Dimineaţa, ianuarie 1923 (Anul 20, nr. 5807-5833)
1923-01-01 / nr. 5807
í ȘTIRI OM TOCHrA LUMEA Literatură 4 fă$timită ECOURI se știe când va veni la guvern. Neștiind care îi este numele de botez, propunem să-și zică Mihai Un tânăr liberal, care nu s-a atrs un partid care e în opoziție , nu climatizat încă cu atmosfera partidului, crede că s’ar putea specfica prin constituție, interzicerea pentru deputat și senatori de a pleda procese contra statului Toată comisia constituțională sa ridicat ca un singur om! Auzi d-ta! Corifeii liberali s’au îmbogățit tocmai pledând contra statului. Când nu furi statul, pledezi contra hil. Statul care are și cele mai multe procese e $1 cel mai păgubaș individ din cât trăesc în acest stat. * Un domn Viterescu înscriindu-se în partidul poporului ,i-a schimbat, vorba aia, porecla în nume. E un act de mare vitejie să te înscrii în SILIOM * La banchetul dat în onoarea ministrului de domenii, d. Ionel Brătianu a ținut un discurs și la urmă la sărutat pe conu Alecu Constantinescu. Această agapă care a rămas pentru mulți liberali o taină, la făcut pe conu Alecu să se gândească cum acum vre-o două mii de ani a mai avut loc cina cea de taină, care s’a terminat tot cu o sărutare primită de la un... liberal al vremii. Comemorarea lui Pasteur FESTIVALUL DE LA SPITALUL MILITAR Societatea de medicină militară de sub preșidenția d-l ui medic general de divizie dr. Antoniu Ilie, inspector tehnic, a ținut în seara zile de 29 Decembrie 1922 ședință în amfiteatrul laboratoarelor din spitalul militar ,3- E.“, din inițiativa d-lui medic general dr. Butoianu, șeful acelui spital, sub preșidenția d-lui medic general dr. Papin o ședință festivă pentru comemorarea centenarului genialului Pasteur. Au asistat toți ofițerii sanitari, medici, farmaciști și veterinari din garnizoana București Sala era ornată cu fotografia marelui dispărut, încadrată de drapelele celor două țări surori și de ghirlande de brad, pe tribună și pupitre abundau vase cu flori. D-ni farmacist lt -col. Al. Ionescu și medic col. dr. V. Panaitescu au schițat in linii mari opera extraordinară a genialului Pasteur, atât in domeniul clinicei, cât și pe terenul medicinei. Au complectat apoi portretul sărbătoritului, afirmnd că el n’a fost numai un om de știință, ci și un suflet mare de o bunătate apostolică, precum și un mare patriot și un neîntrecut binefăcător al omenirei. Cu drept cuvânt, se poate zice că dintre geniile cari au luminat lumea dela Crist până astăzi, nici unul n’a făcut atât bine omenirii suferinde ca Pasteur. După aceea, toată asistența s’a ridicat in picioare, întro pioasă tăcere de un minut, în memoria lui Pasteur, după care ședința s-a încheiat. Teatre"?, muzica și literatiza Asociațiunea criticei dramatice și muzicale s’a întrunit Vineri seara în ședință plenară discutând mai multe chestiuni la ordinea zilei și votând o moțiune care s’a publicat în toate ziarele. • Au fost de față; d-nii Emil D. Fagure, Ion Minulescu, Claudia Mulian, Victor Eftimiu, A. de Herz, Iosif Nădejde, Dem. Theodorescu, M. Germani, Liviu Rebreantu, Olimp Ioan, F.ug. Filotti, Scarlat Froda, Paul Prodan, Al. Călin, R. Șeișanu, F.del. G. Ilaria, C. Fulga și Al. Petrovich Miercuri 3 Ianuarie la cțra 9 seara basul Mihail Munt& cronicar muzical și distins elev al profesorului Albert Gebelim, de la Schote Cantorum din Paris, va da un concert în sala Liedertafel, * Carti si Reviste Citit! astăzi Numărul 3 al escelentei reviste „Pardon" cu următorul sumar: Răspunsul la Adresă de Puk. Un om din altă lume, prin Bumea de azi, de Mister Walk,. Nedumerire de SI. Unde e Dumnezeu de Bere. Poveste de Crăciun da Mister Wu. Domnul de mm de foine Verde. Madame Butterfly la Gătești, Taine Proverbelor de Cavala, Oglinda săptămânei de Harg, GhivalaS la Cinema de Iulian, Cupletul zilei de Spic, Visuri bolnave de Mircea Fiorini, Bucureștiul Mare, Din coșul piraților, Mici pamflete de Cele trei măști, mofturi, răutăți și numeroase ilustrațiuni de Dragoș. Prețul 5 lei. * A apărut Natura, revistă pentru răspândirea științei. # A apărut No. 5 din revista ..Steaua Copiilor. Prețuli 4 lei. De vânzare la toate librăriile din țară și depozitele de ziare. * Jean Bart: „Prințesa Bibița“, nuvele. Editura „Vieții Românești“. Prețul] 15 lei. # Calendarul Asistentei Sociale, pe acad 1924, Flatul 8 lei Gura lumii Papa nouă. ••• a lansat o enciclică Cu enciclica papală Ne cuprinde nouă jale : întreprinderea-i fatală: ...Iar ne ese popa’n cale ! F. Lobodă Știri artistice Azi la orei» 6 p. m. se închide Expoziția D-rei Fodira Maniu sala Mozart Calea Victoriei. Luni î ianuari», talentata artistă d-na Firotti-Atanasiu va inaugura în sala Mozart o expoziție de pictură. * Din inițiativa pictorului Ștefan Popescu s’a decis înființarea unei asociații artistice menite să manifeste pentru reintronarea demnului și pentru descătușarea politicei de culoarea abuzivă a modernismului Expoziția de alb și negru care se pregătește va fi prima manifestare. deasupra Prăpastiei este titlul principalelor emoționautel nuvele al No. 5 de Crăciun din „Steaua Copiilor și a Tinerimei“ variat, bogat ilustrat, cu suplimente artistice în culori, pe hârtie crectata. Prețul 4 lei. La têtî bibrariî, depozitarii de ziare și La Editura Hertz, calea Victoriei 3, peana de aur de umplu) și creion de umplut CU Zi iocetacole DUMINICA 31 DECEMBRIE TEATRUL NAȚIONAL. — Ziua: „Trișir’te Mărgărite"; seara: „Trandafirii Roșii". TEATRUL LIRIC — Ziua: „Bărbierul din Sevilla’’; seara: „Mireasa vândută”. TEATRUL POPULAR. — Ziua: „Extemporalul"; seara: „Băiat de viață”. TEATRUL REGINA MARIA. — Ziua: „Capcana"; seara: „Capcana". TEATRUL CAROL CEL MARE. — Ziua: „Frasquita”; seara: „Frasquita”. Zi Farmaciile de serviciu In nopțile de 31 Dec. ți I Ianuarie N. Georgescu, calea Griviței 277; Gh. Dan, calea Griviței 183; S. Scunda piața Buzești 45—47; E. Schuster, calea Victorie 154; Gh. Builandra, str. Regală 6; N. Waaserman, calea Moșilor 97; A. Cepleanu, callea Moșilor 408; D. Nicolau, calea Rahovei 81; G. Ramașca ®, str. Carol ^89; V. Gheorghiu, str. Gazălimei 95; A. Solomon, oalea Dudești 60; N. Sterescu, bulevardul Elisabeta 45; M. Poleaca, bulevardul oo Sonea M. Ghica 57; E. Paraschivescu, calea Șerban Vodă 118; S. Laonescu, str. Romană 125; V. Batrozzi, idüea SymMritaB m DIMINEAȚA Reportaj parlamentar --------—. ■i.la Mi » mm... .............................. Camera Ședința dela 30 Decembrie Ședința se deschide la orele 8 .La. Prezidează d. M. Orfeasm. Pe banca ministeriali ă d-nii Vintilă Brătianu, general Văitoianu, genera Moșoiu. Se fac formalitățile obișnuite. COMUNICĂRI D. RAUT depana un memoriu al revizorilor de la telegraf calea ferată, rugând pe d. ministru de oramunicație să le facă dreptate în privința salarizării D. general MOȘOIU promite că va examina memoriul arătând că a mai făcut o declarație în Cameră, cum că toți funcționarii de la calea ferată doar cu 4 clase primare vor putea înainta la orice grad, dacă va, merifca. D. PSEPELINSCHI arată că în Moldova orașele sunt amenințate să rămână in întuneric din cauza lipsei de ipetrool laimpant. D MINISTRU V. P. SASSU. — Am cunoștință de lipsa simțitoare de petrol lam pentru toată țara, chestia se datorește lipsei mijloacelor de transport. Am luat următoarele măsuri: am sistat orice transport de cisterne cu petrol lamiparat destinat exportului. D. I. PISTINER arată că din cauză că statul nu și plătește datoriile ce le are la fabricile și uzinele din Ardeal, acestea se văd nevoite să-și închidă porțile, lăsând astfel pe drumuri mii de lucrători,rea impozitelor elementare, dar pe viitor desigur că ele vor fi desființate, rămânând numai impozitul progresiv pe venit. Se votează recunoașterea ca persoană morală a ..Soc. Prietenii Științei” din Craiova. RECUNOAȘTERI Se votează urmatoarele recunoașteri: Dumitru G. Gaga, Gheorghe Șarapel, Constantin Șarapel, Hristu Jula, Mihail Canacheu, George Ath. Tatarescu, Dumitru St. Soldatu, Gh. Cionga, Sterie Cepi, Sotir Barbu, Tascu Mișu, Constantin Gh. Trapu, George Ceapu, Sterie Cocotu, Dimitrie V. Moscu, Anastase Moscn, Constantin Pârpodi, Nicolae Soldatu, Ieromonahul loachim G. Prânzu, Dumitru C. Arap, George Barba (Camburi), Dimitrie C. Ciumpileac, Monahul Mihail G. Cioca, Dumitru Papaian Gustam, Mihail Kiufi, George Ioan Cepi, Adam Gh. Tatarescu, Sterie Copaciu, Sterie Pârpade, Constatin loan Cepi, Nica Muzstrea, George St. Soldatu, D-tru C. Ciumpileac, Monahul Dorofteiu Cristeacu, Nicolae Stamatschi, Sterie Ceapu, George M. Peca, Petre Peca, Constantin Sp tromu, Hristu Ion Regia, Dumitru Simeon Chiamu, Tașcu ul Papacostea, Steriu D. Buz> dm, Dumitru Sterie Buzdra, Spiru loan Ghionda, Sotirachi Naum, Hristu Nicola Roșu, Andrei Carametta, Alexandru Ch. Millio, Tașco Gh. Millió, Demetru Ceara, Gheorghe A. Hagi. The:oder D. Thimciu, Gheorghe Tanașoca, Maren C. Foii, Atanasie Nicolescu. Mîhfill Zugrafu, Baicu Petre, estică M. Commatî, Alexandru Ath. Tatarescu, Theodor I. Giaraveli, Ion Dumitru Ștefu, Nicolae Dumitru Ștefu, «Costa Niciu Pita, Dimîtruli G. Bndralexi, George M. Tași, Ioan D. Tasi, Tracu Adam, Chandra G. Chita Hagi, George M. Georgetcu, Ioan Nacui, Dimitrie Nachi, Mihail Stamu, Nicolae Camburi, Sterie Saramandu, Nicolae Hristu, George Stila, Nicolae Canakeu, Sterie Marciu, Demetru Canakeu, Tonel Dîmbu, Nacu Carametta, Thoma Sp. Eftimisiu, Constantin Lița, Apostol Gh. Stefa, Theodor Constantinescu Mihail Naum Ionescu, Lazăr Micata, Constantin Micata, Theodor C. Mioata, Dumitru Micata, Petra Micata, Niculae Zuchi, Haralambie. Presai. Se ia în discuție proectul de lege pentru sporirea diurnelor deputaților. D. MIRTO citește în numele partidului țărănesc următoarea declarație: „Față de legea diurnelor pe care guvernul liberal o prezintă sub forma unei inițiative parlamentare, (protestări la majoritate, zgomot) noi reprezentanții partidului țărănesc declarăm următoarele: în două campanii electorale, cea din 1920 și cea din 1922 partidul țărănesc a fost învinuit că sporind din >urnele a făcut politica intereselor personale, iar presa liberală a continuat până azi a ataca pe parlamentarii țărăniști pe aceia © chestie a diurnelor. Se înțelege de la sine, că un partid, care a dus o astfel de campanie a contractat o obligație morală față de țară de a nu mai spori diurnele. (Zgomot, protestări la majoritate). Iată pentru Ce partidul țărănesc, care și-a impus a nu lua parte la votarea nici uneia din legile propuse în acest parlament, a fraudei și al violenței abținându-se de la vot, a ținut ca o datorie să dea aceste lămuriri". INCIDENTE D. DRAGHICî-TULCEA este de acord cu opoziția. Dacă insă veți vota legea, voi încasa și eu căci nu sunt bogat. Dar nu e bine că se... D.IAMAND MAȘI. — D-a Vorbești așa căci ești bogat. Ești bogat în toate întreprinderile financiare din Tulcea. D-ta n’ai deci autoritatea morală să vorbești. D. DRAGHICÎ. — Nu e adevărat. Nu sunt t nici un consiliu de administrație. D. SF.RBAN-Tulcea. — Așa este. D. DRAGHICÎ. — D-stră nu vă ajunge fiindcă veniți la Cameră cu automobilul și mă stropiți cu noroi. Eu vin cu tramvaiul. Ș’apoi e o inconsecvență. Țărăniștii au dreptate. Am dus campanie electorală contra țărăniștilor pe această temă și acum facem la fel Ce vor zice alegătorii? Voiu Vota contra proectului. D. DINU BRATIANU. — Recunosc oportunitatea acestei sporiri pentru provinciali. Dar în lege nu se pot face deosebiri. Eu cedez partea mea de spor societăților de binefacere. Mai cedează acest spor, in acelaș scop d-nii: I. Manolescu-Strunga, I. D. Tanculescu-Romanați și Alimănișteanu. D. IGNAT-Galați se solidarizează cu majoritatea și aprobă proectul. D. PEPELINSCHI spune că proectul de față este o protestare contra afirmației făcută de țărăniști că membrii partidului liberal sunt bogați. D. LEONTE MOLDOVANU spune că e regretabilă vrajba din majoritate pe această Leslie căci dă apă la moara țărăniștilor. Dar să votați proectul,Căci nu ne vom lăsa conduși de stânga Eu voiu renunța la partea mea. D. MARCU, raportor protestează contra acuzației adusă de țărăniști că proectul acesta este adus din inspirația guvernului. Ei sunt ipocriți căci ei știu că s’a scumpit viața. D. ministru dr. COSMA declară în numele guvernului că proectul nu a fost inspirat de guvern. Din contră a întâmpinat opoziția d-lui ministru de finanțe. Proectul pus la vot este admis cu 108 voturi contra 5. Țărăniștii s’au abținut de la vot. Cea viitoare, azi la 3 d. a. Sporirea diurnelor Wl incident† *• Reforma fiscală D. DIACONESCU face câtieva oiinale, pe cari de altfel și <L Titulescu servațiuni asupra proectului de lege nu le-a găsit în mod absolut că nu referitor la despăgubirile de război și la unificarea impozitelor. D. GR. DUMITRESCU, raportor, declară că proectul Brătianu nu este la fel cu proectul Titulescu. A cercetat veniturile statului și a constatat că ele sunt de 865 milioane. Cu sistemul financiar alcătuit, ce se discută azi aci, se cere contribuabililor un miliard 200 milioane le. Atâta sperăm să producă Și se cere atâta, fiindcă de atâta e absolută nevei. Deci nu se poate cere micșorarea cotelor. Ni s’a spus că, de ce nu am acomodat legea Titulescu acestor nevoi? Răspund că această reformă nu era conformă cu obiceiurile și tradiția țării noastre. Proectul nostru a căutat să evite dubla impunere a unei categorii de cotribuabili, așa cum era in legea Titulescu. Așa am desființat impozitul de la codula C pe agricultură, astfel am procedat cu societățile anonime. Am deosebit agricultura de exploatările miniere, fiindcă identitatea lor e numai aparentă, în practică lucrurile stau cu totul altfel. In proectul Titulescu, clădirile erau despărțite de locurile virane, cari erau considerate simplu ca pământ ceea ce iarăși nu e real. De asemenea fabricile și instalațiile,, în proectul Titulescu, erau considerate ca clădiri, ceeace întâmpină greutăți onorate la stabilirea valorii locative. în privința mijloacelor de constatare am menținut „declarația” ca un mijloc de educație fiscală, dar am desbrăcat-o ,de toate greoaiele ei forme și deci am simplificat-o. Am făcut-o nesupăr&rbare, acceptabilă. Influențat de ceea ce a spus eri d. Brătianu d-luii Traian îaiescu că nu se poate găsi argument cu care să poată fi convins, m’am străduit să găsesc și eu norii argumente pentru convingerea dlui Madgearu. Și d. Dumitrescu’ citește părerile d-lor Maniu și C. Stere asupra proectului Titulescu, păreri exprimate în parlamentu Averescu, și de unde se vede că d-lor au combătut proectul Tit Iliescu pentru greutatea lor fiscală. LUGIA TITULESCU D. MADGEARU. — Au aceleași păreri pi de propriul d-tră. D. DUMITRESCU. — Numai una a d-lui Hălăceanul raportorul legii Titulescu în Senat, care într’o broșură apoi a combătut legea Titulescu. D. V. MADGEARU. — Raportorii legei Titulescu — și cei de la Cameră și cei de la Senat — au fost trădătorii săi. D. DUMITRESCU. — Să vedem ce veți zice despre asta. Și d-se citește un pasagiu de critica legei Titulescu făcută în Cameră de d-rul Lupu. VOCI LA MATURITATE. — Ei, ce mei zici d’e Madoreanu ? D. V.MADGEARU. — D. dr. Lupu are aceiași părere și de legea d-tră. Și apoi în lipsa de autoritate a argumentelor, dtră recurgeți la ale altora. D. DUMITRESCU face o comparație intre cota de impunere aplicată agricultorilor, muncitorilor, funcționarilor, comercianților, etc., de legea Titulescu și legea Brătianu și arată că prin legea Brătianu sunt mai puțin impuse toate aceste categorii de contribuabili. E drept că n’am socotit impozitele adiționale soi, dar și Titulescu, a făcut la fel. D. V. MADGEARU. D-la raportor dar credeți că prin reforma d-tră se rezolvă chestiunea aceasta a reveelor financiare ale comunelor? D. V. BRATIANU. — Se rezolvă ■ complect cu situația actuală financiară a impozitelor noastre. Declar aceasta*,solemn în fața Camerei. D. DUMITRESTIU continuă să agri agitaAa a gdifer sunt necesare. ESTE FAVORIZATA AGRICULTURA ? Raportorul analizează apoi măsura de impunere a diferitelor categorii de contribuabili Agricultura este cea mai favorizată — spune d. Dumitrescu, șî caută să demonstreze aceasta. Un fapt Însemnat în această direcție este desființarea eedulei C. D. V. MADGEARU. — V'am arătat că desființarea ei nu e real A D. V. BRATIANU. D. Madgearu nu a spus că eu sunt cel mai încărpățânat om din țara noastră. Dovada contrarie o face proectul acesta, care a suferit foarte însemnate modificări in comishinFe prin care a trecut. Și am declarat ori act că voiu primi orice modificări mai ales cari să clarifice dispozițiile din lege. D. DUMITRESCU susține mai departe că agricultura a fost degrevată PR. DRAGHICI. Dar după ce se va vota legea aceasta, se mai mențin taxei« pe vârfara« "«ran’etor? D. DUMITRESCU: A răspuns eri de ministru de finanțe asupra acestei chestiuni și anume că asupra celorlalte impozite ne vom ocupa după votarea legei de față. • PR PRAGITTCI: Dar, atunci agricultorul rămâne tot greu impus. Le dați cu o mână și le luați cu alta. EVALUARILE IMOBILELOR D. DUMITRESCU arată mai departe că agricultura este degrevată prin acest proect. La imobile, de asemenea, evaluările vor fi foarte mici. Pentru casele închiriate, cari se găsesc încă sub regimul legei chiriilor, nu se va socoti altă valoare locativă decât chiria. Pentru proprietarii cari stau in casele lor, valoarea locativă nu va putea fi mai mare decât de 3 ori valoarea de la 1914. Impunerea lui Titulescu era nedreaptă. Impozitul cel mai mare pe veniturile imobiliare e aplicat pe capital, fără muncă. PLATA PAMÂNNUriLOR EXPROPRIATE Oratorul trece apoi la veniturile agricole, spunând că țăranii au bani D. ION MUTALACHE. — E o eroare să se creadă că țăranii au bani. D ministru de finanțe o să se convingă cu prilejul plății pământului. D. VINTILA BRATIANU: Vă voiu dovedi cu date precise că țăranii au bani și că partidul țărănesc face pronagandă să nu se plătească pământul. D. V. MADGEARU: Nu e adevărat, d-l. Brătianu ! În congresul partidului țărănesc din Ilfov, am fost întrebat, de țărani dacă să plătească pământul, și eu i-am îndemnat, dacă au numerar, să plătească acum când banul e eftin. D. VINTILA BRATIANU: Fiindcă aduceți chestiunea Ilfovului, vă voiu aduce date precise. D. ION MIHALACHE: Chiar aci la București, a venit la mine o delegație de țărani să mă întrebe, speriați de circulările preceptorilor dv., cari îi amenință că li se ia pământul înapoi, dacă nu plătesc. Le-am spus că ministrul de finanțe, prin perceptorii săi, n’are dreptul să-i silească la nunta pământului, dar că, dacă au bani, e bine să plătească acuma. D. VINTILA BRATIANU: Sunt mulțumit că, din aceste desbateri, a eșit clar că interesul țăranilor este să plătească pământul acum! IMPOZITUL PE INDUSTRIE DR. DUMITRESCU trece apoi la impozitul complimentar pe care-l apără, împotriva atacurilor d-lui Laescu. Spune apoi că societățile și băncile nu sunt mai greu impuse acum decât prin legea Titulescu. De asemenea — spune oratorul — prin impozetele noastre am protejat industria. D. Iorga a cerut desființarea oricărui impozit pe industrie. Dar aceasta nu se poate. Senatul Ședința de la 30 decembrie Ședința se deschide la orele 3.45. Prezidează d. C. Dimitriu vice-președinte. Pe banca ministerială d-ne miniștri J. Th. Florescu și general Mărdărescu. COMUNICĂRI D. PREDESCU aduce la cunoștința d-lui ministru al lucrărilor publice starea deplorabilă a șoselelor din regiunile petrolifere. PRELUNGIREA CONTRACTELOR DE ÎNCHIRIERE D. MOTAȘ întreabă pe d. ministru al Justiției, care sunt intențiunile d-sale privitoare la prelungirea contractelor de Închiriere. D. J. TH. FLORESCU spune că părerea d-sale, este să se prelungească contractele de Închiriere, întrucât și chiriașii și proprietarii consideră bună legea d-stle a chiriilor. In situația actuală nu este altă soluție decât prelungirea actuali legi a chiriilor. D. PECURARIU comunică d-iu ministru a, finanțelor o cerere a funcționarilor publici din Ardeal. ÎNAINTAREA OFIȚERILOR INVALIZI D. Genezal MANDARESCU răspunzând unei întrebări a d-lui Dunca privitor la înaintarea ofițerilor invalizi la gradul corespunzător pensiunei ce primesc, spune că s’a votat o lege in acest sens, dar trebue să treacă timp pentru a se putea verifica situația fiecărui ofițer în parte. SALARIILE MAGISTRAȚILOR D. GILA PETRESCU aduce la cunoștința d-lui ministru al justiției că demisiunile din magistratură sunt prea numeroase. Cere mărirea salariilor magistraților, pentru că altfel magistratura va pierde pe toți magistrații de valoare. D. J. TH. FLORESCU răspunde ,tot sufletul d-sale dacă le-ar fi suficient. Barda. Mărirea salariilor magistraților este în funcțiune de situația financiară a statului. Sporul care s’a dat funcționarilor — spune d. Florescu — urcându-se la 060 milioane, a înspăimântat pe d. ministru al finanțelor. Guvernul, continuă d-sa simpatizează pe funcționari iar d-sa în marginile posibilităților a căutat să îmbunătățească situația magistraților prin avansări. PONAȚIUNEA DE 12 MILIOANE LEI A D-LUI VASILIU-BOLNAVU D. Dr. DEMETRIADE citește în numele mitropolitului Pimen al Moldovei și al d-lor : I. Trofin, D. Buzdugan, C- Dimitriu și D. Arțăreanu, următoarea adresă de mulțumire pe care Senatul o va trimite d-lui C. N. Vasiliu-Bolnavu pentru donațiunea de 12 milioane pentru studenți. „In numele țărănimei, față de marea faptă filantropică a d-lui Vasiliu-Bolnavu, cărre a donat ministerului instrucțiunii 12 milioane lei, spre a se clădi un cămin studențesc pentru fiii de țărani talentați, am îndrăzni a vă ruga pe Dv., reprezentanții națiunii din maturul corp, să vă asociați cu noi ca să aducem acestui patriot omagiile noastre pentru fapta sa. Rămâne că Dv. să fixați forma prin care să i se comunice donatorului acest omagiu, pentru ca astfel, să arătăm cum se apreciază faptele marilor filantropi ai neamului”. D. C. BANU, ministrul cultelor și al artelor se asociază la propunerea de a se aduce mulțumiri d-lui Variiiu și-și exprimă credința că fapta d-sale va fi imitată de mai mulți oameni bogați D. C. DIMITRIU ridică ședința la orfile 5.45. Senatul ia vacanță până la 22 la BUCUREȘTI 1828 CADOURI pentru ori ce ocaziuni Genți în Argint, și A teaca Ceasornice In Aur și Argint mărci de precizie. Găsiți cu proțuile cele mai reduse la bijouteria athen euli. Calea Victoriei Mo. 110 NB. Atelier special pentru reparație un de bijuterie fine și ceasornice de precizie. "APEL Către absolvenții liceului „Mihai Viteazul" ți către alți oameni de bine După ce timp de aproape 60 de ani liceul a fost mutat de multe ori dintr’o casă in alta, neincăpătoare pentru cele 20 de clase cu care funcționează, in anul 1921 s’a Început construirea unui local propriu cu ajutorl comitetului școlar și al unor. Minister al Instrucțiunii Publice. Scumperea materialului de lucru a făcut ca Statul, Împovărat de greutăți financiare, să nu-i poată da tot sprijinul material pe care l-ar fi vroit. Comitetul școlar a destinat de asemeni acestei construiri toate disponibiltățile anuale. S’a ridicat abia partea centrală până la acoperiș. Mai e mult de făcut. Profitând de dispoziția generoasă pe care o aduc Sf. Sărbători, Direcțiunea ÎLejealul adresează cu încredere un apel către fiecare absolvent al liceului, să-și aducă aminte și să sprijine instituția, care a pus temelia carierii lor de astăzi. Fiecare în cercul său de activitate e rugat să strângă și să doneze bani pentru mărirea fondului construirii liceului, pe care să-l depună la o bancă, pe numele comitetului școlar și decipisa să o înainteze Direcțiunii. Numele donatorilor de sume mai mari se vor săpa pe o tablă de marmoră la intrarea liceului. Apelul se adresează deopotrivă și oamenilor de bine, cari pot și vor să-și lege numele de un așezământ cultural cinstit cu gloriosul nume al marelui Voevod. DIRECȚIUNEA București, Str. Știrbey-Vodă 12 PSSH99SB!SEESBffig S291^^ ! Watsen 14 Ioneli j * Goo, A* laftel&îMjrt si Essuor • ; 1 Str. Câmpineanu 13—1 £ I GAT. ATI PV’ÄTL'V I §| Strada Portului .’ Str. Imp Traiar 'di GIURGIU | ■ Wiirîifs«î iS rtfiț t**țr714: | 1 Corețe de Pielel I Batata și P.'r de Cămilă I 1 Piffis © de Fesăstrae 1 I Batere și Circulara I Polisoare inginis Catiforniduim 1 1 Cărămizi rd'rec^are străini I Gaminii ?î plii Empozit. Asbest, Cauciuc, j 1 Cânepă, etc.’ I furtuni de Cauciuc, i Fu rtuni de Breta! Flo*!bl». | a Areiă în bste pin si Tibie ! I’accrsie diferențiale I VliTIUri si crestails 1 ARTICLE TECHMICE 1 11 JBllione «le Fer I %șarai9 immpermeabils, Saci fascistb, "lîcsimî? eno’sză SSpussuri Oftemfels’e o T2b9car2i etc. Qasi ds Baci ^ brian^1 " Diamante plat iâ aur și demn vechi plătește prețurile ce!< mai marii vechea Teafbrnî carte Strada Academiei Wo. 6. Leipei Carbüíii" pentru Sf Sărit^fiO Fă Prețuri valabile 8 zile Cer 1000 Isr. L © i Cărf U sin Sanstona, 7BU Ligrain blocuri zonal 580 transportate imediat la domiciliu Depozitele Sos. Cotentina 4S. Telefon 4313 Comenzi în oraș la: ,înlesnirea Drâniceanu — Calea Victoriei 35 —