Dimineaţa, iunie 1923 (Anul 20, nr. 5950-5978)

1923-06-08 / nr. 5957

S de necrezet! Restauratorii Capitalei nu speculează. Cine ne jupoae e Statul, bine i-a zis, cine i-a zis, cum i-a zis! Câte­va cifre Am în fața mea unul din cele mai extraordinare documente din câte mi-a fost dat să văd. E un comunicat al restauratorilor din Capitală a cărui citire m’a uimit. Să vedeți și dv. dacă am dreptate. Credința generală este că cei ce ne ajută să ne umplem stoma­­curile o fac cu jupuirea pieței noa­stre. E o tragică dilemă din care nu putem eși, de aceea ne si plân­gem amar­ N’a existat rasă de ne­gustori împotriva căreia să se fi ridicat atâtea dese și vehemente protestări din partea publicului ca acela a birtașilor. Iată însă ce spun și ei — și trebue să-i as­cultăm. „ Dacă am câștiga așa de mult, zic ei, am vedea deschizându-se birturi no­i. Din contra, multe din cele vechi s’au închis, din cau­za pierderilor. E destul să cităm pe Frascati, Wilson, Royal, Excel­sior, Oswald, Enache. Nu există nici un caz ca un restaurant să fie deschis prin acordări de filoderme, căci nu dă mâna. Restaurantul Continental a fost abandonat după doi ani de pierderi consecutive. Marele restaurant Cina, cu 5 milioane capital, nu va da dividende, iar restaurantele Arta Culinară, Metropol, Europa, Elisée și Mod­ern n’au dat, pe anul 1922, decât un beneficiu, pentru toate laolaltă, de lei 382-926. E de necrezut ! Atunci In punga cui intră foloa­sele birturilor, de scumpetea că­rora cu drept cuvânt ne plângem? Restauratorii răspund că ele intră în casa statului căci pe când be­neficiile lor pe anul trecut n’au fost decât de lei 382,926. Statul a încasat în același timp, din taxele de consumație de 10 la sută, su­ma de lei 3,349,373. Prin urmare la fiecare fel de mâncare pe care-1 consumăm, folosul birtașului e de una și a Statului de zece, adică da­că pentru o salată plătim 20 de lei, din câștig la birtașul o parte și sta­tul 10! Mă mir totuși că comunicatul ig­norează încă pe doi căpcăuni cari ne supune: intermediarii și produ­cătorii, încât bietul consumator, de mână cu restauratorul, e asal­tat de o ban­dă de fiare în frun­tea căreia statul stă“ ca un leu nă­prasnic, producătorul ca un tigru feroce și intermediarul ca o hienă oribilă. Iată ce pleac­e, în fond, așa zisa lege a speculei, care tocmai pe leu și pe tigru îl lasă nesupărați. Tot e bine c’am aflat-o. De aceia, parafrazând o nostimă frază a lui Dimitrie Sturdza, vom zice $1 noi statului fată de acest straniu și neașteptat document pe care ni-1 furnizează restauratorii Cantalei. Bine ti-a spus, cine ti-a spus, cum ti-a spus—știti, Mihalache. I. T. '". Condamnatul la muțenie UN PROFESOR DIN BASARABIA S CONDAMNAT LA NU MAI VOR­­BEASCA Ne-am­ treca­t mereu la ochi, am ci­tit de câteva ori și totuși nu ne ve­nea sa credem, așa de extraordinar ni se părea cazul. Un ziar publică o sentință prin care: „contrar ordinului No. 6294 din 17 II 1923, d. general comandant mi­litar al Basarabiei a hotărât ca pro­fesorul lorddchescu Nicolae să fie pentru, totdeauna oprit de a mai vorbi in adunări, t Cu ce s’a f­ăcut vinovat acest biet pr­ofesor pentru ca să fie lovit de o pedeapsă pe care degeaba am cău­ta-o tn codurile de legi din Congo beau Cafreria ? Profesorul Iordăchescu e antilibe­­ral și nu e antisemit. Deci, nu poate fi decât un blsevic foarte primejdios. Că e un profesor eminent, că posedă o cultură aleasă, aceasta îi agravea­ză vina un loc de a i-o ușura. Să nu cânți osanale guvernului ac­tual, să nu strigi „Jos Jidanii“ și să nu spargi capete sau măcar geamuri evreiești, apoi așa ceva merită mult mai mult decât o simplă interdicție de a vorbi. Gluma la o parte, dar e hidos și extrem de revoltător ceea ce se petrece in Basarabia cu sprijinul și încura­jarea patentă a guvernului, care mu vede prăpastia ce o sapă între Basa­rabia ș vechiul regat. N. N. Donațiunea Bolnavu Ziarul liberal „înfrățirea“, din Cluj publică următoarele cu privire la „donațiunea“ d-lui Bolnavu : „Acum câteva luni gazetele din Bu­curești au anunțat că un domn Va­­siliu-Bolnavu, mare bogătaș din Plo­ești a făcut o donație de 12 milioane cu scopul foarte frumos de a se ridica un cămin pentru studenți. Mișcarea studențească era atunci in toiul ei. Plângerile studenților găsiseră un ecou in opinia publică și din mai multe părți au venit banii pentru a înlesni traiull studențimei. Dar printre donatorii sinceri și cinstiți a fost loc să se strecoare și câțiva indivizi cari sub pretextul că fac o donație „pentru cultură“ încer­cau să-și facă afacerile. Că­ci vremurile acestea de după război ne-au învățat să cunoaștem o mulțime de plăgi. Propagandiști cul­turali, îmbogățiți de război, specu­lanți și acum o alta nouă și care prin urâțenie le întrece pe toate­ plaga donatorilor farsori, adică a a­­celora cari la adăpostul unei dona­­țiuni un scop de binefacere sau de cultură urmăresc să facă afaceri bă­nești“. Azi: Papa Femeii Instantaneele noastre Concursul hipic kla O-soara general Boles și d­ in»8 Bildiresa; obs*ar«»ie Lloyd George pentru pacea ci Rusia Un senzațional articol al fostului premier Cum trei sule urm­­­ă «chiestia »­loyd George, fostul prim-minis­­­­tru al Angliei, este în ultimul timp mult criticat și atacat de acei can­d­ nu înțeleg politica lui democratică, a atât de opusă celeia pe care necesi­­e­tățile războiului l-au silit s-o ducă în­­ tot timpul lui. Cu toate acestea nu­­ se poate uita că Lloyd George a f fost unul din făuritorii victoriei, ba­­ se poate spune că fără energia și­­ perseverența lui, războiul ar fi fost­­­ pierdut cu mult înaintea intervenției­­ Americei. E natural deci ca glasul unui asemenea om să aibă în tot cazul ecou ti în tara lui, și pretu­­l­tinderii unde nu trebuie uitat și nu­­ se poate uita, cât de înțelept și de perspicace a fost în politica sa. E­­ de aceia ti lesne de înțeles sensa­­­tia pe care a făcut-o In toată lumea,­­ ultimul său articol intitulat pentru " pacea cu Rusia" și din care dăm­­ mai jos părțile esențiale.­ ­ SOVIETELE ȘI NAȚIUNEA RUSA Fostul premier începe prin a a­­răta că episodul bolșevic apasă ca­­ orice teroare revoluționară, ca un­­ vis urât, asupra lumei. Dar când­­ luăm atitudine față cu guvernul­­ sovietic, nu trebue să uităm nici­­­odată că pentru noi nu e atâta vor­ba de guvernul bolșevic, cât de­­ poporul rus și că în acest moment guvernul bolșevic e singura punte spre puternica națiune ru­să. Câtă vreme singur acest guvern repre­­­­zintă autoritatea în Rusia, orice act dușmănos contra Ius păgubește toată țara rusească. Experiența a­­­­nului 1919 ne-a demonstrat că nu not­ lutea contra unui guvern, fă­ră a lovi întreaga națiune. Și boi­­­­cotarea comercială a Rusiei, a a­­­­vut atunci de efect, că întreg po­porul rus a contractat ura contra­­ noastră.­ ­ ȚARISMUL CAUZA SOVIETE. 3 LOR­ D Lloyd George amintește că popo­­­­rul rus merită recunoștința biruito­­­­rilor. Dacă azi fructele din Rusia­­ sunt amare, trebuie căutată cau­za.­­ Cei cari azi refuză orice contact cu actualii guvernanți ai Rusiei,­­ par a crede că regimul trecut al ei, a fost o despotic bună și blândă. Ei uită că nu bolșevicii au construit fortăreața Petropavlovsk și nici nu au săpat cazematele ei. Siberia ca azil pentru criminalii politici, nu a fost inventată de bolșevici, nici pogromurile. Afară de aceasta nu trebuie să uităm că revoluția a fost cauzată de corupția și incapacitatea regimului țarist și de suferințele și umilințele pe cari ele le-au adus Rusiei în decursul marelui război. Cetiți Memoriile d-lui Paleologue, fostul ambasador al Franței la Pe­trograd. EROISMUL RUȘILOR IN RĂZ­BOI Din aceste memorii veți afla că brava armată rusească, în cele mai critice momente, se găsea fă­ră muniții, arme, mijloace de trans­port, ad­esea și fără hrană. Nici­o­­dată n’au luptat pentru țara lor, soldați mai curagioși, mai dispuși să se jertfească, decât tinerii țărani, din armatele rusești ale anilor 1914, 1915 și 1916- Milioane­­ din­­tre liști au pierit. După rapoartele ofițerilor tariști, în 1916 erau deja cinci milioane de morți. In realita­te numărul lor a fost mult mai ma­re. Adesea intrau cu bâte în foc și înaintând luau armele camarazilor morți. CORU­PȚIA TARISMULUI Azi știm—continuă Lloyd Geor­ge—de ce Rusia nu a avut arme, nu a avut muniriL nu a avut va­goane. Iată câteva pasagii­ din cartea d-lui Paleologue: „Lipsa de munition­ însemnează că artileria joacă un rol neînsem­nat in bătălie. Toată greutatea lup­tei apasă asupra infanteriei și ur­marea e o oribilă risipă de vieți o­­menești. Acum câteva zile unul din aghiotanții marelui duce Sergiu a spus, atașatului­­ zeu militar Ber­lin: „Plătim v’ AeAo administrației noastre, cu sângele oamenilor no­ștri“. Cam în acelaș timp marele du­ce Sergiu, inspectorul general al artileriei, a spus ambasadorului fancez: „Când mă gândesc că acest ex­ces de lipsă de capacitate, este tot­as sistemul nostru aristocratic , poate arăta, aș dori să fiu un re­publican“. Dacă un mare duce vorbea ast­fel la începutul anului 1915, ce tre­buie să fi cugetat un țăran soldat în 1917, când milioane de camarazi de-ai săi, au fost uciși de acest ex­ces de lipsă de capacitate ? AMINTIRILE LUI LLOYD­­ GEORGE Și fostul premier continuă : Jmi amintesc încă bine de ra­poartele noastre de pe frontul ru­sesc. Ele erau o lectură zdrobitoa­re și umpleau inima cetitorului de milă pentru milioanele de bravi, cari erau victimele venalității și stupidității celor de sus. Grozavele ferife de vieți ome­nești, erau tratate de șefii militari, cu cea mai mare indiferență, și când ofițerii noștri (englezi) atră­geau îngrijorați atenția asupra e­­normelor pierderi, cari îi umpleau de groazii, v. si dgfea obicinuit următorul răspuns: —„De asta să nu, vă faceți nici o grijă. Oameni avem slavă Dom­nului destui“. Un răspuns care te înfiora când îl citiai. Iată cauzele pentru cari poporul rus s’a răzvrătit după doi ani și jumătate, colb afară, pe câm­pul de răzbun și ce părinții și frații au nefirat și ei acasă la a­­ceastă răzvrătire. „Batiusca iar îi părăsise și mercenarii lui îi trăda­­seră". CORUPȚIE, vncurie și tră­dare Și Lloyd George adaugă : „E o josnică și oribilă poveste de com­panie, vncurie și trădare. „Miliocui din banii englezești și franțuzești au fost întrebuințați pen­tru mituiri cinice și fățișe, pe când soldații ducea lipsă în tranșee, de cele ce trebuiau cumpărate pentru acest bard, și ofereau pieptul lor gol, sub care bateau inimi cura­joase, celei mai grozave artilerii a sumei. Dacă măcar restul banilor ar fi fost bine întrebuințat, tot ar fi fost de ajuns pentru a feri armata de nimicire. Dar nimeni nu se in­teresa de alt­ceva decât de mări­mea sumelor de mituire. Aceasta părea scopul principal al întregului spectacol și numai mituirea s'a do­vedit a fi bine organizată. Au fost și oameni cinstiți și reali, cari isi făceau datoria către tara lor dis­perată și prădată, dar erau nepu­tincioși în curentul general de co­­ruptie. Nu e de mirat deci, că un mare industriaș care era ocupat in ministerul de război, a prezis in Iu­nie 1915, iată cu această complec­tă incapacitate a țarismului, „o re­voluție urmată de zece ani de anar­hie". O profesie care s’a realizat cu o spăimăntătoare exactitate." Și Lloyd George încheie această zguduitoare parte a expunerii sale, cu următoarele cuvinte: ..Nu e îmbucurător să-ți amin­tești de aceste grozave episoade, cari dezvăluie trădarea fată cu o fi­delitate până la moarte. Dar pri­virea aceasta Înapoi e necesară, dacă vrei să »­­ed­ezi just eveni­mentele- Nimic nu se aseamănă cu furia unui popor, care află Intr’o zi cum s’a abuzat zi cu zi de încrede­rea lui- Răzbunarea a fost desigur grozavă, dar grozavă și rușinoasă a fost și provocațiunea SI pentru dreapta judecată aceasta trebuie avut in vedere". LUMII­N TREBUE PACEA Lloyd George aprobă guvernul Baldwin și pe lordul Curzon că tratează cu guvernul sovietic. Da­că s’ar refuza tratative cu Rusia, cum s’ar putea trata cu guvernul din Angora, vinovat de masacrele omenești cunoscute. Trebue să facem pace in lume și nu o putem face, ștergând de pe lista vizitelor noastre, națiuni în­tregi, pentru că guvernele lor se poartă rău. Și după ce arată nevoia pentru Anglia, a schimbului comercial cu Rusia, fostul premier englez revi­­­ne la ideea sa favorită spunând: „Peste toate considerațiunile e­­conomice însă, merge trebuința de pace a lumei. Trebuie să ne obici­­nuim cu ideia că sovietele sunt și rămân la cârma Rusiei, de ne pla­ce aceasta sau de nu ne place. Și trebue să ne spunem că cel puțin unul sau celalt din uriașii bărbați, cari guvernează azi Rusia, va ră­mâne multă vreme la putere. Oi cât mai repede vom recunoaște a­­ceasta, cu atât mai repede lumea va găsi drumul spre adevărata va­lace" LLOYD GEORGE Atentate în Bulgaria Asasinarea unor polițiști la Sofia și a co­mandantului militar din Kiustendil Atentatele sunt opera macedo-revoluționarilor ș­i comuniștilor SOFIA. 6­ . Aseară, organele polițienești din Sofia au Întreprins o razare cu intențiunea de a prinde pe agenții comitetului suprem-ma­­cedo-revoluționar, veniți în Capi­tală pentru a comite atentate po­litice. In momentul însă când comisa­rul Veselinof, ofițerul de sergenți Stefanoff și sergentul Lilos, verifi­cau actele de identitate ale per­soanelor ce se aflau în restauran­tul piața nouă, două persoane, ca­re se crede că sunt macedoneni, și-au făcut apariția pe ușa restau­rantului începând să tragă focuri de revolver asupra polițiștilor. O­­fțerul de poliție Stefanov și ser­gentul Lilof au fost omorâți. Asasinii au reușit să dispară fă­ră nici o urmă. ASASINATUL DIN KUSTENDIL SOFIA. 6. — Eri muncitorii de la fabricile și depozitele de tutun din orașul Kiustendil, cari se află în grevă, au convocat o întrunire pu­blică pentru a explica populației motivele ce i-au determinat să pă­răsească lucrul. Printre alți oratori a vorbit și anarhistul G. Iliei, care a atacat cu multă violentă guvernul, Îndemnând populatiu­nea să se răscoale contra dictaturii întronată de d. Stam­­boliisky. ASASINATUL Comandantul militar al orașului, căpitanul Sm­a­­rafagangief care se afla in sala de întrunire, întrucât la Kustendil există stare de asediu, a somat pe Ilief să-și întrerupă cuvânta­rea. Acesta refuzând, a fost declarat arestat. In momentul însă când era scos din sală, Ilief ca­re era înarmat, a tras câ­teva focuri de revolver a­­supra căpitanului Siaara­­laganffief care a murit pe loc. Asasinul a reușit să fugă fă­ră urm năt Studentă reintră la cursuri întrunirea studenților în medicină Incriminări pentru eșuarea mișcări­ loi, a avut­ loc la „Cantina stu­denților în medicină“ din str. Guten­berg o ședință sub poresidenția d-lui I. Simionescu, președintele societății studenților in medicină. D. I. SIMIONESCU apune că mișcarea din diferite motive nu a putut avea efectul dorit și că în a­­cest caz crede că ar trebui consul­tate și celelalte facultăți pentru o soluție comună. Vorbește apoi studentul Popescu din anul IV care arată că reintrarea la cursuri e necesară, cerînd să se in­­tervie pentru ridicarea pedepselor celorlalți studenți eliminați. VINA PROFESORILOR NICOLAU Ca student anul V, a­­rata că începutul mișcărei a avut un motiv primordial, nu chestia an­tisemită, ci o situație morală și ma­terială a studențimei care a găsit însă în incidentul de la Cluj mo­mentul destinderei. Arată că mișca­rea a avut ca prim eșec, votarea constituției și că ea nu e decât vic­tima politicianismului de conducere care a speculat-o în favoarea sa. A­­daugă că desinteresarea din partea profesorilor cărora le revine o parte din responsabilitatea situației pre­zente, a făcut ca cele 7 luni să se piardă și să sufere nu numai stu­denții, dar societatea de care sunt legați, țara și progresul în totul. Indiee evidențiind că generația tânără trebue să urmeze calea spre progres prin muncă, singura condi­­țiune de consolidare culturală și națională a țării.­­Cere intrarea la cursuri. REINTRAREA LA CURSURI ODAGESCU, student anul V, a­­rată că fată de numărul studenților din 10 Decembrie, cei cari mai sunt in luptă astăzi sunt o cantitate foarte mică, și cere reintrarea la cursuri. Studentul AMARAZEANU arată vina comitetului in conducerea pu­ș­­cărei și cere ca studenții să nu in­tre la cursuri. Mai vorbesc alți studenți cari cer reintrarea la cursuri. Se pune la vot p­ și marea majori­­­tate a studenților e pentru reînce­perea cursurilor. Pentru aceasta comitetul va in­terveni la decanat, cerând și acor­dare de examen pentru toamnă și absolvirea celor pedepsiți. LA POLITECHNICA Singură politehnica e în situație mai dificilă, acolo lucrările fiind mult întârziate. Totuși zilele acestea se va convoca intrunirea generală e studenților școalei de politehnici spre a revendica completarea lucră­­rilor și acordarea de examene pen­­tru toamnă. In acelaș sens se va ține întruni­rea studenților teologi. La toate celelalte facultăți se țin cursuri normale. COMUNICATUL STUDENȚILOR MEDICINIȘTI dri studenții mediciniști au tri­mis un comunicat ziarelor prin care anunță că în urma hotărîrilor luate în întrunirea comitetului mediciniș­ti­or, studenții in medicină vor re­intra în la cursivi.­ i Refacerea Capitalei Un nou plan de organizare. — Comisia mixtă. — Lipsa de bani D. dr. Costi­nescu, in urma mai multor întrevederi cu d. Niculescu- Dorobanțu prefectul județului, a că­zut de acord să alcătuiască o comisie mixtă care să elaboreze un nou plan de organizare și sistematizare a Ca­pitalei. MEMBRII COMISIEI Membrii comisiei mixte sunt d-nii: doctor Costinascu primarul Capitalei, Berceanu, ing. I. Ionescu și Ing. Köbler membrii în comisia in­terimară, dr. Staicovici medicul șef al Capitalei, medicii veterinari Vasile Dinulescu directorul abatorului co­munal și inginerii C. Sfințescu, Di­­mopol Enăceanu și Săvulescu din partea primăriei. Din partea județului Ilfov au fost numiți d-nii Nicu­lescu-Dorobanțu, pre­fectul județului, Gh. Piteșteanu, dr. Atanasiu, dr. Stoica și ing. Dumi­­trescu. Secretar al comisiei a fost numit d. I. Roban secretarul general al pri­măriei. PLANUL LUCRĂRILOR Comisia se va întruni prima oară în ziua de Vineri 15 Iunie la orele 5 d. a. în localul primăriei. Comisia mixtă, va avea de studiat noul program care are 13 puncte și anume: Va stabili până unde va trebui în­­tinsă raza orașului și că raza ora­șului va putea fi întinsă până în ac­tuala linie a forturilr cuprinzând : zona centrală, zon sub-urbană și zona rurală a Capitalei. Apoi aplicarea pe teren a noei zone, facerea regulamentului de parcelare a întregei regiuni, un nou regula­ment al construcțiilor, și un nou re­gulament al căilor de comunicație. Trasarea șoselelor, a liniilor ferate in vederea înființărei de gări noui, și fixarea traseului pentru liniile de tramvaie; Reglementarea și înființarea unui regim al cârciumilor, și reglementa­rea serviciului plantațiilor. Alcătuirea unui program edilitar privitor la aducerea apei, la facerea de nouă canale, de băi populare, asa­narea bălților din jurul Capitalei și încurajarea grădinilor publice des­tinate pentru sporturi și jocuri gim­nastice. Stabilirea unui cartier industrial, facerea unui nou spital de izolare pentru bolile contagioase, case pen­tru copii găsiți, azile pentru orfani și bătrâni Ultimul punct al progresului e privitor la organizarea poliției comu­nale, și a poliției în genere, pentru o mai bună aplicare a legilor și regula­mentelor comunale și județene. LIPSA DE BANI Noul program destul de bogat și de interesant va necesita totuși o foarte mare sumă de bani. Iniția­torii comisiei mixte, d-nii dr. Costi­­nescu și I. Niculescu-Dorobanțu, da­torită legăturilor personale pe care le au cu guvernul și în deosebi cu primisi ministru «I ministru de fi­nanțe, speră să poată vă nu Înfăptui tot programul de lucru pe care l-am arătat mai sus, dar să-i dea fi­ință și o bună îndrumare pentru a­­cei ce vor urma. Ni s’a afirmat, că inițiatorii vor avea în înfăptuirea planului lor și ajutorul bănesc al Statului, fără de care munca comisiei mixte va fi za­darnică. R. C. D. De la Academie La Academia română a rămas de complected locul de președinte, de­venit vacant prin moartea lui Dimi­­trie Onciul. Unii dintre academiciani inten­ționau să aleagă pe d. N. Iorga, dându-i astfel prilejul să renunțe la demisia d-sale din această înaltă instituție culturală. Alți membri ai Academiei Insă voesc să aleagă președinte pe d. Jacob Negruzzi, actual secretar ge­­­neral, iar în acest loc să He diet d. Părvan. Aceiași academiciani au decis să trimeată o delegație în frunte cu d. P. Poni, la d. Iorga, spre a-l ruga să revină asupra demisiei d-sale din Academie. CITITI pmrol literar ZIARUL „DIMINEAȚA“ CUPON DE PREMII No. 81­90 de cupoane consecutive predate Administrației zia­­rului „DIMINEAȚA", dau dreptul la CINCI RONURI pentru participarea Citito­rilor la tragerea marilor premii gratuite inclusiv patru case noi, acordate cititorilor noștri Păstrați acest Cupon

Next