Dimineaţa, octombrie 1923 (Anul 20, nr. 6072-6100)

1923-10-01 / nr. 6072

3 CURCITI. Sărndar S—H S­paliul rntfat in 1904 r^Const. MIILE S­pre destindere... în politica internaționala Cel mai def­amă eveniment al politicei internaționale este, fără îndoială, înțelierea franco-engle­­ză, așa cum ieștt din întrevede­rea dintre Ba­ Win și Poincaré. A ajuns să f banal adevărul că de natura valurilor dintre An­glia și Franț depinde pacea Eu­ropei și chiar lumei întregi. De aceea, ven­ir­ea doritoare de pace a salut, cu un sentiment de bucurie și caz de recunoștință înlăturarea t­u­ror fricțiunilor cari în vremea diurmă făcuseră ca în­tre Paris și Londra să domnească o atmosferă d­e răceală și de neîn­credere.­­ Confirmul solidarității franco­­engleze își­ da, negreșit, roadele ei bune în Rularea spinoasei ches­tiuni a replatiunilor datorite, dar neplătite d Germania. Ca un fi de urmare firească a reluărei bujelor raporturi dintre Anglia și franța constatăm că în Orientul atonjat lucrurile tind d­in nou spre urmat, făcând să se cal­meze al­am­a și îngrijorarea din spirite. Așa, pri acordarea satisfacții­lor cerute și prin evacuarea insu­lei Corfu regretabilul conflict italo­­grec se pate socoti aplanat. Este nevărat că d­ăinuește încă diferende italo-iugoslav din cauza chestiunii Fiume. Au fost chiar mo­mente aici s’a crezut că ne pu­team as­ip­ta la grave complica­­tiuni. Anime, când, acum vreo zece zile, generalul Giardino a intrat in oraș, ocupându-1 cu trupe italiene. Aceste momente­­ de teamă au trecut. Astăzi se cunoaște atitudi­nea adoptată de guvernul de la Bel­grad față de procedarea Italiei. Fără să aprobe ocuparea orașului, nu va face însă dintre aceasta un casus belli. E dispus să continue cu tratati­vele directe cu guvernul de la Ro­ma și e hotărât, la caz de aceste troicii­, duc la vreo înțelegere­­­ să se adreseze arbitrajului inter­national, așa cum prevede tratatul de la Rapallo. Oricare ar fi soluția finală ce o va primi chestiunea Fiume, ceea ce interesează și ceea ce ținem să re­levăm în mod special, este că ac­tualul diferend dintre Italia și Iugo­slavia nu va duce la complicațiuni și conflicte înarmate. Esențialul este­ ca pacea să fie menținută și chestiunea Fiume nu o va tulbura. Doar la vecinii noștri dela Sud situația rămâne încă destul de con­fuză. E drept că, după comunicatele oficiale ale guvernului dela Sofia, sângeroasele tulburări din Bulgaria sunt ne­sfârșite și că autorii aces­tor tulburări n’ar fi decât comu­niștii. Adevărul se prezintă cam în­­tr’altfel și în proporții mult mai mari decât cele arătate de guver­nul bulgar. In primul rând, nu sunt numai comuniștii cari s’au răsculat împo­triva actualului regim și au dezlăn­țuit un război civil așa de crâncen și de sălbatec. Numărul i­nmnniștilor în Bnlm­a­­ria i-i este așa de mare, încât să răsară zeci de mii de oameni înar­mai în toate părțile țărei. Grosul forțelor revoluționare l-au format țăranii cari s-au văzut înlăturați d­e­ situația oarecum privilegiată ce o­­ aveau sub guvernarea lui Stam­­boliiski. Războiul civil din Bulgaria a fost lupta țărăni­mei împotriva burghe­ziei dela orașe. E drept, că după toate probabili­tățile, revoluția va fi deocamdată înfrântă și putem prezice că peste câteva zile guvernul Trankoff va deveni din nou stăpân pe situație. Ne mulțumim și noi cu acest „deocamdată“, pentru ca să rele­văm că nici din partea aceasta cauza păcii nu e amenințată de vreo primejdie serioasă. Războiul civil din Bulgaria ră­mâne localizat, nefiind de natură să provoace complicații externe. De aceea, putem face îmbucură­­toarea constatare că orizontul poli­ticei internationale se însemn­ă sau cel puțin arată o vădită ten­dință spre însem­nare și că statele si popoarele își vor putea relua munca de refacere și consolidare internă. N. BATZAEIA Groaznic accident de tren lângă Huedin Patru țărani uciși. — Două femei rănite grav BRAȘOV, 29 —Alaltăeri noaptea în apropiere de localitatea Huedin s’a înregistrat o nouă nenorocire. O căruță ce venea de la Buziaș și în care se aflau patru țărani și două fe­mei, în dreptul cantonului S3, a fost surprinsă de linia de un tren de marfă care venea de la Bera. Că­ruța a fost complect sfărâmată, cei patru țărani uciși, iar țărancele Ileana și Veronica Hartelan, cari se aflau deasemeni în căută, au fost grav rănite. Amândouă femei­le au fost internate la Clinica din Cluj. Autoritățile din Huedin au con­statat că nenorocirea s-a produs din cauza negligentei celor cari se aflau în căruță. Caii cari purtau vehiculul au fost uciși deasemeni. — V. w mnmm 1 1 ■—1 Azi: „Dimineața” copiilor I Astăzi Duminică, la orele li a. ni I are loc tragerea IMr nini Ji­in­ai I în goaiatul redacției piastre I O&lindi a zilei Incendiile Anchita internațiuni dila lanina Asasinat politic sau crimă din răzbunare? O întorsătură senzațională a cercetărilor Iliafa trimisul nostru special­ lanina. — După cum v’am tele­grafist, comisiunea internațională de anchetă sosit aci a avut în cursul primelor cercetări să stabi­lească dacă într’adevăr autoritățile grecești au luat suficiente măsuri de pază pentru asigurarea vieții mem­brilor comisiunei de delimitare și — mai ales — dacă, după săvârșirea asasinatului s-au luat măsuri pen­tru urmărirea și arestarea asasini­lor. PRIMELE CONSTATĂRI După reconstituirea asasinatului, după interogarea soldaților albanezi și greci dela cele două posturi de frontieră, comisiunea internațională a cercetat pe comandanții jandarmi­­lor și ai trupelor regulate grecești din regiunea Arghirokastro, a cer­cetat registrele autorităților fi a in-Ccluy**t> cioban-*­, v+mpu­și d fi fost martor oculari ai asasinatu­lui. Primele constatări ale comisiunei au fost că autoritățile grecești nu luaseră suficiente măsuri pentru paza comisiunei de delimitare pe te­ritoriul grec La această acuzațiune, colonelul Bolzaris, delegatul Greciei în comisiunea de delimitare, a răs­puns că împrejur­ările de până la asasinat, precum și lipsa unei ad­­ministrații organizate, în această regiune, nu prevedeau măsuri spe­ciale pentru paza comisiunei, după asasinat In ce 2a ce priv­­e a doua ches­tiune, adică măsurile pentru prinde­rea asasinilor, coi­isiunea a­­ reușit­ să stabilească și autoritățile gre­cești și în special cele militare din regiunea de frontieră, au făcut toa­te sforțările pentru urmărirea și a­­restarea asasinilor, însuși colonelul Botzaris și generalul Mo­seu, coman­dantul Diviziei epirote, organizase­ră în stil mare aceste cercetări. Joi seară, comisiunea a pus conclu­­ziunile primului raport, care a fost trimis telegrafic Conferinței ambasado­rilor. Acest raport cuprinde un rezumat cele arătate mai sus. Dar, după cum am anuntat la timp, delegatul Italian in comisiunea Inter­națională a refuzat iscălirea acestui raport, pretextând că nu e conform cu constatările făcute de el In cursul pri­melor cercetări, „constatări“ care con­tinuau să acuze in mod direct autori­tățile grecești de a fi ajutat chiar pe asasini să poată dispare. • Raportul a rămas totuși valabil. Con­ferința ambasadorilor l’a primit și a luat hotărârile cari sunt deja cunos­cute. CONTINUAREA ANCHETEI După trimiterea primului raport comisiunea și-a continuat și își con­tinuă încă cu multă asiduitate cer­cetările, intrând de astă dată în fondul lucrărilor, adică căutând să restabilească adevărul pe cât posi­bil asupra asasinatului de la Kiska­­via. ATITUDINEA DELEGATULUI ITALIAN In tot timpul lucrărilor care ur­mează primului raport, delegatul ita­lian a continuat să aibă o atitudine foarte rezervată, făcând toate sfor­țările să întreprindă unele cerce­tări izolate, al căror rezultat îl co­munică direct la Roma, aproape zilnic prin curier speciali. PE TERITORIUL ALBANEZ Comisiunea internațională a tre­cut până acum de vre-o trei ori pe teritoriul albanez, continuându-și cercetările aoi. Dar până în prezent, membrii comisiunei nu au făcut decât să se depărteze tot mai mult de supozi­ția că este vorba de un asasinat cu caracter politic. 9 CRIMA DIN RĂZBUNARE? In­ ultimul timp, cerce­­tările au luat o întorsă­tură cu totul senzațională. Peste 40 de martori de aritgina albaneză cari au fost interogați, au fosst să i se creda că poate fi vorba de o crimă din răzbunare. De altfel, in ace­laș sens a depus și colonelul Bot­­zaris. La început nu a pu­tut fi definit probabilul motiv al crimei din răzbu­nare. DUȘMANII GENERALULUI TE­­LINI Astăzi însă, membrii comishmei au reușit să stabilească, că, în 1918, generalul Telini, victima asasinatu­lui de la Kakavia, fusese comandant suprem al trupelor italiene de ocu­pație din Albania ș 1 își avea car­tierul general la Valona. In timpul guvernării sale în Albania, gene­ralul Tel­nl a condamnat la moarte numeroși bey și fruntași albanezi din regiunea Arghirokastro, toc­mai unde s'a petrecut crima acum o lună și ceva. NU AR FI ASASINAT POLITIC Ținând seama de acest amănunt de importantă capitală, comisiunea a început cercetările, cu toată râv­na, in această direcție și nu este exclus ca rezultatul anchetei să a­­rate că nu e vorba de un asasinat politic, ci că rudele sau prietenii celor condamnați la moarte de că­tre generalul Telvil în 1918 au pro­fitat de prezența acestuia în regiu­nea Arghirokastro pentru a se răz­buna. V. C. VASCAN - De unde știi că s’a furat! Apoi dacă nu se fura, nu ardea.. ■~<'rew*.'tryr»AV;V Comisiunea Comisiunea de tragere este formată din: 1) D. General Nicolescu, Prefectul Poliției Capita­lei; 2) D-nii M. Berceanu și Niculescu-Rietz, ajutori de primar, din partea Pri­­­măriei Capitalei; 3) D. Brancovici, vice­președinte al Camerei de Comerț din Capitală; 4) D. Eugeniu Botez; (Jean Dart), directorul a­­­sistenței sociale; 5) D. Bobrescu, pre-" anut «X - NO. 6073 Luni 1 Gcîontz 1323 2 Lei exemplarul 4 1L es­te străinătate Tragerea premiilor ziarului „Dimineaț­ azi Duminică 30 Sep­tembrie la orele 11 dim. va avea loc în palatul zia­rului nostru, str. Sărindar 9/11, prima tragere a pre­miilor pe care „Dimi­neața" le oferă, în mod gratuit, abonaților și citi­torilor săi. Premiile După cum se știe participă la a­­ceastă tragere toți abonații noștri cari au primit bonurile de parti­cipare, adică 40 bonuri abonații pe un an si 15 bonuri abonații pe sase luni, și toți cititorii noștri cari au strâns cupoanele din seria întâi si a doua (câte 90 cupoane) și au primit în schimb câte cinci bonuri de participare pentru fiecare serie. Toți cititorii, ale căror cupoane au fost primite până în ziua de 15 Septembrie la administrația ziarului „Dimineața“ sunt trecuți într’un registru special unde s’au notat și bonurile trimise fiecăruia. Această primă tragere cuprinde următoarele premii: Casa din Strada Vălcov compusă din sală, trei camere, lac, pivniță, pod, dependință. Imobilul este o construcție nouă ridicată de către Societatea comu­nală de locuințe eftine de sub pre­­sidentia d-lui dr. Costinescu, pri­mând Capitalei și va fi predat liber de orice sarcină, astfel ca fericitul [ sik -s ®­­ ij‘3iF.L2 Sf. Dumitru ca proprietar cu acte de proprietate in regulă. 2) UN DORMITOR COM­PLECT de stejar, compus din două garde­­roabe cu oglinzi, două paturi, două dulăpioare de noapte ,1 o toaletă cu oglindă, furnizate de casa Marco Datterkremer din București, strada Carol No. 67. 3) O INSTALAȚIE COM­PLECTA DE BAE, compusă dintr’o bac de fontă emai­lată, o sobă de bac (interiorul și ex­teriorul de aramă cu duse), un la­­voar de faianță alb cu­ robinete necesare, de la Compania Am­ino- Americană Calea Victoriei 51 (fost Oiso). 4) O mașină de cusut. 5) O blană de vulpe gris. 6) Un plug cu o brazdă. 7) Un plug de vie. 8) O bucată de sifon. 9) O bicicletă. 10) Un câștig în numerar de ZE­CE MII LEI, ședințele Uniunei avoca­ților din țară. 6) Doamna Izabela Sa­tSoneaiîi, cunoscuta scrii­toare, prezidentă a „Aso­ciației pentru drepturile femei“; 7) D-na Calypso Botez, prezidentă Consiliului Na­țional al Femeilor Ro­mâne; 8) Doi reprezentanți ai cititorilor noștri aleși din publicul prezent la tra­gere. Cum sa va fac­e trasarea Tragerea premiilor se va efec­tua după sistemul întrebuințat de obicei de către autoritățile noas­tre, și care s-a aplicat, între altele, și de Primăria Capitalei, și anume: Pe masa biroului tragerei se vor instala șase cutii iar în fiecare cutie vor fi zece bile cu cifrele 0—9. Cutia din stânga președintelui biroului va reprezenta sute de mii, cutia No. 2 zeci de mii, cutia No. 3 mii, cutia No. 4 sute, cutia No. 5 zecimi, cutia No. 6 mnimi. O altă cutie va cuprinde pre­miile câștigătoare. Șapte copii, luați la întâmplare din publicul ce va lua parte la tragere, vor fi așezați la aceste cutii. Operația tragerei va urma ast­fel: Copilul de la cutia No. 1 va scoate o bilă si o va prezenta ■ “ ■ ■ * : * C—T £­­­.£, striga in auzul tuturor cifra scoa­să, însemnând-o pe o listă si tot astfel se va urma la fiecare cutie. Cele sase cifre ieșite vor com­pune numărul câștigător. După aceasta, copilul de la cu­tia No. 7 scoate un bilet pe care este scris obiectul câștigat, care de asemenea se strigă în auzul tuturor și se trece pe listă în drep­tul numărului format din cele 6 cifre trase din primele 6 cutii. Cifrele scoase se pun înapoi, fie­care la cutia respectivă si se pro­­cede apoi la o nouă tragere de cifre si câștiguri până la termi­narea biletelor câștigătoare din cutia No. 7. Rezultatul tragerei pre­miilor :,Diminețe5n va comunicat i­i seara de Serifem­brie­în toată tima pt0i depozi­tarii ti­p $ isi 'Spițe a fi afi­șat și făcu­t golulțogcul abo­naților a­i c­ i­pt prior f­i a­­ceeași «T tf­ / Un tab^irpant O adevărată expoziție de artă decorativă De un obraz. Acest sef atot-puternic din Noua Zeelandă și-a celebrat de curând a %-a ani­versare, mai mândru poate de ta­tuajele sale decât de vârsta sa îna­intată. ULTIMUL DIN ȘEFII MAORI PI ZIARUL „DIMINEAȚA Cupon premii — Seriai Silva — Mo. Strângeți aceste cupoane! Adunând 90 de cupoane consecutive primiți cînd bonuri de participare la tragere marilor premii oferite gratuit de ziarul „DIMINEAȚA1" 4 e Liga frațiijrî­lujr m­­garanția Italia și Japonia au votat contra Geneva 29 (Rad­or). — Demissiunea a treia care se ocupa cu ch­estia die* zannării a votat în ultima ședință proed­esS pactului de garanție cu §5 voturi pentru și 5 contra. Au vo­tat contra: Japonia, Ita­lia, Austria, Ungaria și O­­landa. Printre cei cari s'au abținut sunt statele scandinavice și Elveția. Regele și dictatorul ts-2 Alto»­»* al spartei a^rásíío» eSktatoru!

Next