Dimineaţa, ianuarie 1923 (Anul 20, nr. 5807-5833)
1923-01-01 / nr. 5807
BUCUREȘTI, Sărindar 9-11* 8 Pagini Fondat în 1904 de Const. MILLE Mon. d-lui Paul Pisil. — anarhia de la Iași — Comunicarea făcută în Cameră de d. rauloului a produs o profundă impresie. Era și firesc. D. Bujor nu este un politician. Bun, d [UNK]stins și foarte harnic profesor, așa este, înainte de toate, omul cărții și a laboratorului. Se știe cu Câtă râvnă muncește d-sa și câte laude i-au adus toți specialiștii străini cari au vizitat universitatea din Iași într’o împrejurare solemnă. Se știe, de asemenea, că nu se mărginește la specialitatea lui, ci își dă contribuția oriunde e de sprijinit o factiune de cultură și progres. In politică a fost și este un sprijinitor al ■ țărănimii. Nici odată n’a urmărit vre-o satisfacție personală. Și când un om cad. Bujor spune lucruri alarmante despre cele ce se petrec la Universitatea din Iași care-i este atât de scumpă, situația trebuie să fie, în adevăr, destul de gravă. D. Bujor a confirmat tot ce-am spus de la început, că tulburările din ultimul timp sunt provocate de plagiatorul Cuza. Acesta s’a pus în conflict cu rectorul Universității și cu marea majoritate a corpului profesoral, prin acte și atitudini recorecte. Bucurându-se însă de proiecția și concursul ministrului Anghelescu, a putut să-și extindă, în bună voie, opera nefastă. Rușinea care se abătuse întâia numai asupra Universității, d. Cuza a știut să o întindă mai departe, asupra orașului și asupra țării. Foarte prudent, cum îl cunoaștem, d. Cuza nu s’a pripit de foc. D-sa a înaintat pas cu pas. Pe măsură ce se vedea nestingherit de autoritățile în drept, mergea și dânsul tot mai departe. Ultimele excese au luat proporții prea considerabile și ministrul a fost silit să trimeată o anchetă; dar aceasta numai de ochii lumii, căci d. Valaori, marele anchetor, a vărŭ numai ce ți cum i*a arătat d. Cuza. * . mă. Ce f va mai ■ fi vs.n - auf'Bujor ne spune de pe acum că vor fi i lucruri grave. . și firesc. D. Cuza mi e priving' trelor și nu e omul care se*.. .. mic vre-unui neajuns. Dar când are la dispoziție un ministru atât de bine-voitor care-i pune la dispoziție toată puterea statului, atunci se simte foarte curagios și e gata să împingă lucrurile la extrem. Aceasta este situația, tristă și ales rușinoasă. E rușinos că d, pe temeiul unei escrocherii, sț p infesor în tara asta. Nime nu s’a mai văzut > mii de ori "’■a llL Din iure S le’ Cf destăinuiri diplomatice Cum s’au început primele tratative cu rușii de foloase ne-ar fi adus o pace în acel moment De ce nu s’a putut inchteta In primăvara anului 1920, Anglia, sau mai bine zis, d. Lloyd George, începuse să-și dea seama că guvernul bolșevic nu va putea fi răsturnat, că este în interesul Europei să se ajungă la o echilibrare, pe baza neamestecului reciproc în afacerile interne. In fruntea treburilor țăriiveam atunci pe d. Dr. Al. Vaida Voevod. Situația lui era extrem de grea, pentru că luase moștenirea d-lui Ionel Brătianu, care reușise să se facă imposibil față de aliați. Vaida a avut nevoe de multă pricepere diplomatică pentru a risipi atmosfera nefavorabilă lăsată de d. Ionel Brătianu. Din discuțiile pe care le-a avut cu conducătorii politici ai aliaților, d-sa a constatat că în special Lloyd George ar fi văzut cu multă plăcere un început de tratative a vreunui stat aliat cu Rusia. Noi de asemenea eram interesați ca raporturile dintre noi și Rusia să se normalizeze. Trebuia găsit mijlocul ca veșnicele amenințări reciproce să înceteze, pentru a ne deda muncii positive de reconstrucție. D. Vaida ajunsese la convingerea că trebue să stăm de vorbă cu rușii. Primele semsan Dar pe ce, cale ? Nici un stat din Europa nu era atunci în legâturi . Mü.. ■ Frontiera era închisă. Noi nu ne puteam adresa direct Rușilor, până când nu am fi știut cari sunt tendințele lor, deoarece era în joc Basarabia și noi trebuia să ne păzim de a da impresia că discutăm unirea Basarabiei. Feă de această situație, d. dr. Vaida a hotărât să părăsească metodele oficiale diplomatice și să recurgă la mijloace mai moderne. Cum se știa că ă. Litvinov, unul din conducătorii guvernului sovietic se afla la Stockholm, d. Vaids a însărcinat pe d. Clotori, profesor de gimmastică suedeză, sâ Jece la Si*khlam sub pretext și studii odaptate. Acolo d.4,i tratate a Intra inrul de externe, Leeper, au sfătuit pe d. Vaida să însărcineze pe d. dr. Lupu cu tratativele. Motivul era că d. dr. Lupu era cunoscut în Europa și in Rusia ca adevărat democrat, și deci ar fi fost mai bine văzut de către ruși, decât, de pildă, ministrul de interne de la 13 Decembrie 1918. Pe calea cea bună acesta este istoricul primelor tratative. Din ele rezultă că d. Dr. Vaida a văzut perfect situația și că a îndrumat politica externă a țării pe calea cea bună. Situația noastră ar fi fost cu totul alta, dacă d. Vaida n’ar fi fost răsturnat de către d. Brătianu, cu ajutorul d-lui general Averescu și a Camarilei de la Palat, care tremura de frică aflând că se va vorbi cu bolșevicii. In primul rând, Rusia avea atunci un mare interes să încheie un tratat cu vreunul din statele Europei, pentru a se afirma că stat serios. Dacă noi am fi recunoscut — de facto — guvernul sovietic, încheind o pace cu el, acest guvern ne-ar fi recunoscut în schimb, fără altă pretenție, unirea Basarabiei. Aceasta ne-ar fi scutit de multe dificultăți de cari ne-am lovit după aceia. In acelaș timp prestigiul țării ar fi crescut enorm, pentru că noi am fi fost cei dintâi cari am fi dat soluție unei situații încurcate în politica Europei. Nu ar fi fost politică dârză de înfruntare a principiilor, bune sau rele, dar admise de întreaga Europă, cum vrola d. Brătianu, dar nici politica de executare servilă a dorințelor altora, cum vroiau alții. Ar fi fost sănătoasă linie de mijloc a unei politici independente, pline de inițiativă, corespunzătoare intereselor noastre, dar în acelaș timp în spiritul general al ideilor europene. După trei ani Ea n’a fost posibilă, pentru că ar fi însemnat în acelaș timp întărirea Federației și deci a democrației în țară. De aceia liberalii au sperat camarila de la Palat cu gogorița bolșevicului, s’au folosit de naivitatea d-lui general Averescu și de lipsa de scrupule a d-lui Argetoianu și au răsturnat guvernul Vaida. Astăzi, liberalii reiau după trei ani, politica d-lui Vaida, după ce am pierdut marile avantagii ale îndoerii păcii la timp. Și este evident că trebue să ajungem la o înțelegere pe baza, bineînțeles, că nu facem nici o concesie în privința Basarabiei, BOL. mm Ü ft ito mm M* W ' profesionale Discuția în Senat asupra legii de reorganizare a corpului de avocați a fost superficială și sumară, astfel că multe dispoziții bizare au trecut neobservate. Dar în maturul corp nu s’a găsit nici măcar un glas care să critice temeinic spiritul legii care încearcă să facă din avocați o categorie privilegiată de cetățeni, ba chiar să creeze în avantajul avocaților un monopol ce apăsa pe toți cetățenii. Prevede în noua lege că nici un tic nu va putea fi încheiatența unui avocat. Cu altele cetățean care vrea să un act juridic va fi orgă la serviciile bine rate ale unui avoca impozit indirect în felul acesta și fi justificat prin îîderația pentru tar și pentru aduce publicuînsă oprirela ia de avocat >are în zilelemprejurărilor ?, conflictele nevoe de un a le asigura -uri, pentru o profesiune__căci legea a fost redactată de avocați — să-și creeze singură foloase materiale pe care cetățenii nu le-ar acorda de bună voe. O altă dispoziție criticabilă este aceea care prevede pedeapsa închisorii pentru samsarii de avocați, dar numai pedeapsa reprimandei pentru avocații care recurg la serviciile lor. Oare vina celor de al doilea? Și oare vinovăția avocaților nu e mai gravă dacă se ține seama de gradul lui de cultură și de îndatoririle lui morale? Mai sunt încă alte pasagii din care se degajează aceeaș intenție de a crea avocaților privilegii împovărătoare pentru alții. Ne mărginim însă la exemplele elocvente de mai sus. Democrația nu se împacă cu aceste principii. Și după cum bolnavii nu pot fi siliți să recurgă la știința medicului, tot astfel împricinații nu pot fi obligați să facă apel la luminile avocatului. Libertatea de a se îngriji singur și de a-și apăra singur averea face parte din drepturile omului. Credem că deputații, care nu sunt avocați, vor căuta să atenueze excesele profesionale alegii P edev Struții noștri Pare că struțul e un animal destul de bine amimatat în țara noastră deși el nu se vede nicăiri pe câmpii și prin păduri, sau prin grajduri ori cotețe. Insă în sferele guvernamentale și în unele cercuri oligarhice el abundă.. Decât că i-am schimbat mumeie. De aceia struții din România se numesc partizani ai restrângerii libertății presei. S Si pare că chestia a fost acum dată numai pe labele lar, mai exact pe seama ochilor lor, căci struții prin ochii excelează. Nici odată însă pasărea asta, colosală la trup, nu s’a distins prin inteligență __ desigur că și mai puțin încă prin cultura deoarece păsările n’au ajuns să învețe carte. De aceia credem necesar să le instruim puțin. Așadar domnilor struți aflați că relele care bântue țara nu-s din vina presei, căci ea ar putea nici să nu existe nu numai să fie strunită, și dacă veți exista mai departe și cu ai dv., relei ® vor continua să ne bântițe mai departe cu aceia« furie Mai aflați că presa există de puțină vreme, și cea liberă de abia de dăunăși; lumea însă e veche de mii și de mii de ani, și cu toate că lumea asta a trăit mai înainte fără nici un fel de presă, a fost, tot timpul frământată la nevoi, lacrimi, pagube și sânge, dovadă că cele mai tari și mai întinse imperii s’au prăbușit unele peste altele cu adevărate Sodoma și Gomore. Cu ce a contribuit presa, la acestea? Cu ce va contribui in binele tării încătușarea și chiar suprimarea ei? Straiților! Struților! INDEX Justiție... S’a vorbit mult de judecătorul V. Filat dela Botoșani, faimos de când cu arestările ilegale în chestia contingenturii vitelor. Am aflat acum câtăva vreme, dintr’o informație vagă a ministerului de justiție, că numitul magistrat a fost suspendat pe timp de 7 luni. Am cerut publicarea motivelor. „Monitorul Oficial“ de alaltă ori publică chiar raportul ministrului de justiție. In afară de pitorescul literar al acestui raport, va interesa pe toată lumea cum se poate purta un magistrat și care poate fi penalitatea pentru asemenea purtare. « Pi»nori ni iWij? »»ist Thetarasen ’ e adresai rigerat sv arata amănunțit scandaloasele neglijente de serviciu și revoltătoarele abuzuri de putere săvârșite de d. V. Pilaf, ni se dă și un tablou succint al vieții lui private. Ața, aflăm că, între altele, într’o zi „a consumat și băut până a căzut in stare de ebrietate, așa că a fost imposibil a-l determina însoțitorii săi a părăsi localul de consumație și a merge acasă, ceea ce a făcut pe soția sa și cumnatul său a-l părăsi“. După chef — spune d, ministru regelui — a fost văzut „în fața unui numeros public cum își satisfăcea necesitatea de a urina“. Și cu toate că făgăduise să se corijeze „impunându-și o puternică reacțiune de a nu mai frecventa localurile publice nici chiar în orașul Botoșani unde funcționează“, d. Picat a continuat să-și facă — vorba d-lui Jean Th. Florescu — necesitatea de a bea, cu frenezie. Altădată, „s’a comportat_a scrie raportul către rege — cu o servitoare, de așa manieră, încât atingea susceptibilitatea chiar a unei servitoare“. Pentru toate aceste motive, consiliul disciplinar, constatând ei în abuzurile sale judecătorul n’a lucrat „cu vr’o pornire pătimașă“ și ținând seamă că pedeapsa mutării nu se poate aplica decât în cazul când magistratul „are rude, legături sau interese în județul unde tribunalul își are reședința“. — d. ministru sî condamnă la 2 luni de suspendare. ..Noi ne gândim , ce pedeapsă s’ar fi aplicat unui simplu vardist sau arhivar dacă s’ar fi făcut, vinovați de asemenea isprăvi ? D. Cit părinții nostrî ar fi întogi iile astea». Ja* !»©!, no am w ia si noi ANUL XX No. 5807 iun! ! Ianuarie ligi 1 Leu exemplarul !nară 2 Lei ex. în străinătate Articolele noastre cu privire la statul spitallelor .ieșire au fost urmărite de cititori q mare interes. Nenumărate serii d țpu diferite propuneri pentru remedirea acestei stări de lucruri cu atrivință cu închiderea spitalelor, ne n zilnic. In ele predomină iota ''hiatul tace imperioasa datorie de tina măsuri ca cetățenii de la cat' se ia atâtea biruri să nu risce atari în curând pe drumuri. Aceas perspectivă văzută de noi într’un iitor cât mai aiptropiat, dommijlocat Negrișanu ne-o descrie ca pe fapt deja îmtplinit și petrecut de gând la porțile unui .. spital lincentit. Dar să lăsăm pe ■ cititorul nostru ă ne vorbească. O AGONI IN STRADA Aveți dreptate, stimată doamnă. ■ scrie d-null Negranu, nu vom mai avea spitale, în shimb se înmulțesc ■ cabaretele. tipire a vă dorța aceste spuse să-mi dați voe ă vă povestesc următoarele: JIntri o seară neam dela tribunal, în fața pomi spitalui Brft.n■ eovenesc, într’o tresură un tânăr de ■ 20 sau 21 ani gejeu îngrozitor. 1 In prejunul trăirei foarte mișcați un doctor și mai hulți doctoranzi arătau îngrijorare am intrat în vorbă cu umul dintre fotoli urzi și am întrebat ce are holdéul. Mi-a spus că at hernie etrangulată și că îi trebue mmediat operație; ce este mai rău însă e că nu au nici un loc în spital r suplimente nu pot aidăoga neavâ I, a ceea ce le trebuie. Medicul se interzi dacă nu cumva poate să-i opereze iasa. Lucru imposibil, bolnavul e chiriaș cu patul. LA GARRET In aceiași seara tutam pe un client al meu. Am fost informat că este la „Alcazar“ la caret. M’am dus acolo il găsesc. Vă mărturisescă m’am îngrozit. Ascultând o offflică proastă, un zgomot infernal, s «tre consumatori femei pierdute ci; i 'i de artiste și o consumație faman iț de scumpă. Clientul meu bărsit sticlă de vin și lua riu știu ce plîtto,insumație de nimic te campania urnei „artsT . L’ia costat nota 500 lei. La plecare pentru grația c cuse „artista“ să bea cu el vin de vin în făcut cadou umn 500 lei.— Spume d-ta doamna mea, care dă urnei „artiste“ 500 ’ că a băut, cu ea un pas , sau unuia, care plătește o vin—borș la cabaret și or ■ lei se cade sau nu se cade să.-4 *mi pui forțat o dare dacă dar măcar egală ou a foti.. ».. se intrare l O PROPUN Și atunci cred că iar altul .. . tud să înființeze os . • 100 lei pentru fiecare intra la cabarete. Patronii cabareti fie siguri că vor .tete clienți, — așa esi bun.r entează tot ce este mai Cei ce se duc ! ret se vo? r.- J duce tocă, ori ce ar iești, m »«* se supere că vor ca șim spitalelor urod* s* ; te nai munți trimiși „ dintelor“ cantorii vsne grea pen■tru plăcerea -v. ~ tert cm ei ca sha* cu vin. Se cade cl. . - dieAca plăceri furnizate • să își arunce ocb; moare !te floarea v uilui, ca 1 neputință de a fi salvat. Aceste mijloace după părerea mea ■ le-ar put avea opci ații rătat mai SUS Cu O coste • *' Incașuri säma ■ facă dacă ea s'a* face da . A -au stat atunci sumele îneacă, risipi ca a» totea altele și bolna vor muri tot la porțile spitalelor. * Asupra a cestei scrisori plină de pilde dureroase și concrete atragem la deosebi atenția celor ce cred .că sunt pe pământ numai pentru propria săi,urare și mulțumire și avem totodată speranța că ecoul glasurilor oamenilor de bine va aduce într’o zi salvarea locașurilor de lecuire a atâtor, nefericiți. PULSEN Publicul și spitalele . ................................... O agonie la poarta unui spital Diferite propuneri Ca SînjI SF” impozite PENTRU COMET ȘI INDUSTRIE De la minister! de «nouțe primim următoarele:* Această cotă 1 * e un impozit el un spor al cotei principale de impunere a veniturilor comerciale și industriale. Sporirea este legata de rentabilitate, adică de mărirea cfiștigului față de capital și de cizia afacerilor, ceea ce e drept, căii rine câștigă mult poate contribui mai mult la nevoile Statului. Pentru comercianți și industriașii particulari spoizeaz nu trebue legată numai de capital ci și de muncă, adică de întinerea afacerilor. Față cu explicațiunile date de d. raportor, câștiul se va socoti avându-se un veder Un capital de cel puțin jumătate din cifra afacerilor, afară de cați când comerciantul va dovedi cu islant în regulă că are un capital mai mare. Așadar: Fentm c cîrți de afaceri de Ut milioane lei a calcului rentabilității va fi soctit un capital de cel puțin de 3, miloane lei iar rentabilitatea va fi: Pentru ieraficiul net de 500.900 lei rentabil N 1: sută; pentru beneficiul net de 751.000 lei rentab. 15 la sută; pentru l.ÉO.táo lei rentab. 26 tesți pentru bisericiul b»î de ~•> .» rentab. 9* M sută; sfenthi AfloBCOO lei rental 108 la sută; pentru 10 milioane le rentabi 290 la sută; pentru 25 milione lei rentabi. 500 la sută. In pr*ul caz beneficiul net se impune 1i% supra cotă. La arentabitate de la 15 la sută în sus psâ pe lângă cota principală, de 10 » sută pentru comerț, sau 8 la suti pentru industrie, se adaugă o suprafață progresivă. Daci insă contribuabilul dovedește că as un capital mai mare de 3 miliarde lei net, rentabilitatea se stabilste in raport cu acel capital și pa o urmare va fi mai mică. Erata eterni nani contingente -TURCII VOR LUA MASURI DE APARARE — lafayette, 30. — Grecia a chemat contingente sub drapel. Unele zwe reproduc zvonurile despre eficentrări de trupe grecești în Tjlrada. acest fapt ar putea avea onsecință, măsuri de precauțiune juflare din partea Turcilor. i 'Sol Guvernul are o comindune — desigur, plătită cu diurnele cuvenite — care se ocupă cu baterea monedelor de bronz de la 2 și 5 lei. Ea va pleca în străinătate ca să facă recepțiile necesare. Va costa mult, *•> și în monedă ceva mai scumpă.... Guvernul se gândește chiar să facă o monetărie în țară. Frumoase intenții și excelente măsuri, in teorie, fiindcă e drept hârtia măruntă e și urâtă e și nepractică. Dar, e de pus o întrebare. Guvernul intenționează să arunce pe piață o cantitate de monedă a 1 și 2 lei în valoare de 300 milioane lei. Ce să facem cu asemenea monedă? Ce se mai poate cumpăra azi, afară, de ziare, cu asemenea sumă? Așa cum a dispărut moneda divizionară de 25 și de 50 bani, va dispărea în curând și cea de’n leu și doi. Grijea guvernului de a ne da o moneda comodă ar trebui precedată sau cel puțin întovărășită de nevoia de a creea posibilități pentru... întrebuințarea acelei monede. Altfel, se va întâmpla ceea ce fiecare știm din experiență și ceea ce e o lege veche, elementară, a economiei politice; moneda de 1 și 2 lei va fi o zi, două în curiozitatea publicului, — mai ales a copiilor și femeilor — pentru strălucirea ei proaspătă, și apoi va pieri ca o scântee... Va pieri din lipsă d utilitate! Când n’o poți întrebuința la nimic, n’o cenți -Te păstrezi și n’o niiîești, înainte de a ne face viața mai comodă cu schimbarea monedei, guvernul ar fi putut gândi la unele orânduiri prealabile... Vi. Chestiunea raparațiulor, PLECAREA LUI BONAR LAW LA PARIS Leafild. 30. — Bonar Law va pi ® Ca mâine dimineață la Paris 1P1'«a lua parte la conferința asupra SCPrațiunilor, care va începe Marți după prânz. Va fi însoțit de Phyd' Lloyd Graeme, președintele ministerului de comerț de Sir Erie Crowe, secretar permanent la ministerul de externe și controlor la tezaur. Lordul Curzon, secretarul ministerului de externe, va sosi de asemenea la Paris venind din Lausanne spre sfârșitul săptămânii. Lordul Curzon care a lipsit de la Întrunirea Cabinetului care a avut locuri la Londra și iu care să examinat politica care va trebui adoptată la conferința din Paris a hotărât să facă o scurtă vizită la Paris spre a discuta cu Bonar Law chestiunea reparațiunilor în special și alte chestiuni generale.