Dimineaţa, februarie 1923 (Anul 20, nr. 5834-5861)

1923-02-05 / nr. 5838

Blocul opoziți­unn­ *8 d­a tot felul Interviewul pe ca­re d-l Constan­­tin Argetoianu l’a dat unui ziar, ne spune îndestuli ce se va alege din proectul blocului opoziției. D. Argetoianu spune că si­tuația actuală nu este dominată nici de chestiunea guvernamentală, nici de­­ chestiunea Constituțională, nici­­ de libertatea presei, nici chiair de­­ problema externă, c-sa e de părere că­ situația financiară primează și că datoria urgentă a tuturor oa­menilor politici este să scape țara­­ din dezastrul ce o amenință. Este foa­rte categoric. De altfel, întreaga noastră situa Internă este o anomalie. Tot ce se face, tot ce se petrece dovedesc *cu dezorientare generală, — că în unele partide domină cape­te inferioare, că în altele grija zilei de mâine întunecă c­el’alte preocupări, în sfârșit mai toate par­tidele fac numai o Politică strâmtă de culise la care țara, adică masele nu sunt nici măcar chemate să a­­siste ca spectatoare. Adierea democratică ce s’a abătut și asupra țarei noastre după marele război, n’a democratizat nimic fun­damental. Toată democratizarea se­ reduce la noi la întocmirea câtorva oameni prin comitetele dirigui­toare. Ia locul lui Duimitrescu a venit i Vasilescu, în locul unui bogătaș vechia, a venit un îmbogățit, în locul vechilor oligarhi au venit oligarhi de dată recentă sau cel mult candi­dați la oligarhizm. Atât și nimic mai mult. Sub vechiul regim și sub oamenii cari au fost puși acum la dosar sau au murit, era, pare că mai multă de­mocrație în practica politică, înain­te de 1916, masele, adică alegătorii colegiilor restrânse erau chemați— mai mult de­cât cei de astăzi ca să se rostea­scă asupra controversei politice. Știm — ne aducem aminte, că pe atunci,, cea d’întâia ma­nifestare a partidelor din opoziție când voiam să răstoarne gu­vernul, era o serie de întruniri la ■"flicia. Acum nici­­ măcar acele întru­niri de la Dacia, nu mai sunt între­buințate, fiindcă toată politica, se fa­ce numai în culisele partidelor și în anticamerile șefilor și subșefilor. Situația, așa cum este, o dato­­rim, în bună parte, și faptului că sub pretext de demomcrație, oa­menii de mâna treia, au dat la o parte pe oamenii mai culți, mai ex­perimentați, cu­­ mai multă supra­față morală și actuală și le-au uzurpat locurile, bine înțeles, a­ceasta numai victorie democratică nu e. Fiindcă în toate partidele cu adevărat democratice, tot cei mai capabili, conduc, dovadă partidul bolșevic în Rusia. Tot ce are par­tidul mai de seamă, toate capaci­tățile sunt în frunte și stau în frunte, fără ca mediocritățile ambi­țioase să se gândească măcar ca să le ia locul. Lenin, Trotzky, Bu­­carin, Cicerin, Crasin, Rakowski, etc., etc. stau la posturile lor de cinci ani trecuți și nimeni, în acest vast partid nu se gândește să-i îmbrâncească de la cârmă și să le ia locul. Cauza este că acolo în Rusia domină o idee și o grijă de intere­sele statului, pe când la noi marea sigrabă a superficialilor este să aibă o demnitate și o cartă de vizită cu titluri. Și apoi partidele noastre nici nu au curajul să lucreze pe seama lor. Au nevoie de blocuri și de coaliții. Dar aceasta este cea mai pa­tentă afirmare a slăbiciunei fie­că­­ruia. Partidele democratice puternice, care reprezintă deái nevoile, as­pirațiile și voința populară fug de compromisuri și de tovărășii ete­rogene. Bolșevicii în Rusia au lucrat pe seama lor și au luat puterea pe seama lor. Fasciștii în Italia au lu­crat pe seama lor. Conservatorii în Anglia, s’au desfăcut de d-l Lloyd George, au luptat singuri și au luat puterea singuri. Aceasta este datoria fie­cărui partid, mai cu seamă a partidelor democra­tice. Altă chestie dacă un interes su­perior care domină peste toate :elel’alte este înțeles de­odată de pate partidele din opoziție și se­mpune spontani cu o colaborare. Iar în acest caz blocul se închea­gă de la sine și nu are nevoie de ani și de săptămâni de concilia­­b­le, de consfătuiri și de pertrâc­­ări. Și toate făcute în taină cu­­rijă ca marele public să nu afle imic. Partidele iau opoziție sunt acum la o răspântie, ele, pe lângă înda­toririle în chestia financiară, mai au și o îndatorire în chestia liber­tatii presei. Care este părerea acestor par­tide asupra acestei mari chestiuni? Const. Bacalbașa i­ehiere a universității O gravă hotărâre a fost luată ori de Senatul universitar . Cursurile tuturor facultăților din București s’au suspendat pentru toată durata anului școlar. Din cauza turbulen­ței nesăbuite a unei minorități nea­stâmpărate, tineretul universitar va perde astfel un an școlar. Ne dăm seama de însemnătatea mă­­surei Și de greaua perdere cultu­rală ce va rezulta din ea. Și regre­tăm că­î vor cădea victime atâția studenți potoliți și dornici de învă­țătură. Recunoaștem că în situația de azi nu există altă soluție. Dar n’ar fi trebuit să ajungem aci. Dacă Universitatea ar fi procedat cu e­­nergie și din vreme la măsurile disciplinare indicate de regula­ment, dacă profesorii ar fi supra­vegheat și canalizat mișcarea stu­denților, dacă în fine, guvernul și oficialitatea nu ar fi sprijinit pe ascuns și pe față această agitație, atunci am fi intrat în normal fără fi siliți să recurgem la mijlocul atât de aspru al închiderii Univer­sității pentru un an întreg.. Studenții vor putea acum să-și dea seama de lipsa de înțelepciune și de conștiință de răspundere a tulburărilor provocate. Primejdia grozavă de a perde un an de stu­dii îi va chema la realitate. Stu­denții liniștiți și maturi, majorita­tea incontestabilă a studențim­ei, vor trebui acum să se desolidari­zeze și să înfrâneze pe vinovați. Ii sfătuim să înțeleagă că drumul apucat nu duce de­cât la degrada­rea intelectuală și morală. N­ în­demnăm să manifeste voința de a relua în liniște și frăție studiile. E singurul mijloc pentru a face cu pu­tință o revenire asupra măsurii exemplare a Senatului universitar. PLEBS. öe$PC|!Efri di război NOUĂ DECIZIUNI ALE COMI­­SIUNEI DE CLASARE Comisiunea de clasare a despăgu­birilor în a treia sa ședință de azi dimineață a luat în discuțiile nor­male după care se va face clasarea drumaților de război. Comisiunea a hotărât ca în pri­mul rând să figureze cu­ drept pri­vilegiat la despagubiri localitățile care au fost distruse de război, din diferitele regiuni ale țarei așa de altfel cum s’a făcut, clasarea și de către decretele legi anterioare pri­vitoare la despăgubiri. Vor fi deci privilegiate localități­le: Giurgiu, Hârșova, Constanța, Cerma-Vodă, Rucărui, Tg.-Jiu, Mără­­șești, Tg.­Ocna, Slăbic, etc. S’a mai hotărât în principiu ca despăgubirile ce se vor acorda să nu se acorde numai locuitorilor ci și comunelor respective întrucât s’a zis că oricât ar fi ajutați locuitorii ajutorul, n’ar putea fi eficace dacă comuna respectivă nu are putința să-și refacă diferitele așezăminte de ordin public distruse de război. Relațiile kipro-m­oslave DECLARAȚIILE D-LUI STĂM­BOLnSKY IN CHESTIA BANDE­LOR MACEDONENE — Paris. — „Le Temps" anunță din Belgrad: „Se declară, în cercurile Infor­mate, că în urma demersului făcut pe lângă el de către reprezentanții marilor Puteri la Sofia, cu privi­re la prezența bandelor de comita­­gii, pe frontierele bulgare, preșe­dintele consiliului bulgar, d. Stam­­bolitsky, a avut o convorbire cu re­prezentantul Iugoslaviei. Primul­­ministru bulgar a rugat ca să nu ră­mâne îndoială, la Belgrad, despre sinceritatea sa și ca guvernul iu­goslav să-i acorde încă câtă­va vreme încrederea sa, adăugând că el se angajează să pună capăt or­­ganizațiunilor macedonene care lu­crează împotrivă­­ ca și împotriva regatului sârbo-croato-slovenilor. Lucrările comisiunei de import și 1 © xisen Divergințe fundamentale Se știe că ministerul de industrie și comerț, în urma diferitelor cereri venite atât din partea instituțiunilor financiar cât și din partea unor cercuri oficiale, a însărcinat co­mi­­siunea de import și export de pe l­ângă acest departament să avizeze asupra modificărei regimului de im­port în sens cât mai restrictiv, re­ducând importul la strictul necesar al mașinilor și materiilor prime ne­cesare întreprinderilor publice și particulare de utilitate socială per­manentă. CE FACE COMISIUNEA DE IM­PORT Potrivit acestor indicațiuni, comi­siunea a început, să lucreze, cău­tând, bine­înțeles, să suprime tot ceea ce nu intră în cadrul prevăzut de minister. Lucrările însă nu pot merge toc­mai așa ușor, cum s’a crezut la început, de­oarece o parte din mem­brii comisiunii, cu toată dorința ce au de a reduce cât mai mult cu pu­tință importul nostru, sunt de pă­rere că lucrurile nu trebuesc îm­pinse prea departe. SABIE CU DOUA TĂIȘURI Reducerea importului, susțin ace­știa, este o sabie cu două tăișuri și restrângerea excesivă a lui poate da rezultate și mai primejdioase decât un regim de import temperat. In epoca de refacere în care se gă­sește țara și față cu marile lipsuri de cari suferă în toate domeniile, nu se poate vorbi de un regim prohibitiv excesiv, cum pretind unii însuși d. ministru de finanțe, în discursul său de la Cameră în ches­tiunea valutei, a spus că, în restrân­gerea importului, trebue procedat cu multă prudență și, în tot cazul, nu trebuesc puse mari speranțe pe efectele restricțiunilor. Firește că sunt multe articole im­portate de care nu putem lipsi câtă­­va vreme, dar importul acestora con­tează prea puțin față cu mari’» ne­voi de­­ materii prime, mașini, instru­­mente teh­nice, medicamente, tm­­­ulturi pentru armată, etc. CONTRABANDA ȘI SPECULA Dar chestiunea nu se limitează aci.. Unii membri din comisie se întrep­­ed, dacă nu chiar ți prohibirea im­portului acelor mărfuri destinate consumației particularilor si in spe­cial orașelor, nu va avea efecte fonale îngrijitoare? Aceste rezultate vor fi: zic adver­sarii procetului, o înflorire cum nu s'a mai văzut a contrabandelor, o speculă hidoasă și o scumpete a mărfurilor curente insuportabilă . Iată o seamă de întrebări pe cari unii membri din comisiona le pun și cari dau naștere la discuții a­­prinse și interesante. i Hotă­rîrile definitive rămâne să se vadă mai târziu, când avizul co­­misiunei va fi prezentat d-lui mi­nistru al industriei și când însuși consiliul de miniștri va lua în dis­cuție proectul. _ TH. V. Tacit. Conflictul oriental, dacă va continua, va fi deci limitat între An­glia și Turcia. Alături de Anglia vor fi de­sigur și alte state interesate di­rect în Orient. Vor fi însă Rușii ală­turi de Turci ? In Ruhr se produc semne de­­ înfrângere a rezistenții germane. In urma măsurilor drastice luate de­­ taanco-belgieni grevele încetează în cele mai multe locuri și munca se reia în serviciile publice. Conflictul oficial continuă însă cu aceeași in­­­­tensitate și nu a venit încă momen­tul unor tratative directe de împă­care. SEUL. — Amândoi suntem in­valizi. Tu războiu.... din războiu, eu de după pentru Copii. Cu toate măsurile luate în ultimul timp pentru­ a se asigura regulata funcționare a morilor din Capitalei, lucrurile merg foarte greu și ora­șul este aproape în permanență a­­menințat să rămână fără pâine. Faptul se datorește când lipsei de vagoane pentru transportul făinei, când greutăților de aprovizionare cu grâu pe preț maximal când lip­sei de combustibil. Datorită acestor cauze actual­mente, majoritatea morilor din Ca­pitală au încetat lucrul. Ministerul de industrie, avizat ori din nou de către o delegație de morari, de această situațiune, a fă­cut demersurile impuse de necesi­tăți. În ce privește lipsa de făină, pâ­­­­nă, când va veni grâul cumpărat­­ pentru Capitală se va dispune, poa­te chiar azi, aducerea unor cantități de făină din anumite centre care au disponibilități. resistente germane în Ruhr Directorul Oficiului finanțelor din Düsseldorf, condamnat la un an închisoare, suspendare (sursis), apoi expulzat. D. SCHULTIUS O inițiativă frumoasă Princesa moștenitoare trimite ță­rii, de la Palermo, un apel care e o foarte frumoasă și nobilă inițiativă Princesa Elena propune înființarea prin danie publică a unui mare spi­tal de copii la București, cu secții diverse și cu școlile de infirmieri trebuitoare pentru protecția copilu­lui. Manifestul princiar amintește că mor în fiecare an 150.000 de copii din pricina lipsei de îngrijire. O operă socială și națională din cele mai de seamă se inițiază prin acest vibrant apel. Se cade să gă­sească in rândurile cetățenilor, în mijlocul acestei Capitalei a luxului și a petrecerii, primirea generoasă ce i se cuvine. Dch. Răspunsul turcesc va fi dat astăzi Divergența franco-brita­­nica se menține Rezistența germană în Ruhr­e în descreștere ** Astăzi expiră termenul acor­dat delegației turcești pentru a exa­mina tratatul și a răspunde în mod precis dacă e dispusă să-l semneze Este în afară de orice îndoială că lordul Curzon persistă în hotărîrea luată de a nu prelungi cu­rtici un­­ preț discuția și de a părăsi chiar ■astăzi orașul Lausanne. In cazul că Turcia va da un un răspuns afir­mativ, el va reveni numai pentru a asista la ceremonia semnării, in cazul contrariu conferința va fi con­siderată ca rupt­ă și vom avea drep­tul să ne așteptăm la o reluare a conflictelor din Orient. Semnificati­vă, în legătură cu această situație, e știrea care a circulat ori în cercu­­­­rile noastre diplomatice, cum că An­­­glia și-ar fi asigurat pentru even­­­­tua­tatea reluării ostilităților spriji­­­­­nul militar al Greciei și Iugosla­­­viei. " 1 ## In interved au mai avut loc la Lausanne discuții în care s’a evi­dențiat numai rezistența Turcilor și desacordul dintre Franța și An­glia. A fost intre altele vorba de re­gimul capitulațiinlor f pe care An­­­­glia dorește să-l mențină, iar Fran­­­­ța vrea să-l desființeze. Divergența I­mm* ca și arttctíete witgorkgl ale presei oficioase franceze, indică un chip limpede că Franța e dispu­să să închee o pace separată cu Vase germane pentru transportul cărbunilor, refugiate la Duis­­burg pe Rin, pentru « ț și • v * Cum se vor face naturalizările Chestii libertăței Individuale Cluit­e-'VOL noul trandu­flcr^rî După ridicarea ședinței de erî a Camerei deputații au trecut în secțiuni, unde au luat in discuție proectul de Constituție. Iată principalele chestiuni desbătute. La art. 5 care arată că „Ro­mânii, fără deosebire de ori­gină etnică, de limbă sau de religie, se bucură de libertă­țile prevăzute în acel articol. — reprezentanții sașilor au cerut în secțiunea a II înlocui­rea termenului de „român“ cu acela de „cetățean român“ Chestiunea a rămas în dis­cuție. La art. 6 secțiunea a IV s’a pronunțat împotriva dreptu­lui de vot al femeilor. NATURALIZĂRILE La art. 7, care spune că na­turalizarea se dă în competin­­ța puterei executive, s’au in­trodus de către secțiunile V și VI următoarele modificări: Stagiul de naturalizare să fie de 5 ani. Naturalizarea să se facă prin decret regal, după propunerea consiliului de mi­niștri și­ după ce s’a luat avi­zul consiliului superior admi­nistrativ asupra regalitții ac­tului. Se reduce termenul de natu­ralizare de la 5 la 2 ani pentru următoarele categorii: 1)’ Cot­car!­a,a adus țări­ servicii spe­ciale pa terenul științific, eco­nomic, cultural etc. 2) Cei care sunt români prin naștere și vîn din alte state. LIBERTATEA INDIVIDUALA La art. 13 care vorbește de asigu­rarea libertății individuale, se ara­tă că arestarea nu se poate face decât în virtutea unuui mandat jide­­cătoresc motivat, care trebue comu­nicat în momentul arestării sau cel mult în 24 ore după arestare. In secția a Il-a sfa cerut înlocui­­rea cuvintelor „cel mult în 24 ore după arestare­‘, cu „imediat după a­­restare". Nu s’a ajuns încă ci o înțelegeri în această privință. DISCUȚIA GENERALA Firește că toate aceste mo­dificări aduse de secțiuni, mi­mează să fie impuse discu­­țiunei comitetului delegaților, care are a se pronunța. * Deputații au primit instrucțiuni ca după ridicarea ședințelor să trea­că imediat în secțiuni, pentru ca proectul de Constituție să fie trecut mai curând din secțiuni, în discuția* nea generală a Camerei• Guvernul mai are o mulțime de proecte importante de adus înain­tea Parlamentului și dorește c­t Constituția să fie votată mai cu­rând, spre a veni și rândul acelor ■ proecte- Act. • vTvTr.. T‘.TT’înțET.Tvtv.:• jvzpj&a?ixvcvi.vt. f­ințt politică MMMMMEnc. Acordul dintre partidele de opoziți­iso s'a încuiat Cauzele nesemnărei acordului Vineri seara, comitetul executiv cd partidului țărănesc s’a întrunit spre a discuta asupra semnării acordu­lui dintre partidele de opoziție în vederea luptei Împotriva procctului de Constituție depus de liberali. D- dr. Lupu­ a făcut o dare de seamă asupra tratativelor , urmate între d-sa și d-m. Kitrii Maniu și general Averescu, după care a dat citire textului acordului acceptat de toți trei. O lungă discuțiune s-a încins asu­pra formulei de acord, discuțiune care a ținut de la 9 seara până la 1 noaptea, după care proectul a fost respins de majoritatea absolută a celor prezenți.Cauzele pentru care partidul țără­nesc a respins acordul sunt a se găsi în faptul că textul acceptat de d. general Averescu spunea numai că se va duce o luptă paralelă pen­tru împiedicarea votării Constitu­ției liberale, fără însă a proclama angajamentul solemn al partidelor de opoziție să nu recunoască aceas­tă Constituție, mai cutezătoare tentative reacțio­nare de a impune țării o Consti­tuție menită să aducă o nouă ro­bire poporului prin sugrumarea tu­turor libertăților. Partidul țărănesc este ori­când gata să facă un acord cu organi­zațiile politice de opoziție cari îm­brățișând acelaș obiectiv, vor pri­mii un program de luptă care să garanteze izbânda. Con­isaüratul partiiist țărănesc Din partea conducerea partidului țărănesc a primim următorul comu­nicat: Partidul țărănesc recunoscând necesitatea unui front comun îm­potriva încercării partidului­ liberal de a impune țării o Constituție ab­­solutistă și răspunzând unei do­­rinți a opiniei publice pentru alcă­tuirea unui asemenea front, a con­venit a intra în tratative cu parti­dul național și partidul poporului pentru realizarea acestui dezide­rat. După tratativele urmate nu s-a putut ajunge la stabilirea unui a­­cord de luptă care să garanteze atingerea unui obiectiv comun, Partidul țărănesc înțelege că partidul liberal este obstacolul principal în calea realizărilor de­mocratice ale țării și-și va concen­tra și în viitor întreaga energie in buia centru radicars*. a. celei ] ea mare șomer sovietist IMPORTANTE DELAPIDĂRI IM FONDURILE SECRETE ALE INTERNAȚIONALEI IN­ Paris. — Din Stocholm se comuni­ca următoarele: Revizuirea conturilor fondurilor secrete ale Internaționalei a IlI-a, a dat loc, după revelațiunile lui „Stockholm Tidninken” uvor teribil scandal. Zinoviev a cumpărat un splendid colier de diamante pentru o oarecare Adelaida Hansen, colabo­ratoare secretăRadek­ a cheltuit in șase luni, anul trecut, două milioane patru sute mii ruble aur, sub pretext că f­om cntează revoluția în Egipt, Bulgaria și Turcia. In realitate, el a cumpărat, acțiuni ale unei intre­­prinderi condusă de Trot­zin­ și ti­­tluri industrial- engleze. Sadaul a cheltuit­ un milion ruble aur (adică­ —8 milioane franci după cursul ac­tual) pentru a provoca dezordini în coloniile franceze. Finezii Fino și Bahia au cheltuit după placul lor, fără rezultat un milion două sute mii. jigravarea chestiei Kerne­lishiki! GUVERNUL LI­TUAN RESPINGE NOTA ALIA. ȚILOfft Berlin, 3. — (Radar),­­ Din Kowno se anunță că parlamentul lituanian ar fi hotărât alipirea Me­­mel-ului de Lituania« #'

Next