Dimineaţa, iunie 1923 (Anul 20, nr. 5950-5978)
1923-06-25 / nr. 5974
Piepturile omului Nu e, desigur, spre lauda organizației noastre de stat, faptul că după aproape un veac și jumătate de când „drepturile omului“ au fost proclamate în mod solemn de marea revoluție franceză, s-a simțit nevoia să se întemeeze și la noi o ligă care să ia apărarea acestor drepturi. Nevoia a izvorît dintr’o realitate socială haotică, în care drepturile individului nu găsesc nici o garanție în scutul legei, în care bunul plac înlocuește adesea normele de drept, în care libertățile publice atârnă de voința guvernanților și în care nimeni nu se simte ocrotit în mod sigur împotriva arbitrajului. Din această nevoie a pornit constituirea Ligei. E vorba, firește, de o organizație cetățenească legală și cu o acțiune iarăși legală, căci ar fi o lipsă de logică absurdă ca o organizație alcătuită pentru apărarea drepturilor legale, să se abată câtuși de puțin de pe terenul celei mai stricte legalități. Două sunt căile de manifestare ale Ligei drepturilor omului. E, mai întâi, lupta împotriva ilegalităței, sprijinul mutual pentru apărarea dreptului și demnităței omenești primejduite, acțiunea pentru apărarea libertăților publice. E, apoi, acțiunea de propagandă și de cultură cetățenească, pe care noi o socotim in momentul de fază mai importantă chiar decât cea dintâiu. E vorba de a risipi apatia fatalistă a românului care acceptă cu resemnare violenta ilegalităței, de a trezi în el vrednicia omenească și conștiința de cetățean. Opera aceasta de educație și de biciuire a mândriei cetățeanului e menită că opuse oricărei manifestări de ilegalitate, de arbitrar și de violență, un cetățean conștient de drepturile lui și predispus să se apere cu cea din urmă energie. Când conștiința aceasta cetățenească se va generaliza, tirania va rămâne neputincioasă și însăși rațiunea de existență a unei Ligi a drepturilor omului va dispare. Ceea ce caracterizează un stat cu adevărat civilizat este starea lui de legalitate. In definitiv, tot progresul realizat în domeniul alcătuirilor sociale, constă în fixarea normelor de conviețuire ale oamenilor, în traducerea acestor norme în legi, în liniștea deplină a cetățeanului care știe ce-i este îngăduit și ce nu. La noi tocmai această stare de legalitate — semnul caracteristic al civilizației — lipsește. Nu legea cârmuește, ci bunul plac al guvernelor și al autorităților, și cetățeanul se simte defarmat în fața abuzului și a violenței. „Liga drepturilor omului“ are de îndeplinit o operă mare de educație cetățenească, de înfrânare a abuzului, de apărare a drepturilor individului, de întărire a spiritului de legalitate. De aceea, toti acei cari pretuesc această operă, să se înscrie în Ligă și să-i dea sprijinul. Toți, fără deosebire de culoare politică. Căci drepturile individului și respectul legalității leagă laolaltă pe toți cetățenii, pe deasupra deosebirilor de concepții politice care îi despart. Iosif Nădejde © 3. Gardiștii altora Citim vii ziarele din Praga. Er a avut loc, în prezența prefectului poliției Bienerth, inaugurarea bibliotecei gardiștilor de oraș. Biblioteca conține 3000 de volume, cuprinzând tot ce e mai de seamă din literatura cehoslovacă, precum și traduceri din literatura universală. De asemenea, „biblioteca gardiștilor“ conține și cărți necesare instrucției profesionale a agenților de poliție. Noua blibliotecă este instalată în localul prefecturii de poliție și va fi condusă de un comitet de poliție. Ea a fost înființată din fondurile rezultate dintr-o loterie autorizată anume în acest scop. Pe când ultima! A apărut o nouă ordonanță a Primăriei Capitalei în chestia pânii. Vă mărturisesc că nici nu mi-am dat osteneala s’o citesc pentru două motive mai principale. Primul că ar trebui s’o confrunt cu ordonanțele de mai înainte, muncă titanică de care nu mă simt în stare, ca să văd întru cât cea din urmă se deosebește, în bine sau în rău, de înaintașele ei, căci altfel citirea celei de față nu văd de ce folos ne-ar fi. Al doilea e că... știu că tot nu se va aplica nici asta. Mă rezerv deci de a le citi, de va trebui, pe cele următoare, care vor veni la sigur. Singura întrebare ce-mi pune când va apărea ultima, ultima și bună. Se întâmplă cu aceste ordonanțe ale Primăriei, pentru pâine și altele, ce se întâmpla guvernelor cu decretele legi. Aveam câte unul pe mică pe ceas, și ajunserăm la un moment dat să existe vre-o câteva mii. Numai tabla lor de materie forma o broșură. Și de aceia miniștrii,sostisiți și încurarați, tranșau chestiile după bunul lor plac care era adevăratul decret-lege, — și acela însă — tot decret-lege al zilei sau al momentului. Restul mergea să îngroașe de prisos colecția. La fel și cu ordonanțele Primăriei. Ceia ce se aplică e numai neaplicarea lor, mai exact voința și interesele personale ale agenților însărcinați cu supravegherea lor. Asta e barem ceva constant, o regulă fixă, asupra căreia ordonanțele oficiale au efectul unei mișcări de evantaliu în mijlocul unui uragan. Ei, dacă ar veni odată și una care să se aplice, fie și proastă, ar fi ce-ar fii I. Abonaților din Capitală, ziarul „DIMINEAȚA" li se aduce zilnic acasă de către distribuitorii noștri speciali Bisericai antisemitismul Cuvântul mitropolitului primat Mitropolitul Primat, primind pe reprezentanții comunității evreești și ai Uniunei evreilor români din București, a avut prilejul să apere biserica ortodoxă și credința creștinească de jignirea ce li se aduce când se face vr’o apropiere între ele și sălbătăciile antisemite. Șeful bisericii ortodoxe române, ca creștin și ca om de știință, are toate indrituirile și adăogăm, toată datoria, să se vorbească într’o chestiune care e furișată de cei interesați in penumbra bisericii. Mitropolitul Miron a vorbit cu toată autoritatea credinței lui, cu toată francheța învățăturii lui și cu toată ardoarea unui bun român. Antisemitismul nu poate purcede și nu poate primi justificare dela biserica creștină, care este, care trebue să fie, focarul iubirii aproapelui și al îngăduinții universale. Orice mișcare de ură și de intoleranță este o tăgăduire a creștinismului, iar tentativa huliganilor noștri de a acoperi ciorile lor cu protecția bisericii, e cea mai trivială insultă ce se poate aduce credinții lui Crist Legenda ridicolă a omului ritual, vânturată iarăși de publicistica există a fost respinsă de seriositatea înaltului prelat ca unul din cele mai îndrăsnețe falsuri religioase. Iar din punct de vedere naționalromânesc, ațâțarea antisemitismului este o atât de gravă greșală, — este un atentat împotriva liniștii și progresului pașnic al țării. i ea acea limcarima ca acea vitejie a adevărului și cu acea înțelepciune patriotică ce-au făcut totdeauna sfințenia reală a marilor păstori de suflete. Mitropolitul Miron a semănat cu belșug cuvântul cel bun. Nădăjduim că în pământ rodnic a căzut.. D. Ch. Revoluție în Albania TRUPELE GUVERNAMENTALE ÎNVINSE DE REBELI Belgrad, 23. (Rador.). — Din Albania se anunță că acolo a izbucnit revoluția și că trupele guvernului au fost învinse de către revoluționari. Belgrad, 23. — Știrile sosite din Albania de nord, anunță ciocniri armate intre nesupuși și trupele guvernamentale, în munți lângă Scutari. Aceste mișcări au fost localizate și nu sunt de natură revoluționară. Cercurile oficioase din Belgrad le consideră ca evenimente de natură cronică, fără importantă. Oglinda arilei crizele — Cum îți mergi în căsnicie T — Ca în politică, din criză în criză... O prinșii Ie Capitali NUMĂRUL CÂINILOR TURBAȚI A SPORIT IN PROPORȚII ÎNGRIJITOARE De la o vreme încoace, nu e zi de la Dumnezeu în care câinii turbați să nu facă victime în Capitală. Scriitorul acestor rânduri care locuește în apropiere de Institutul antirabic, are zilnic ocazia să vadă cum numeroși cetățeni, mușcați de acești câini, așteaptă cu noaptea în cap să le vină rândul pentru a li se face cuvenitele infecții. Căldurile și lipsa de apă fac ca turbarea câinilor să se întindă, devenind o adevărată primejdie. De altfel, se știe că Bucureștii dețin — am putea zice fără nici o exagerare în toată Europa — recordul în ce privește numărul cel mare al câinilor fără stăpân. Ca la Stambul — va zice cineva. Nu, căci cei ce au fost în vremea din urmă la Stambul știu că sunt mai mulți ani de când au fost complect stârpiți câinii fără stăpân. De aceia, turcii sunt acum în drept de a ne întoarce vorba și a zice, ca, la București. Primăria care, cu toată lipsa de mijloace de care se plânge, găsește totuși bani să arunce sute și sute de mii de lei pe automobile de lux pentru plimbările d-lor consilieri și pe exproprieri ce puteau fi amânate fără nici un inconvenient, nu dispune oare de atâtea mijloace, ca să pună odată capăt rușinosului spectacol și marei primejdii ce prezintă pentru sănătatea publică numărul mereu crescând al haitelor de câini ce umplu străzile Capitalei? Suntem îndreptățiți să ne așteptăm la un gest mai energic în această privință din partea omului științei medicale care se găsește în fruntea comisiei interimare, Eld. O manifestație românească la Paris . Reprezentația ungă trupe românești Cuvântarea din Robert du Piers Ni se scrie din Paris cu data de 16 iunie : Aseară a avut loc la „Oeuvre" premiera dată de artiștii „Teatrului Mic“ din București cu piesa patima Roșie". A asistat un public destul de numeros, compus mai ales din membrii ai coloniei române din Paris, între care ministrul plenipotențiar al României, d-ra Elena Văcărescu, d. de Max, etc. înainte de reprezentație -a vorbit d. de Flers, care, între altele, a salutat trupa bucureșteană venită să arate francezilor ceva din frumusețile artei românești. D. de Flers a fost foarte călduros, cum este de altfel ori de câte ori are prilejul să fie în public un discurs despre România. El a amintit rolul țării în război, arătând că prietenia franco-română nu izvorește din calcule dipllmatice, ci din identitatea firii celor două rase. Pentru a doua oară l’am auzit pe d. de Flers vorbind despre latinitate. — Multă vreme, — a spus dânsul adresăndu-se românilor din sală, — n’am știut ce e aceea latinitate, deși vreme îndelungată am făcut parte din tot felul de comitete filo-latine și am auzit nenumărate discursuri asupra acestui subiect. Dar venind în țara dv. am aflat-o. Latinitatea la diferite popoare se manifestă prin același mod de a simți de pildă frumusețile unui vers sau al unui apus de soare, de a concepe lucrurile, de a trăi și, cum ați dovedit-o între 1916 și 1918, de a muri. Nu știu dacă definiția aceasta, pe care o reproduc din memorie, va tranșa sau nu chestia foarte controversată asupra existenței latinității și a unor caracteristice speciale, comune „raselor“ de orgine latină, dar am văzut aseară că a plăcut mult, deoarece sala a aplaudat-o în mod frenetic. FRANCEZII ȘI TEATRELE STRĂINE Dar să trecem asupra acestui punct pentru a veni la reprezentație. N’am să vorbesc bineînțeles de piesa în sine. Nu fac aci critică teatrală, ci reportaj. Vom spune doar câteva cuvinte despre interpre- A fost foarte reuniză. Asamblul este excelent. D-nele Elvira Popescu și Mitzi Stănescu, ca și d-nii Iancovescu, Storin și Mihalescu, au dat maximul de ce au putut și publicul, inclusiv fracezii cari au asistat,i-a rechemat la sfârșit de nenumărate ori. Acum rămâne de văzut ce efect vor face reprezentațiile acestea asupra publicului francez, scopul lor fiind dacă nu ne înșelăm, ca francezii să cunoască mai de aproape arta românească. Judecând după începutul de experiență care se face acum în această direcție putem spune că va trebui să se lucreze mult și greu înainte de a se ajunge ca francezii să ne cunoască și apoi să ne aprecieze din punct de vedere artistic. Francezii sunt extrem de dificili. Numai italienii ca Ermeto Novelli sau Zacconi, sau rusii cari au adus, în teatrul de varietăți și în celalt, o notă originală au putut să fixeze atenția lor. Facem aceste reflexii rapide nu pentru a descuraja pe cineva, ci pentru a arăta că drumul care duce la realizarea scopului urmărit este foarte departe de a fi ușor. CE SPUNE PRESA Despre reprezentația de mai sus se ocupă bine înțeles cronicele dramatice ale ziarelor din Paris. Iată câteva extrase din articolul d-lui Maxime Girard apărut în „Le Figaro“ dela 17 Iunie: „Rămâne pentru noi, mai presus de orice îndoială, că d-na Elvira Popescu, d. Iancovescu și camarazii lor sunt artiști de mâna întâi. D-na Popescu a găsit prilejul să ne arate pe rând multiplele aspecte alte talentului ei. Are grație și seductiune. Știe să fie cochetă și îndrăgostită. Ți-a închipui lesne în comedia ușoară, ca și în comedia cea mai dramatică. A obținut un triumfal succes. D. Iancovescu nu fu mai puțin aplaudat. Și merită. Are multă siguranță în joc, o măsură și o autoritate excepțională. Exprimă cu atâta relief sentimentele care îl însuflețesc încât dă spectatorului iluzia că înțelegem fiecare replică. D. Storin e de o rară vigoare. Forță și umeri. D. Mihalescu a izbutit într’o foarte pitorească compoziție de parazit. D-ra Nutzi Stănescu e încântătoare în sensibilitatea prietenei ce se sacrifică. Citiți azi Papina Copiilor D. ROBERT DE FLERS r aSIATRUK t<PIMiraEAȚAM "% A mnsncr.-r.- -x "'-’’^BnBBnaiMnHgnwaauisnMiBnMMBnMmnnHnBaniinnnmaaanniBaMmmnaii a I Cupon, de premii I S — Seria Il-a —____ (jj M o. S' I I Strângeți aceste cupoane! Adunând 90 de cupoane §j consecutive primiți cinci bonuri de participare la tragerea % a marilor premii oferite gratuit de ziarul „DIMINEAȚA". | áimmmm din luna septembrie — ^ Sibilin așteptarea Simlii? românie! Decorarea orașului Măsurile de ordine — De la trimesul nostru special — Varșovia 21 Iunie Pregătirile pentru primirea suveranilor români au început. Este prima vizită pe care o face un șef de stat în Polonia și pentru acest motiv solemnitățile ce vor avea loc cu acest prilej vor întrece in somptuositate și strălucire pe cele ce au avut loc până azi. Autoritățile lucrează cu înfrigurare la complectarea programului și la luarea măsurilor necesare în vederea serbărilor. Din toate, provinciile Poloniei, din Galiția, Silezia și Posnania au început să sosească delegațiuni care să asiste la această mare sărbătoare. Portul pitoresc al țăranilor Galiției și al celor din Silezia dă un aspect caracteristic străzilor marelui oraș. In grupuri, conduși de delegații autorităților, oaspeții au fost duși să viziteze toate monumentele istorice ale Varșoviei. ARCUL DE TRIUMF In capitala Poloniei nu se discută alteva decât acest eveniment. Pe aleele Ierusalomka, Nowy-Swiat și Ujazdowska pe unde va trece cortegiul regal au și început pavoazările. Pe stâlpi ornați în alb au fost prinse panoplii cu stema republicei poloneze peste care fâlfâe drapelul românesc alături de cel polonez. Pe frontispiciul arcului pe o bandă cu culorile românești, s-a scris în limba română: „Varșovia vă urează bun venit“. Echipe numeroase de muncitori lucrează la repararea pavagiului pe tot parcursul drumului pe unde va trece cortegiul regal. PE LA VITRINE La magazine se lucrează la Împodobirea vitrinelor iar în multe au și fost așezate fotografiile Suveranilor României. In unele magazine de dulciuri au fost expuse bomobane și pachete de ciocolată cu numele Reginei Maria, iar in tutungerii au început să se vândă țigări Regele Ferdinand. PREGĂTIRILE LA PALATUL LAZIENKO Am avut prilejul in cursul zilei de erí, să fac o nouă vizită în palatul Lazienko, unde vor locui suveranii. Cu o mare febrilitate zeci de eheipe lucrează unii la montarea tablourilor și candelabrelor, alții la așezarea mobilelor, unii la curățirea parchetelor iar afară câteva zeci de grădinari înfrumusețează grădinele. In colțul din spre palatul Belvedere s’au amenajat câteva odăi pentru Suverană. Dormitorul în atlas brodat bleu, un budoar în mov și un mic salonaș au fost aranjate cu mult gust de câteva din doamnele din aristocrație ce vor forma curtea Suveranei în timpul șederii la Varșovia. Statuete splendide în marmoră de Carrara rămase chiar de pe timpul regelui Stanislas Poniatowski au fost așezate cu mult gust prin colțuri. De la fereastra dormitorului Reginei se întinde o perspectivă sublimă spre lacul ce înconjură Palatul. Pe pereții tapetați în brocard bleu se află multe tablouri de mare valoare: APARTAMENTUL REGELUI Trecem un coridor și pătrundem în apartamentul ce a fost pus la dispoziția Regelui Aici a locuit ultimul rege al Poloniei Stanislas August. Dormitorul va fi tot în „camera lui Salomon“, altădată camera de culcare a fostului rege. Mobila este destul de simplă din mahon maron ; ea contrastează mult cu somptuositatea salonului portocaliu care este In fata dormitorului. Busturile și statuile de marmoră și sculpturile minunate de na zduri ca și tablourile marilor maeștrilandezi și italieni ce acoper peretii dau un aspect foarte interesat salonului. In același apartament au fost găzduiți foștii țari Alexandru al 111-lea și Nicolae al II-lea când veneau la Varșovia. Trecui apoi mai departe în apartamentele personalului curiei și binevoitorul meu însoțitor un funcționar de la externe mă duce de-mi arată apartamentul care a fost locuit de Țareviciu în timpul vizitelor, la Varșovia. Toate mobilele și obiectele de artă din palat au fost aduse abia de o săptămână din Rusia doarece au ost luate de ruși în timpul evacuări Varșoviei In urma unei convențiuni sovietele au restituit toate mobilele și obiectele de artă ce au fost ridicata de la Lazienko și transportate la Petrograd. In toate sălile nu este permis să se umpe decât cu pantofi de pâslă EXERCIȚIILE GARZEI Traversăm la coborîre somptuoasa capelă a palatului unde se va oficia un Te-Deum imediat după sosirea suveranilor și ne înapoiem în oraș. In fața palatului Belvedere care este alături de reședința suveranilor noștri, am auzit deodată muzica intonând imnul regal. Surprins, am chestionat pe un ofițer care mi-a lămurit că garda președințială face exerciții în vederea părăzei. t In fiecare clipă trec pe străzile Varșoviei, unități din trupele venite din provincie cari se îndreaptă spre Câmpia Mokotow unde vor avea loc părările militare suib comanda mareșalului Pilsudski HALURILE DE ORDINE Pentru menținerea ordinei au fost luate cele mai stricte măsuri de pază. In această direcție politica poloneză lucrează cu concursul siguranței noastre. D. Romulus Voinescu a venit cu polițiști dela noi cari din prima zi s’au pus pe lucru. S’au luat măsuri pentru închiderea frontierelor spre Rusia și Ungaria ca să nu se poată strecura nimeni Toti proprietarii au fost făcuți responsabili de cele ce se vor întâmpla in cursele lor și, mai mult, vor fi responsabili și de cei cari vor staționa în fata casei lor. PROGRAMUL FESTIVITĂȚILOR DE ERZ In cursul zilei de Duminică când aceste rânduri vor fi sub ochii cititorilor solemnitățile se vor desfășura după programul următor: La orele 10 suveranii vor sosi In gara Varșovia unde vor fi primiți de președintele republican, guvern și corpul diplomatic. Vor fi conduși la palatul președințial unde va avea loc un dejun intim. După amiază suveranul va primi corpul diplomaic și notabilitățile iar seara va avea loc un dineu de gală oferit de președintele republicei la castelul din Zamok. După dineu va avea loc o recepție la care a fost invitată toată elita Varșoviei In cursul zilei președintele republicei va conferi regelui cordonul bleu al Virtutei Militare iar regele României II va decora cu ordinul Carol I. Se vorbește în cercurile diplomatice că la dineul și recepția de la palatul Zamek va lua parte și principele Obolenski ministrul plenipotențiar al sovietelor. " I. Nedelea * * Pelatul £azienice