Dimineaţa, august 1923 (Anul 20, nr. 6013-6041)
1923-08-03 / nr. 6013
SUCURESTI, Sărindar 9-U 4 pagini Feudal ln1904 de Gons). MILLE De cé?... Conferința de la Sinaia va da d-lui Bene? ministrul de externe al Cehoslovaciei delegația de a reprezenta Mica înțelegere la Societatea Națiunilor. De ce?... Dintre cele trei State care compun alianță, România este și cea mai întinsă ca teritoriu și mai mare ca număr de locuitori, și mai bogată ca forță producătoare și mai întemeiată ca factor militar. Față de Serbia este mai dezvoltată ca organizație de Stat, față de Cehoslovacia este superioară ca vechime, față de amândouă ca număr de locuitori și totuși, anul trecut Iugoslavia a reprezentat Mica înțelegere și pentru anul acesta va fi Cehoslovacia. Anul trecut va fi fost un motiv politic. Serbia a fost țara care a fost cea dintâi atacată în marele război mondial, ea a fost chiar cea dintâi victimă și cauza marelui conflict. Delegația dată Iugoslaviei a avut, dar, o însemnătate simbolică. Dar anul acesta ? De ce anul acesta d. Beneș înaintea d-lui Duca ? De ce Cehoslovacia înaintea României ? Este destul să examinăm tot ce se petrece pentru ca să ne dăm seama de ce Statul mai mic ca teritoriu, mai redus ca populație, mai slab ca putere militară și cu totul mai nou ca existentă de stat Independent, ne bate mereu in fata lumei civilizate. Pe când aproape nu existăm, pe când despre noi nu scriu decât fpre a ne defăima și a ne înegri ziarele din Apus, despre Cehoslovacia numai cuvinte de laudă și de respect. In materie economică Cehoslovacia, țară mai puțin plină de bogății naturale, dar plină cu o populație harnică și muncitoare, se ridică zilnic. Moneta ei care, nu mai departe decât acum doi ani era sub leul nostru, astăzi a ajuns peste 50 de centime pe când leul nu se mai poate ridica nici la 9. Ca prestigiu politic general și ca factor în politica mondială, d. Beneș joacă un rol de mâna întâia. L vedem stând alături de oamenii de stat ai marilor puteri. Stă alături de ei, discută cu ei între egali, glasul său este ascultat, el face pe mijlocitorul între potentații lumei ! D. Beneș este ales să reprezinte Mica înțelegere la Consiliul Națiunilor fiindcă astăzi este bărbatul de Stat cel mai apreciat în Occident și fiindcă a dovedit că este cel mai clar-văzător. Stăruința alor noștri în morgă și reclamă este desprețuită printre oamenii cu adevărat civilizați, iar România este micșorată nu din cauza neînsemnătății ei ca factor mondial, dar din cauza celor cari o reprezintă în fața sumei. Firește că va veni și rândul României ca o fișă de consolație“, dar, lecția este dată; România va fi cea de-a treia, deși, din toate punctele de privire ar trebui să fie cea dintâi. România a fost în tot decursul istoriei ei țară cu individualitate, niciodată n’a fost pașalîc turcesc, niciodată n’a fost guvernată, altfel decât prin domnii ei, cel mult tributari ai Turciei. Serbia, d’abia la 1815 a putut fi deșteptată la rangul de principat independent supus suveranității Turciei, sub Milos Obrenovici. Cehoslovacia a fost creată prin tratatul de la Versailles abia acum cinci ani. Iar România datează de la 1290 pentru Muntenia, de la 1359 pentru Moldova !... Toți câți suntem români și cari avem partea noastră de răspundere — mai mare, ori mai mică— în această scădere dureroasă a tarei noastre, să tragem învățământul. Spre a fi respectat și puternic, băgat în seamă și privit ca o înțelepciune a lumei nu este destul să fii cel mai mare, cel mai întins, și cel mai bogat. Se mai cere să ai și caracter, să mai ai și cumințenie ! Dar lumea crede că amândouă ne lipsesc. CONSTANTIN BACALBASA iii iuiiuvu, iuuliumm, WlIU J- ZtLJ. x X lil JJ.T* W/Tk Presa ungară și conferința din Sinaia Ungurii nemulțumiți de condițiile mise pentru ridicarea creanței ipotecare Budapesta. 1. — (Radoi). — Presa ungară nu este tocmai mulțumită cu rezultatele conferinței de la Sinaia. Ziarele declară că ar dori să cunoască mai bine garanțiile practicei menționate în comunicatul ce s’a dat la Sinaia. Ziarul „Fester Lloyd“ scrie că este exagerat când se crede că 3500 de soldați unguri pot reprezenta un pericol de război. De asemenea se exagerează când se dă prea mare importanță unor grupări mici care urmăresc scopuri politice egoiste și contra cărora guvernul ungar a luat de altmintrerea toate măsurile necesare. Cererea de garanții practice dă loc la bănuiala că statele din Mea Antantă urmăresc o influență inadmisibilă în politica internă a Ungariei. Dacă însă statele Micei înțelegeri cer garanții care nu sunt contrarii autorității statului sau prestigiului politicei ungare, atunci ar trebui să desemneze în mod clar garanțiile practice și aceasta ar fi numai în interesele unui acord comun. Ziarul „Budapesti Hírlap“ insistă în chestia împrumutului economic declarând că Ungaria nu poste accepta decât garanțiile economice. Numai pentru că presa statelor din Mica înțelegere se ocupă mereu cu problemele interne ale Ungariei, se poate crede că nu e vorba numai de garanții economice ci și de garanții politice. „Szazat“ vede in hotărârile de la Sinaia prea puțină bunăvoință față de Ungaria. Acei care vorbesc de înarmările din Ungaria și de indentismul ungar, nu fac altceva decât să calomnieze. Mica înțelegere vrea să ridice dreptul ipotecar cu prețul ca Ungaria să renunțe la independența și libertatea sa națională. „Nemzeti Ujrag“ scrie că politica primului ministru ungar constă în a nu permite ingerințele statelor vecine de a se amesteca în chestiile interne ungare și că nimic nu va putea să-l convingă că trebue să-și schimbe această politică. , Pesti Hirlap declară că Mica înțelegere vede singură că nu poate să prelungească mizeria în căre se află Ungaria și să-și ia răspunderea acestei situațiuni față de opinia publică mondială. „Pesti Napló" constată că conferința de la Sinaia nu s’a ocupat și n’a creat idei noui. După experiența trecutului nimeni nu are dreptul să privească rezultatele conferinței de la Sinaia cu optimism. D-nii Beneșt Nincici și Duca, în obiectivul fotografului nostru. " " MUK Hm pe moarte Londra, 1 (Pactor).—Starea președintelui Statelor Unite s a agravat. Temerea că vor interven complicații s-a adeverit. Președintele e bolnav de pneumonie. Cordul e foarte slab. Viața d-lui Harding depinde numai de puterea sa de rezistență. Un ultim buletin anunță o ușoară ameliorare. Roma. 1. — San-Francisco. — Președintele Harding suferă de intoxicare. Medicul său particular spune că boala este produsă de niște raci care probabil conțineau cocleală, apele din Alaska fiind impregnate de soluțiuni de aromă de proveniență terestră. Starea președintelui s-a agravat din cauza vizitelor dese. * * * Belgia și amânarea datoriilor noastre Interpelat la Cameră de un deputat în chestiunea legei române pentru amânarea plății datoriilor din străinătate, ministrul de externe al Belgiei a răspuns că legațiunea belgiană la București a protestat îndată ce a luat cunoștință de proectul de lege al guvernului român. Totuși, proectul a fost votat căpătând forma de lege. După aceea, din ordinul ministerului de externe, reprezentantul diplomatic al Belgiei la București a relnoit pe lângă guvernul român protestările sale, insistând asupra daunelor ce se cauzează creditorilor belgieni prin legea de care e vorba. Cutremurele din regiunea muntelui Caliman ZGOMOTE SUBPAMANTENE CIUDATE. — POPULAȚIA DIN JURUL MUNTELUI SE REFUGIAZĂ PIATRA-NEAMȚU. 1. — In regiunea de Nord-Vest a județului Suceava și anume in jurul muntelui Căliman, se simt neîncetate cutremure de pământ, însoțite de zgomote și huruituri adânci și ciudate, asemeni zgomotelor făcute de bucățile de metal ce se scurg intr’un hambar adânc. Sătenii din comunele situate in apropierea muntelui, temându-se de o catastrofă, s’au refugiat In comuna Broșteni. In ultima vreme cutremurele și-au mai pierdut din violentă și se produc la intervale mai rare. Insă zgomotele subpământene se aud mai deslușit și mai lugubru. Specialiștii afirmă că nu poate fi vorba de un vulcan. 0 nouă deraiere Lânga Caracal 3 răniți. Circulația întreruptă Vina cada asupra mecanicului Caracal 1. Azi dimineață la orele 6, trenul care făcea cursa Caracal-Piatra-Olt, a deraiat în dreptul regimentului 59 Infanterie, la kilometrul 235. Un vagon de clasa DEI-a a sărit de pe linie, iar mașina a fost deplasată, puțin, de pe linie. Au fost răniți 2 frânări și Impiegatul Rădulescu de la Piatra OIL Linia este stricată pe o distanță de aproape 200 metri. Această deraiere, după primele cercetări, s’a stabilit a se datora prea mărci viteze cu care mecanicul conducea trenul, acesta fiind la Întârziere și faptului că terasamentul pe această porțiune e foarte slab, din cauza inundațiilor. Transportul se face prin transbordare. Până de seară se crede că linia va fi restabilită. Mecanicul și fochistul au fost arestați. Abonamente IN ȚARA Pe un an 650 lei. Pe șase luni 350 lei. Pe trei luni 200 lei. IN STRĂINĂTATE Pe un an 1300 lei . Pe șase luni 700 lei Petrei luni 400 lei 4 Tratative la Lausanne pentru o apropiere greco turca Încheierea unei convenții comerciale ..........~ ii —— Renunțarea reciprocă la unele clauze ale tratatului de pace Atena, I (Raddr). — Ziarele anunța din Lausanne că între Isnted Pașa și Venizelos au început tratative pentru o apropiere între Grecia și Turcia. Prima manifestare a acestei apropieri va fi încheierea unei convențiuni comerciale și renunțarea reciprocă la unele clauze cuprinse în tratatul de la Lausanne. Ziarele comentează favorabil aceste încercări ale lui Venizelos. Alianții republicilor leterte din Rusia Un manifest al comitetului central de conducere către toate guvernele și popoarele lumei Comitetul central de conducere a alianței republicilor sovietice federate a adresat un manifest către toate guvernele și popoarele din lume. Prin acest manifest se face cunoscut Înfăptuirea „Alianței republicilor sovietice federate“ sub auspiciile Rusiei. Republicile ce compun această alianță — conform pactului încheiat — au latitudinea și libertatea să se retragă din alianță oricând voesc. De asemenea nouăle republici sovietice ce vor lua flintă sunt libere să intre cu drepturi egale in alianță. COMPUNEREA ALIANȚEI Alianța republicilor sovietice federate se compune din următoarele republici: 1) Republica rusa socialistă-federativă-sovietică: 2) Republica ucrainiană socialistă-sovietică: 3) Republica Rusiei Albe socialistăsovietică: 4) Republica transcaucaziană federativă sovietică, în care intră republicile Azerbegean, Gruzia și Armenia. Sediul alianței va fi la Moscova, unde își vor avea reședința și miniștrii (comisarii poporului) comuni, adică miniștrii de interne, externe, război, marină, comerț Intern și comunicații (căi ferate, telegraf și poștă). Republicile ce fac parte din alianță au fiecare ministere propii de justiție, agricultură, industrie. Instrucțiune publică și culte, care nu depind de Moscova și se vor bucura de o largă autonomie administrativă. PROGRAMUL ALIANȚEI REPUBLICELOR Programul „alianței republicilor sovietice federative“ — așa cum se arată în manifest, — este să susțină revendicările naționalităților subjugate; să apere interesele muncitorime; să stăruiască ca toate statele străine, să lege relatiuni amicale, să lucreze pentru pacificarea omenirei, ca și pentru dezarmarea deplină a popoarelor, care singură poate garanta pacea între națiuni. împroprietărirea profesorilor universitari IAȘI. La facultatea de științe, a avut loc o consfătuire a unui grup de profesori universitari. S-a redactat un memoriu, prin care se cere a se rezolvi și chestia împroprietărirei la orașe a profesorilor universitari, acordându-li-se terenuri, pentru construire de locuințe. — D. Italia și bonorile de tezaur române importante destăinuiri ale oficiosului italian „Il Nuovo Paese“ Guvernul italian dezminte afirmațiunile d-lui Vintilă Brătianu Ziarul „Il Nuovo Paese“ oficiosul guvernului Mussolini, ne aduce, în numărul său din 27 iulie, lămuriri foarte prețioase asupra mersului în Italia a operațiunei de conversiune a bonurilor de tezaur român. Mai întâi, ziarul citat publică importantă scrisoare a unui corespondent al său și în care se precizează următoarele două puncte : 1) Dintre toate băncile din Italia, singură „Banca Comercială“ este acela care a aderat la conversiunea în condițiunile propuse de d. V. Brătianu a bonurilor de tezaur român pe care le dețin capitaliștii italieni. Din condițiuni de interes egoist și pentru care băncii i se fac aspre mustrări, Banca Comercială a exercitat asupra clienților ei presiuni mari, ca să accepte conversiunea. Toate celelalte bănci italiene, precum și consorțiul constituit de posesorii italieni de bonuri de tezaur român au refuzat, și refuză cu aceiași energie operația conversiune, așa cum o propune guvernul român. 2) Cu toate demersurile și presiunile suszisei bănci, nu s’au trecut la partida bonurilor de tezaur ai căror posesori au acceptat conversiunea decât 35—40 de milioane, pe când deținătorii unui bloc de aproape 80 de milioane cer cu aceiași insistență să fie plătiți în numerar și au in această direcție și sprijinul guvernului Mussolini. In articolul de care ne ocupăm, ziarul „Il Nuovo Paese“ desminte, din sursă autorizată, afirmația făcută de guvernul român, cum că ar fi obținut autorizația guvernului român, cum că ar fi obținut auto italian de a efectua în Italia operația consolidărei bonurilor de tezaur. Ziarul lămurește că totul se reduce la o telegramă trimisă de către Banca Comercială și prin care telegramă banca vestește guvernului român că guvernul italian ar fi consimțit la operațiunile inerente consolidării. Nu există însă nici un act, nici o declarație in acest sens a guvernului italian, care Își va menține integral vechiul său punct de vedere. * Mai departe „Il Nuovo Paese", vorbind de proiectul de colaborare economică prezintat guvernului italian de către d. Vintilă Brătianu, spune textual: „Foarte bine! România să-și plătească mai întâi datoriile, restabilind în modul acesta încrederea creditorilor ei din străinătate. Numai după ce va face aceasta, proiectul de colaborare preconizat de d. V. Brătianu poate avea probabilități serioase de realizare“. Și cât ni se cere să plătim ? Ziarul citat precizează că e vorba de cel puțin un miliard pe care Statul român și particularii 1l datorase Italiei. Uf - 3 I -f Sv I—1,111 " Datele de mai sus, în afară de marea lor importanță din punctul de vedere informativ, mai sunt însemnate și prin aceia că Dun în adevărata lumină rezultatul călătoriei în Italia a d-lui Vintilă Brătianu. Acest rezultat — o spunem cu tot regretul — este absolut negativ. D. Brătianu nu numai că n’a avut nici un succes, ci, dimpotrivă, a ațâțat și îndârjit și mai rău spiritele împotriva țării și a românilor. Premiile „Dimineței“ Astăzi, Joi, și mâine Vineri 2 Aiaganst, se constinnă cu distribuirea bunurilor de premii cititorilor din Capitală cari au depus cele 90 de cupoane din seria 8 și al căror nume de familie începe cu litera .11. .*. Distribuirea se face de la ora 9 dim. la ora 3 seara, fără întrerupere. Mărirea abatorului comunal PUNEREA PIETREI FUNDAMENTALE Eri dimineață, s'a pus piatra fundamentală, a unei noui și mari săli de tăiere, in abatorul comunal al Capitalei. Au luat parte la această solemnitate d-nii T. Alexandrescu, D. P. Niculescu-Ritz, ing. R. Cobici, ing. Ionescu, N. Alexandrescu, membru în comisia interimară, dr. Ionescu- Brăaza directorul serviciului zootehnic, dr. St. Cerchez, președintele Camerei de comerț, ing. B. Goldenberg, dr. Irimia Popescu, dr. V. Dinulescu, C. G. Costa-Foru, etc. După zidirea pietrei fundamentale au vorbit relevând importanța mărirei abatorului și în deosebi al inițiativei particulare, întrucât negustorii măcelari suportă o bună parte din cheltueli d-nni: Th. Alexndrescu ajutor de primar, C. G. Costa-Foru în numele presei, dr. Cerchez în numele Camerei de comerț, colonel Intendant Vasilescu în numele negustorilor măcelari și ing. B. Goldenberg care va executa noua sală de tere, care va fi înzestrată cu tot confortul modern. A răspuns mulțumind d. dr. V. Dinu Iescu, directorul abatorului. * * In urmă s’a servit asistenței o gustare răcoritoare. r. c. â. seaiii ei accidente de automobil Unul lângă Câmpina, altul la Breaza *’ Un mort $1 trei răniți CAMPINA. 1. — Astă-seară, la ora 6 un grav accident de automobil s’a întâmplat în comuna Bănești. In mașina cu No. 463 a societății „Banca Minelor", condusă de șofeurul Ioan Ștefănescu, se mai aflau tânărul Tudor Seceră, ajutor de șofeur și pasagerii Alexe Oncioiu, cazangiu din Câmpina și Tudorache Matei, viorist din acelaș oraș. Șofeurul, voind să abată mașina din calea altui automobil ce venea din direcție opusă, aceasta a lunecat pe marginea unei râpe și după ce s’a dat de câteva ori peste cap, s-a sfărâmat complect. Alexe Oncioiu a fost omorît, iar ceilalți trei, oribil mutilat. Ei au fost internați în spitalul din Câmpina. Șoferul Ștefănescu se află în agonie. Primele cercetări au început să fie făcute de către locotenentul de jandarmi Dănăilă, fan Palagea în etate de șase ani, rănindu-l grav la tâmpla dreaptă. Automobilul, continuându-și drumuil cu aceeași viteză, s'a lovit de parapetul podului Belecc.. Proprietarul automobilului, d. Mario Marece Bonoldi, din București, strada Atena ÎS și un domn inginer au fost aruncați in apa Beliea și au fost grav răniți. Cu prima mașină care a trecut pe acolo, în urma accidentului, răniții au fost transportați la Sinaia. Șofeurul a scăpat neatins. Automobilul a fost complect sfărâmat. Alt accident lângă Comarnic TREI RĂNIȚI — PLOEȘTI, I.— Eri, automobilul cu No. 3900 din București, mergând cu viteză mare, între Breaza-de-sus și Comarnic, a călcat pe copilul Ște ANUL XX No. 601X Vineri 3 August 1923 2 Lei exemplarul 4 Lei în străinătate Comisiunea Ligei Națunilor la Sibiu ^ SIBIU. 1. — Eri seară a sosit tin localitate o comisiune a Ligei Națiunilor, având și un delegat din București. Membrii comisiei au avut întrevederi cu anumite personalități din Sibiu. D-nii Boiu, prefectul judetului și Gorif, primarul orașului, au întâmpinat pe oaspeți. Seara, s'a servit o masă intimă, la care au luat parte prefectul și primarul, împreună cu alte 30 persoane. Azi dimineață comisiunea însoțită de prefect, a plecat la Ocna-Sibiului, iar seara va pleca spre Cluj. Această vizită este în legătură cu aplicarea clauzelor tratatului de pace, privitoare la chestia minorităților. I , ■««►» —■ ■ [UNK]! Situația agricolă in luna Iulie 1923 ■ , . ț. f. SV Comunicat al Direcțiunei statisticei agricole din Ministerul Agriculturei In cursul lunei Iulie s'a terminat secerișul păioaselor și s'a început treeratul lor. Grâul, secara, orzul de toamnă au dat in general o producțiune bună, în unele regiuni chiar foarte bună, atât din punctul de vedere al calității cât și al cantității. Astfel s'au înregistrat în șesul bănățean recolte de 4.000 kgr. grâu la hectar, rendement care n'a mai fost atins acolo de la anul 1886 încoace. Situația cerealelor de primăvară este mai puțin satisfăcătoare. Producțiunea grâului de primăvară, cultivat pe o suprafață mai mare in Basarabia ,este mijlocie, recolta orzului a dat rezultate slabe; aceea a ovăzului se prezintă ceva mai bine. PORUMBUL E EXCELENT Prășila a doua la porumb s'a terminat la începutul lunii. Timpul a fost foarte prielnic acestei plante, care s'a desvoltat în condițiuni excelente și promite o recoltă abundentă. Chiar dacă am intra acum într'o perioadă de secetă porumburile semănate din vreme n'ar avea de suferit. Pentru cele semănate târziu, va mai fi insă nevoie de ploaie peste câtva timp. Celelalte culturi, Și in deosebi cartofii și sfecla, se prezintă de asemeni un chip satisfăcător. Fdnetele, atât cele artificiale cât și cele naturale, s'au cosit și au produs cantități considerabile de nutreț de bună calitate. Recolta viilor se anunță mijlocie, aceea a pomilor roditori este slabă, v Se fac abuzuri cu impunerile . Din diferite orașe vin știri foarte, proaste asupra modului cum se faci impunerile pe venit, de către comisiunile instituite in acest scop. Se arată de către unii impuși că aceste comisiuni terorizează populația, spre a se înscrie cu sume mari — declarate ca venituri, apoi percepțiile măresc și ele cifra stabilită și dată. Mai mulți impuși din Vaslui arată că a doua zi după luarea declarațiilor de către comisie, contribuabilii se și pomenesc cu somația de plată și cu agenții fiscali, cu chitanțele tăiate gata ca să le încaseze. Iar dacă nu achiți imediat suma impusă, agenții spun că e ordin de sus că pentru întârzieri, contribuabilii să plătească o dobândă de 9 la sută pe lună. * [ii ii profim deraierii de la Flămânzeni ] -------------- - . V Ce spune comunicatul oficial In urma anchetei făcute la Flămânzeni, cu privire la deraierea petrecută în această stație, ministerul comunicaților a lansat un comunicat, ce analizează împrejurările în care s’a produs nenorocirea și trage unele concluzii ce se impun a fi relevate. Comunicatul se ocupă mai întâi cu deraierea însăși, trecând în revistă faptul, așa după cum au fost cunoscute de cititori din vreme, după reportagiile noastre. Partea a doua a comunicatului e rezervată exclusiv cauzelor eficiente, propriu zise, ale deraierei. Se știe că deraierea de la Flămânzi a fost provocată de ruperea unei osii a unui vagon. Insistând asupra acestui punct, comunicatul arată că vagonul în chestiune era de proveniență ungară și confecționat din material vechi, sau de calitate inferioară. Din această pricină, vagoanele ungare M. A. V. au întâmpinat multe accidente și înainte de război, fapt ce a impus scoaterea lor treptată din uz, in măsura posibilităților. Cele care rămân totuși în funcțiune sunt revizuite prin ateliere speciale, dispoziție ce se aplică și acestui vagon. La revizie nu se observă la oste nimic suspect, pentru că osia era spartă înăuntru, nepermițând să se vadă aceasta. Deci, nu poate fi vorba la această deraiere de o răspundere personală. In cele din urmă, comunicatul insistă din nou asupra vinei călătorilor cari nu se sfiesc de a călători pe tampoanele și acoperișurile vagoanelor. Comunicatul sfârșește arătând că direcția generală a c. f. r. a luat măsuri în sens»! revizuire! mai riguroase a vagoanelor M. A. V. Din cauza lipsei de hârtie „Pagina Femeii” nu apare săpîamâna aceasta. ZIARUL „DIMINEAȚA** Cupon de premii — Seria n-a — Mo. 47 Sfirăurgeți aceste cupoane! Adunând so de cupoane consecutive primiți cinci bonuri de participare la tragerea marilor premii oferite gratuit de ziarul „CÎMFRIAȚA”. TRAGEREA IN LUNA SEPTEMBRIE —