dacă așa ar fi fost, cu siguranță că se crutau tării câteva mii de cadavre, câteva miliarde și o imensă cantitate de rușini, de abuzuri și de fărădelegi, fără ca în schimb să îi pătimit noi de nici o pagubă și de nici o scădere. Aplicarea legilor ordinare e de-a luns și pentru presă ca și pentru toți locuitorii țării, pentru ca să mai fie nevoe de alte măsuri, acelea întotdeauna arbitrare și rău îndreptate, atât în vreme de pace cât și de război. Dacă s’ar cerceta până la unul și până la ultimul rând părțile de ziare ciopârțite de cenzură, s’ar vedea că nimic în ele nu există care să fi fost de vre un folos inamicilor , multe, foarte multe i-ar fi deservit împiedicând abuzuri și greșeli de cari inamicii au profitat direct și indirect. Argumentul că cenzura slujește „interesele superioare ale statului și ale țării“ este cea mai sfruntată minciună ce s’a spus vre odată. Am putea zice că tocmai contrarul e adevărat. Căci mai punem o întrebare : Din sutimele de mii de rânduri care s’au tăiat din ziare în timpul cetizurei, sânt măcar o sută, sânt măcar zece care ar putea forma obiectul unei urmăriri pe temeiul leilor țării ? Dacă nu — și cu siguranță că nu — nu alcâtuesc ele câteva mii de acte de acuzare împotriva celor ce le-au suprimat cu de la sine putere și prin călcarea Constituției ? Și mai întreb încă : Poate oare să existe nu o comisie de jurați dar un singur jurat care să achite pe ziaristul ce s'ar face culpabil de spionaj, de trădare, de indiscrețiuni vinovate deși fără intenții, chiar de calomnie și de agitații în vremurile grele când dușmanul ar fi la graniță sau noi la el ori el în parte la noi ? Nu e de crezut, nu e de admis. Când scriitorul va ști că ceia ce-l așteaptă nu e foarfecele cenzure, ci judecata concetățenilor lui, el și-ar băga mințile in CaD Și și-ar cumpăni condeiul cu de mii de ori mai serios. Cenzura vinei mai curând de sporește primejdia pe care, în mod sincer și cinstit, ar voi ea s’o combată. Mulți lasă astfel în grija cenzurei ceea ce ar trebui să rămână numai în grija și pe răspunderea lor. Încă odată deci ea trebue să dispară ca inutilă și în principiu și în fapt ci numai primejdioasă, abuziivă, mizerabilă, instrumentul celor! •, despotici, incapabili și necinostiți, atât materialicește cât și su jîietește. Noua Constituție va trebui să prevadă nu numai absoluta interzicere, pe orice timp și in orice împrejurări, a cenzurei, întocmai ca și cea veche, dar și sancțiuni. De pîildă guvernul care ar înfiinta-o, în total sau în parte, să poată fi imediat tras la răspundere în fața Casației ori a altei înalte jurisdicțiuni ce s’ar crea, fie chiar de către un singur ziar sau ziarist. I. Teodorescu Venizelos formează cabinetul grec! TEMERI DE O CONTRA-REVOLUȚIUNE - Praga. — „Prager Presse“ află din Paris. După cum anunță ziarele din Atena, se pare că generalul Nider s’ar fi retras fiindcă n’a putut să restabilească diciplina în armata din Tracia. Ziarele exprimă temeri de o contra-revolutie care s’ar putea isca. In acest scop Venizelos ar fi fost chemat imediat la Atena. El se va sili să alcătuiască un cabinet, din care totuși el personal nu va face parte. Războiul civil din Bulgaria Trupele guvernului pornesc contra răsculaților SOFIA. 6. — O mișcare revoluționară cu caracter destul de grav, s’a deslănțuit Duminică noapte la Kunstendil, oraș situat la granița Iugoslaviei și populat in majoritate de macedoneni. După părerea cercurilor oficiale, mișcarea a avut un caracter antiguvernamental și urmărea ca prin revoluție să îndepărteze pe agrarieni de la cârmă, să elibereze pe foștii miniștrii arestați și să institue un nou guvern ca reprezentant din vechile partide care ar fi procedat imediat la desființarea partidelor țărănist și comunist, aliate actualmente în cartel înaintarea răzvrătiților In acest scop, Duminecă noaptea peste 2000 de răzvrătiți în frunte cu colonelul Athanasoff. Theodor Alexandru, președintele comitetului revoluționar macedonean. Pendít Mihailoff și Bârleu, cunoscut șef de bandă, au înconjurat prin surprindere orașul Kuustendil invitând autoritate să se predea. Armata regulată aflată in oraș, n’a opus nici o rezistență și a fost dezarmată. Răzvrătiții ridică spânzurători Răzvrătiții au ocupat toate clădirile publice instituind autorități provizorii revoluționare. In piața orașului s’au ridicat mai multe spânzurători, destinate executării șefilor autorităților și fruntașilor arrarieni. La I Ciustendii s’a raliat mișcării revoluționare încă 3'G00 de locuitori cari «î marș forțat s’au îndreptat spre orașul Duhniță pe care l-au ocupat. Flanul Întocmit de răsculați, prevedea ca revolta să izbucnească simultan și la Sofia. Din motive care nu se cunosc încă, izbucnirea revoluției în Capitală a întârziat, așa că întregul plan de insurecție a eșuat. O armată a guvernuluicontra revoluționarilor Guvernul care nu contează pe sprijinul armatei regulate, înștiințat de izbucnirea răscoalei, a ordonat mobilizarea gărzii țărănești, armată proprie a partidului de la putere, care a primit ordin să înnainteze spre Kiustendil. Aceste gărzi pornite din Pernie, Radomir și alte localități, formate din batalioane și având în frunte pe miniștrii Temoff și Radcroff, s’au îndreptat imediat spre locul răscoalei, angajândd cu răsculații lupte al căror rezultate nu se cunosc încă. Din Sofia a plecat spre Kirten din întreaga garnizoană care a fost înlocuită cu soldați de ai gărzii țărănești. biana da asad'u la Ssfia Ministerele, poșta, gara și punctele mai principale ale orașului sunt ocupate de țărani, cari patrulează înarmați pe străzi. Ministerul de interne, unde se ține în permanentă consiliu de miniștrii, e păzit de asemenea de un detașament al gărzii țărănești. Magazinele și toate localurile publice se închid la orele 7 seara, după care circulația e interzisă pe străzi. Clubul partidului democrat, a fost incendiat nu se știe de cine înlocuirea armatei regulate din Spfia, prin garda țărănească, s’a făcut din cauza temerii ca aceste trupe să nu fraternizeze cu populația in cazul unei Insurecții. S’a ordonat tuturor organizațiinilor țărănești județene să trimeată detașamente țărănești la Sofia. Trenul din KîustendH n’a sosit azi la Sofia. O telegramă oficială primită in ultimul moment la ministerul de Interne, anunță că răsvrătirii s’au retras din Kuustendil luând 30 de ostateci cu dânșii și 35 000 kgr. făină pe care au găsit’o in oraș. O dale^aSie a răsculaților la Sofia Ei și-au inserat post ale La 15 kilometri de oraș, așteptând rezultatul tratativelor începute cu guvernul. O delegație a răzvrătiților a plecat la Sofia ne prntru a expune ministrului de interne condițiunile lor. Ministrul de interne Raiu Dascaloff a declarat sn Soferanie că răscoala e opera vechilor partide de guvernământ și că s’au lăat măsuri pentru mobilizarea generală a gărzilor țărănești pentru reprimarea insurecției. Un comunicat oficial al guvernului bulgar anunță că ordinea a fost restabilită fără a fi nevoe de o extraordinară desfășurare de forțe. să rămâne de văzut într’ucii acest comunicat corespunde realității Iliul Viața in Japonia Arta ghicitului Tăblițele miraculoase m.......1" mmmmmm» Oracol! pe stradă Stratagema miresei Din timpurile cele mai antice omul a ’ntrebat toate ființele și tot universul pentru a pătrunde necunoscutul : astre, firmament, visuri, actele animalelor, măruntaele lor, fenomenele naturii toate au fost puse la contribuție ca sa se pătrundă tainele viitorului sau trecutului. Mai mult, la greci și la romani arta ghicitului era legată cu Instituțiile politice. Cicero în De Divinatione respinge superstițiile, dar în De Legibus e de părere ca arta divinatorie să fie menținută și respectată. Până și azi, deși mai toate codurile penale din lume se condamnă, cartomanția și chiromanția există mai în toate țările civilizate ori nu și acestea In afară de spiritism, magnetism, terese, dedublare și alte încercări a afla necunoscutul . In Japonia există multe forme ale artei de a ghici: astrologie, fiziognomie, explicarea viselor și altele, parte autohtone, parte aduse din China. In fostul Imperiu chinezesc, împărații conduceau tara ghicind viitorul cu ajutorul broastelor țestoase , puneau foc pe spinarea broaștei țestoase, până ce carapacea crăpa de căldură. Iar direcția crăpăturilor dădea foc la interpretări pentru ghicit. Această ceremonie era oficială, ca și la greci ori la romani, iar ..focul pur” se obținea prin oglinzi concave, cunoscute de mult în China. Probabil că și în Japonia ghicitul datează de mult, mitologia ne spune că atunci când zeița Amaterasu, speriată de fratele ei, se ascunsese într'o peșteră, zeii au recurs la ghicit pentru a o readuce în lume ; cu alte cuvinte, ghicitul exista la japonezi chiar înaintea venirii civilizației chineze în Japonia. Spiritul Japonez e înclinat spre superstiție prin cele două caracteristice ale sale : greutatea de a se decide înainte de a lra o hotărâre și o resemnare fatalistă, fără pesimism înșă. Pe prima caracteristică europeanul o constată la celebrele și interminabilele sodan-uri (consfătuiri) japoneze; cea de a doua e perfect reprezentată în expresia japoneză și kataganul („nu mai e nimic de făcut”), și care n’are pesimismul oriental din „așa a fost scris“. * Dintre toate formele de ghicit, cea mai răspândită e Eki, arta de a ghici cu ajutorul a 8 diagrame, un fel de tăblițe pe care sunt trase linii negre și roșii, și cu care se ghicește grație unui sistem foarte complicat. Țara de origină e tot China. Astăzi străinul care se plimbă pe străzile marilor centre japoneze, observă deseori, pe case, ca o firmă, o tăbliță cu mai multe linii orizontale, groase și negre, și cu una sau două roșii: e locuința unui ghicitor. Numai numărul lor mare vă poate spune cât sunt de căutați, căci, — nu e așa ? —, dacă o marfă nu sar vinde, n’ar abunda pe piață. Și ceea ce e mai interesant de știut e că — întocmai ca și odinioară la greci și romani — aceștiaki sunt consultați și de financiari, miniștri, diplomați, sau oameni politici. Ghicitor cu faimă în Japonia e celebrul Takașima din Yokohama, consultat până și de oameni culți asupra speculațiilor de bursă. Iar ceilalți, financiari, oameni de stat diplomați pu 4 consultă numai asupra chestiilor personate, ci și asupra afacerilor de stat, care interesează politica șI diplomația țării. Takașima e și inteligent și cult și are uneori influență asupra constituirii guvernelor. Acești Eki au o mare autoritate asupra celor cari îi consultă. Mi s’a întâmplat deseori să întâlnesc japonezi cari să-i laude, povestindu-mi cum în cazul cutărui obiect pierdut, ghicitorul le-a dat amănunte suficiente ca să și-l găsească ; alteori li s’a indicat data exactă, și îndestul de îndepărtată» a regăsirii acelui obiect pierdut. în Tokio e o stradă mare principală, un fel de bulevard, și care se numește efiinza Seara, vez* re» piciori arrjr:„*««.«, arma ...%■ ■ [UNK] marfa pe trotuare, marfa de calitate inferioară, bineînțeles, și care nu s’ar putea vinde fără complicitatea luminei artificiale ce abundă din vitrine ori din becurile lor electrice. Intre acești vânzători ambulanți, zărești așezat la o măsuță, și sub lumina misterioasă a unui lampion negru de hârtie, câte un Japonez cu barbă — barba e o raritate în Japonia — și cu un kimono mat sumbru, mai diferit decât al celorlalți; acest personagiu care-ți excită curiozitatea e un Eki, și e gata ca în câteva minute, și pentru un onorariu modest, să-ți spue ce ti se va întâmpla în viitor. * $titi povestea birjarului evreu care lucra și Sâmbătă, cu un butoiaș cu apă sub capra trăsurii, subi cuvânt că legile lui îi permit să lucreze Sâmbătă, dacă se află „pe apă“. Nici japonezii nu sunt mai putin ingenioși, când e vorba să ocolească cutare dispoziție a „destinului”. Un tânăr vrea să ia o fată in căsătorie; ghicitorii însă spun părinților fetei că numai un tânăr care ar veni dela nord și dela vest, convine viitoarei mirese, așa ca să o facă fericită. Din nenorocire însă, tânărul vine dela răsărit, iar viitorul tată socru are o idee excelentă despre el: ce e de făcut? De comun acord se decide că tânărul va locui trei zile la o rudă, a cărei locuință vine spre nordul ori vestul casei tinerei fete, apoi tânărul ve veni să facă din nou cererea în căsătorie, dar în așa fel ca și când ar veni pentru prima oară. Cum vedeți, sunt mijloace ca să te ’nvoești cu soarta. •fi Ce cred japonezii despre divinație? Poporul consultă ghicitorii din pură credință, fără să caute o explicare. Cât despre savanți, unii sunt teist convinși, și cred într’o comunicație reală cexistă între om și Dumnezeu, iar alții, confucianiști, materialist! deci, se bazează pe teze pur raționaliste ori de fizică: toate fenomenele sociale se explică cu principiile fizice, cu teoria ondulatorie, conservarea energiei, și altele; mai mult, aceștia explică tăblițele Eki cu... meteorologia. Esentialul e că ambii sunt de acord pentru a da o complectă încredere ghicitului. După cult, urmează să mă ocup de Instrucțiune. In articolul viitor, deci, vom vedea cum se prezintă școala și învățământul în Japonia. IOAN TIMUȘ * *