Dimineaţa, octombrie 1923 (Anul 20, nr. 6072-6100)

1923-10-01 / nr. 6072

stb­; din I­TORIA LUMPA I CURTEA Luni dimineață sosește în țară Regina Maria venind de la Belgrad. Suverana se va opri la Sinaia, unde rămâne până in ziua de 5 Octom­brie. La această dată Curtea își reia reședința de iarnă în Capitală. JUMI» T­IT OW­ATICA — D. N. Titulescu, ministrul țării la Londra va sosi în țară în primele zile ale lui Decembrie. — D. dr. Musia Linares, consulul general al Argentinei în România, s’a înapoiat de la Galați unde a a­­sistat la ancorarea în port a mare­lui vapor argentinian „Break Ua "• — Suntem rugați să ,cu legațiunea regală a spaniei 11"8­ mutat reședința la Hotel Boulevard. LUMEA OFICIALA — D. Ion I. C. Brătianu­,­ președin­­tele consiliului de miniștri, a pară­sit aseară Capitala ducându-se la Piatra-n­eamț unde va lua parte la solemnitatea desvelirii monumentu­lui lui Emil Costinescu ridicat în acel oraș. — Azi după amiază, sosește în Ca­pitală d. Vintilă Brătianu, ministrul finanțelor, venind de la moșia sa He­­răști. — Aseară, a sosit în Capitală d. Henry —­erenger, raportorul general al Senatului francez, venind de la Belgrad. ÎNSEMNĂRI — In ziua de 30 Septembrie, orele 11 a. m. are loc în sala Mozart din calea Victoriei, vernisajul expoziției de pictură a pictorului Gh. Manea. LOGODNA — Ni se comunică logodna d-rei Lisetto Conta cu d. Titi Munteanu. EMBfi. Gura lumii••• Studentului Frimu, care a spart geamurile d-lui Văitoianu De principii wilsoniene, Tinere, ești, pare-mi-se. Căci politicei vrei, nene. Să-i aplici... „ferești deschise“. F. Lobodă TfiMna filistitoreasca Comitetul vechiului sindicat al lucrătorilor chelneri s’a întrunit în urma congresului din Cluj, hotă­rând să primească, deciziunile con­gresului și să publice un manifest î n care­ s â arate greșeala ce au fă­cut-o acei, ce au înființat sindicatul .Solidaritatea“ care a susținut ne­­recunoașterea breslei chelnerilor. Din această cauză s’au introdus în localuri foarte mulți străini de me­serie, înlocuind pe lucrătorii chel­neri. . . La întrunirea partidului socialist In­ sula Moldavia, din Ploești, care se ține azi la orele 9 dimineața, vor­besc d-nii N. Stroescu, Al. Dunărea­­nu, C. Ionescu, și d-r Ilie Horodni­­țeanu. -----------Igodi —­--------------------------­ sfeeawachife­ wB»' * ——ttj= DIMINEAȚA= um mm I Comemoram lui Gheorghe Lazăr 100 de sus de la moartea marelui dascăl Festivitățile din­­ Capitala Capitala a slăvit ori cu deosebită solemnitate memoria marelui das­căl al românismului, care a fost Gheorghe Lazăr. Comemorarea a început printr’un parastas la catedrala metropolitană. Pe la orele 9, în vederea acestei ce­­remoni, curtea Mitropoliei a început să se populeze cu delegații de câte 10 elevi de fiecare școală secundară de băeți sau de fete, sub conducrea câ­te unui profesor: licențe „Gheorghe Lazăr“, ,,Sf. Sava“, Matei Basarab, Mihai Viteazu, Dimitrie Cantemir, Gheorghe Șincai, seminariile „Ni­­fon“­ și Central, școlele de comerț, externatele „Gloria“, „Carmen Syl­­va“, școala superioară de arte și me­serii, școala normală de băeți, etc. De asemeni au mai luat loc în curtea Mitropoliei muzica reg. 4 ro­șiori precum și o delegație de cerce­tași din cohorta „Păstorul Bucur“. Ceilalți elevi și eleve ai tuturor școlilor secundare și primare de bă­­eți și fete, au fost înșiruiți pe tot parcursul de la Mitropolie până la statuia lui Gheorghe Lazăr.­­* In interiorul catedralei au luat loc membrii guvernului și înalții dem­nitari și profesori, printre cari no­tez pe d-nii. I. I. C. Brătianu, președintele con­.După termina­rea serviciului reli­gios, mitropolitul primat, Miron Cri­­stea, arată într’o însuflețită cuvân­tare viața și activitatea de apostol a marelui dascăl. Gheorghe Lazăr a fost mai mult o fire de prooroc, inspirat și convins al cărui cuvânt îndrăzneț și hotărât a răscolit, însuflețit și cucerit sufle­tele, croind căi nouă. Deși a învățat în școale străine din Ardeal sufletul lui era plin de sim­patie pentru țările latine și cultura latină. El era entusiasmat pentru marele Napoleon, dușmanul Austriei. Aceste sentimente i-au devenit fa­tale și i-au atras la 1815 destituirea din postul de dascăl la cursul preo­țesc­­ din Sibiu și punerea sub su­praveghere polițienească. Prigonit Gheorghe Lazăr a venit în țară ,,unde­ mai întîi dete lecții de limba românească la familia Barcă­­nescu. Glasul lui a știut să­ câștige ade­rent­ și a determinat pe Vodă Cara­­gea și pe mitropolitul grec Nectar­ir să admită, la 1818, deschiderea unei școale superioare naționale tn care studiile să fie predate in limba ro­mână. In această­­,Academie" națională și-a atuns activitatea lui Lazăr cul­mea, devenind un fel de descălicător cultural. Gheorghe Lazăr și școala sa au a­­prins farul luminei naționala Puterea cuvântuilui lui Gh. Lazăr și a sentimentelor sale românești se învederează din entuziasmul cu care Eliade Rădulescu și alți ucenici ai lui îi păstrează și-i cinstesc aminti­rea și-i propăvăduesc ideile. Este caracteristic pentru modul de gândire al marelui dascăl, discur­sul, pregătit de el, dar rostit de alții în această mitropolie la înscăunarea mitropolitului român al țării româ­nești, Dionisie Lupu, la 1819. Din sufletul ucenicilor lui Lazăr, trimiși de eforie în Apusul latin, la Pisa și Paris — ce desprinde a­cel­aș duh îndrăsneț de redeșteptare pe toată linia. Școala lui Lazăr a produs roade strălucite. In cât merită atributul de apostol al redeșteptărei noastre na­­ționale, filiului de miniștri; Vintilă Brăti­anu, ministru de finanțe; dr. C. An­­gelescu, ministrul instrucțiunii pu­blice; general Moșoiu, ministrul co­municațiilor; I. Th. Florescu, minis­trul justiției; I. Valaori, secretarul general al ministerului instrucțiunii publice; V. G. Ispir, secretarul gene­ral al cultelor; Șt. Cioco-Pop, fost prim-ministru; I. Maniu; Mironescu fost ministru, general Nicoleanu, pre­fectul poliției Capitalei; M. Buzescu, directorul prefecturii de poliție; Po­­pa-Liseanu, directorul învățământu­lui secundar din ministerul instruc­țiunei publice; Ștefan Pop, directo­rul liceului „Sf.­Sava“; C. Ionescu, directorul liceului „Gheorghe Lazăr; Alex. Mavrodii, directorul ziarului „Viitorul“; Ion Popa, inspector de poliție; profesorii: Muzicescu, Co­­man, Chelaru, Radu Dobrescu, V. Vlădescu, Constantin Vasile etc. etc. La orele 10 și un sfert a început serviciul religios oficiat de către: dr. Miron Cristea, primarul Româ­niei, înconjurat­ de arhimandriții : Gordon Galaction, Filaret Jocu și Nicodem Crăciunescu, preotul Gi­­bescu și diaconul Diomid Verzia, răspunsurile reU«4«?"­» fiind date de către ieromonahii Teofil Ionescu, Nicodem Zamfirescu și corul „Semi­narului Central“. Munca școalei­lui Lazăr, pe cât de îndrăzneață pe atât de firească, a pregătit de­sigur terenul pentru miș-MITROPOLITUL PRIMAT car­e a lui Tudor Vladimirescu și a curățit și alimentat atmosfera care ne-a scăpat, de domnitorul grec, de mitropolitul grec, de limba grecea­scă și de toate ismele cari stăpâneau de sufletul românesc. * Mitropolitul primar arată apoi partea Însemnată ce a avut-o biserica noastră la întemeierea învățământu­lui național și prin aceasta la re­generarea neamului aromânesc și la deschiderea căilor m­ari ne-au dus la progresul de astăzi și termină cu cuvintele: „Să­ sporim și să generalizăm iveș­teT M­ir­ea lui G­h. Lazăr și a nemurito­rilor lui ucenici și urmași, spre slava amintirii lor și spre înălțarea și în­tărirea țării­ românești și a poporu­lui ei". Școala română nu va uita nici o­­dată pe primul și marele său În­drumător. Vecinică să-i fie amintirea. IN RO- NUMELE ACADEMIEI MANE D. I. BIANU, în numele Academiei Române spune că ceea ce adună as­tăzi florile recunoștinței întregului neam românesc, în amintirea lui Gheorghe Lazăr, este că el a făcut un pas mare și puternic spre unirea sufletască a neamului rupt in bucăți mai când se părea că acest neam este hotărât pietrei dintre neamuri. D. PROF. G. ȚIȚEICA, aduce ce­lui mai mare dascăl al neamului prinosul profesorilor de la Universi­tatea în fața căruia statuia lui Ghe­orghe Lazăr stă strajă neclintită, ca un îndemn pentru cei care-i urmea­ză, calea și ca o mustrare pentru cei cari se depărtează de dânsa. Cuvântarea mitropoltului prima­ r Capitala ÎMPUȘCAT PIN IMPRUDENȚA Tânărul Rosenberg-Nuremberg din str. Olteni 46 bis, pe când se afla ori după amiază, pe b-dul Elisabeta, în dreptul liceului Lazăr, a împușcat din greșeală cu un pistol de salon pe bă­iatul Rapaport Bene din str. Rovine 5, rănindu-l ușor deasupra nasului. Cu o ambalam­“­ a salvării rănitul a fost transportat a Spitalul Colțea. VNDENT Lucrătorul G Georghe Văduva, voind să se urce din mers într-un vagon al tramvaiului electric de pe linia 16, pe când acesta trecea pe str. Labirint, prin dreptul casei cu No. 4, s-a alune­cat piciorul de pe scară și căzând jos și-a spart capul de pietre, provocăm­­u-și și mai multe leziuni pe corp. A fost dus la Spitalul Colței. PĂȚANIA UNUI SOȚ Femeea Vas­ca Ioniță Vican din­­ str. Tudor Ștefan No. 3, ori după amiază, în urma uni certe cu soțul său, birjar, a sărit asupra lui cu un cuțit, rănindu-l la umărul stâng. Rănitul a fost dus la Spitalul Filan­tropia. Cazul se cercetează de către circum­scripția polițienească respectivă. J Spectacold TEATRUL NAȚIONAL: Matineu : Noaptea Regilor: seara: Țăranul baron. TEATRUL REGINA MARIA: Ma­tineu și seara: Maria. Stuart. TEATRUL MIC: Matineu și seara: Gândul. TEATRUL POPULAR: Lume bine crescută. TEATRUL CAROL CEL MARE: La telefon și un drăcușor de fată. TEATRUL CENTRAL: Ce iubesc bărbații. TEATRUL ALHAMBRA: Gura lumii. CINEMA VLAICU: Odiseia lui El­mo cu Ladise Lorraine: CINEMA PATHE-PALACE: Le chant de tamour. CINEMA GLORIA: Circui Toselll La statuia lui Gh. Lazăr La orele 11 s'a format cortegiul școalelor și întreaga asistență, cu clerul în frunte a pornit în poieni.Pe piedestal se aflau depuse co­roane și jerbe de flori iar împreju­rimile erau decorate cu steaguri tri­colore. In fața statuei străjuită de elevii liceului ce poartă numele marelui în­vățător iau loc : mitropolitul primat d-nii I. I. C. Brătianu, general Mo­șoiu, dr. Angelescu, Ștefan Ciceo- Pop, I. Pelivan, I. Bianu, dela Aca­demie, G. G. Mironescu, I. Valaori, M. Berceanu, vice-președintele comi­siei interimare, etc. CUV­ANT­AREA D-LUI DR. ANGE­LESCU Cel dintâi ia cuvântul d. dr. C. An­gelescu, ministrul instrucțiunii D-sa evocă împrejurările în care Gheorghe Lazăr a descins In Bucu­rești, după un veac de stăpânire fa­nariotă, când cultura grecească re­născută ajunsese la apogeu înăbu­șise orice conștiință națională ro­­m­ânescă. Atunci apare Gheorghe Lazăr, un om înzestrat cu calități sufletești su­­­perioare și înarmat cu puternicile­­ arme ale culturei apusene, care vi­r câțiva ani numai, izbutește să tre­­­­zească sentimentele naționale amor­țite ale neamului său. Gheorghe Lazăr a fost ursit de pro­vidență să dea o nouă îndrumare și să inten­teze cultura românească, reformând întreaga noastră viață D. Dr. C. ANGELESCU , nas spre statuia lui Gh. Lazăr.* La orele 11 jum. cortegiul s’a o­­prit în fața taft--.*­ SaM provinciilor alipite Cuvântarea d- ui Onisifor Ghiba naștere: Universitatea din Cluj, care zeci de discipoli de-ai tăi Colaboratorul nostru, d. Onisifor instituție culturală a țării tale Ghibul, profesor universitar a rostit următoarea cuvântare : Este pentru întâia oară, când un fiu al Ardealului poate să spue din preajma acestei­­ statui a celui m­­ai înare ardelean, un cuvânt către ce­tățenii Capitalei și către fiii acestei țări. La 1886, când s’a desvelit sta­tuia marelu meu compatriot, împre­jurările de politică internă și exter­nă ale vechei Românii făcură cu neputință ca cineva „de dincolo“ să-și poată exprima aici sentimen­tele de credințele sale. Mai mult chiar, însăși România oficială, prin reprezentantul ei, răposatul D. A.­­Sturza și prin primarul Capitalei, ezită de a-l privi și de a-l aprecia pe L­azăr drept ceea ce fusese: un ardelan și un fiu al neamului ro­mânesc. Ambii oratori festivi evi­­­­tară nu numai de a aminti la dis­cursurile lor numele Ardealului, dar nu vorbiră nici un cuvânt chiar nici despre neamul românesc și des­pre idealurile lui. Astăzi, mulțumită Tatălui ceresc, putem veni de pretutindeni, liberi, la această statue și putem vorbi ne­­împiedeeati tot ce credem despre marele apostol al Românismului de acum o sută de ani Am venit, dascăle Gheorghe, din Ardealul tău, aici, in Capitala Ro­mâniei întregite, nu numai ca să depun t­ numele țării care te a năs­cut și care a dat apoi odihnă veci­nică oaselor tale trudite, flori de recunoștință și de admirație, ci și pentru a exprima aici la fața tutu­ror, mângâierea și mândria noastră de a te fi dat noi, ca pe cel dintâi apostol al vremilor de astăzi. Căci, dacă marele Miihai, alături de care te-a așezat națiunea la a­­cest loc de onoare, a fost primul erou ca­re a desrobit, temporal, cu spada, Românismul, nu este mai puțin adevărat, că tu ai fost eroul care mai desrobit definitiv prin con­știința pe care î-ai dat-o și prin cultura națională pe care ai semă­nat-o cu mâna largă. Ai venit, slăvite dascăle, din țara lui Ne­gru-Vodă, și, tenace ca și el și ca întreg neamul tău de dincolo, nu te-ai plecat în fața greutăților și a primejdiilor. Nu fusese în stare până ce ai trăit la Transilvania, nici Curtea împărătească din Viena, cu tot fastul și cu toată puterea ei, să-ți schimbe sufletul dârz ardele­nesc, — nu te putu umili nici slu­bia și umilita Curte episcopească de la Sibiu, și, venit la București —­pa­tria clasică a culturii grecești — nu te putu înfrânge nici limba gre­cească, nici voevodul fanariot, nici mitropolitul trimis de la Constanti­­nopol ca agent al politicei turcești. Oțelit în spiritul luptelor pe cari poporul ardelean le-a purtat vea­curi dearândul în contra opresorilor lor și înarmat cu conștiința de rasă și de neam pe care ți-o dădu școala ardeleană a timpului tău, t­ ai­­ început, aici, cdle dintâi, războiul <îe ji desrobire­a neamului tău. In mo­­­­mentul oportun ai atacat, cu încre­dere și pricepere, ai persistat și ai învins. Când, la 1823, după șoapte ani de răsboi sfânt, cu sănătatea zdrobită, tu ai plecat de aicci în sa­tul tău de peste munți, ai putut lăsa în locul țării pe care, la sosire, o găsi și roabă, o țară românească, cu Domn român, cu păstorii sufletești români, cu școli românești, cu con­știință românească, cu idealuri ro­mânești. Și dacă astăzi, după o su­tă de ani de la marțea sa, România se întinde aproape până la ultima limită a teritoriului etnografic ro­mân, nu putem ui­ta că bazele ei le-ai pus tu, care ai trezit din letar­gie sufletul amorțit al neamului. Tai arătat idealul spre care trebue să năzuiască și i-ai netezit căile spre el. Dacă tim­p­ de aproape un veac oasele tale au zăcut­, neliniștite, în pământ robit, de astăzi Înainte ele se pot odihni lin, căci Ardealul este liber, precum Tai visat tu. Și liberă este și școala ta dela Sibiu, in care profesorii nemți umblau să te facă să-ți lepezi legea. Pe frontispiciul ei ea poartă cu mândrie numele tău. Și liber este și locul din Cluj, unde profesorii unguri cereau să te convingă că neamul nostru nu se trage de la Romani și că n’are nici un drept asupra Transilvaniei. Să știi că tocm­­ai pe acel loc, la care tu erai osândit să auzi astfel de cu­vinte de hulă împotriva neamului **” astăzi se Înalță ceai mai înală creată în spiritul tău, pentru idea­lurile fixate de tine în Academia ta din București. Aici, in Capitala noastră comună, Ardealul desrobit mai întâi prin jertfa vieții tale, nu putea lipsi de astă dată ci era sărbătorirea ta. El este de față, depunând prin mine la picioarele tale, deodată cu coroa­na de flori a recunoștinței­ noastre și asigurarea că va lucra pururea la spiritul tău de apostol. Vecinică să-ți fie pomenirea. IN NUMELE BASARABIEI D. ION PELIVAN, la numele Ba­sarabiei dezrobite și libere, aduce o­­m­agii de admirație marelui prooroc și apostol al naționalismului româ­nesc. Amintirea lui va fi binecuvân­tată de rorpâr’’~Tv­’-1 -«■rptutindeni, acum și nurirea. IN NUMELE BUCOVINEI D. D. MARMELIUC aduce salutul Bucovinei, memoriei marelui învățat care la un moment dat era să vie în Bucovina. Fatalitatea istorică a neamului, nostrui, însă, care ne-a favorizat în zilele cele mai grele a abătut pe Gheorghe Lazăr din drumul său i­­nițial, îndrumf­ndu-i pașii către Bu­cureștii, cari gemeau sub robia cul­turală și politică a fanarioților. D. ST. POP, directorul liceului Sf. Sava, în numele școlii unde Gheor­ghe Lazăr a predat cele dintâi lecții ale sale de limba română, aduce o­magiul ."”"Mui învățat. D. MARINESCU-SLATINA, vice­președintele societății studenților la medicină, aduce prinosul studenți­­mei române, care va continua opera lui Gher>T­ov,„ ț.a-gr. păstrând graiul neamului. * A urmat apoi defilarea școlilor din Capitală, In fata primului ministru­­­ a d-lui dr. Angelescu, ministrul școa­lelor. Solemnitatea a luat sfârșit la o­­rele 12. FESTIVALUL DE LA TEATRUL NATIONAL La orele 3 d. a. a avut loc un fes­tival la Teatrul Național organizat de ministerul instrucțiunii cu con­cursul artiștilor și al societății co­rale „Carmen“. D. GH. ADAMESCU a ținut o con­­ferință făcând pe larg biografia lui Gheorghe Lazăr, arătând opera ro­mânească înfăptuită de el, atunci când trecut la „Țară“ a pus bazele școlii de la Sf. Sava. Artiștii Teatrului Național au în­cheiat festivalul cu comedia lui Mo­­liere „Vicleniile lui Scapin”. Au asistat la această serbare mi­tropolitul primat Miron, d-nii Iuliu Maniu, Ștefan Ciceo Pop, Mihai Po­­povici, Ion Pelivan și numeroși re­prezentanți ai ministerului instruc­­țiunii și ai corpului didactic. FESTIVITĂȚILE DE LA AVRIG Seara la orele 7 juni. reprezen­tanții guvernului și Invitații au ple­cat, cu tren special la Avrig, unde vor continua astăzi festivitățile pen­tru comemorarea lui Gheorghe La­zăr. ALTE CUVÂNTĂRI D. PELIVAN BUCBHIGXI »23 „Dimineața“ Sportivi Hippi­sm Rezultatul alergărilor dela Floreasca Deși zi de lucru asistența a fost foarte numeroasă în ambele incinte. In mai toate alergările au participat numeroși concurenți. Cea mai interesantă alergare, Pr. Lisbem a revenit lui Poetu care a dispus pe ultimele sute de metri de Baba Zinca călărită de Milton Henry. Australasia a luat locul al 3-lea înaintea lui Mormon și Tribun. H, capul Negoiu, a ocazionat o so­sire strânsă între Chevalier­, Edina Robertas și Tufan cari au trecut în aceasta ordine la scurte interval por­toulPr. Parsival, alergarea de vânzare a zilei a revenit apei Opereta care a dispus cu o extremă ușurință de Grănicer și Mireasa. H’capul Flam, Baronin beneficiind de o bună plecare s’a menținut tot timpul în cap, câștigând cu 1 kg. a­­supra lui Arnăut care cu 66 kg. a făcut o cursă remarcabilă. Maxim II a luat locul al 3-lea urmat de Ra­chete. H’capul Mazeltei, rezervat doi a­­nilor cari nu au câștigat relativ ușor de Bucluc. Faima pierzând plecarea s’a plasat a doua la o lungime de câștigător.* Pr. Perdu, alergare de garduri, n’a fost cursă pentru Grevist Aventin al 2-lea urm­at la distanța de Furtună și Radu. Pr. Lt. Anghelescu, rezervat ofițe­­rilor, a fost o plimbare pentru Vagabond. Iată rezultatele: Pr. Parsival 2000 mr. 15000 lei, I Opereta (Iorga) a d-lui Alfred Net­­zer, II Grănicer (Csillag), III Mirea­sa Gill).­­ Neplasați, Teneriffe, Filaret, Câștigat: ușor 2­1., 3­1., 4­1. T. 61—­ 22—­ 16—. H. capul Flam: 1800 m 15000 lei. I Baronin (Mac­Intyre) a Hergheliei Răzvad, II Arnăut (Gill). III Maxim II (Kaiser). Neplasați: Rachete. Mândrulița. Mascara. Câștigat: ușor 1­1. 3­1., 3­1. T 3|_. 25 • 27__. H.capul Mazentoff, 1100 m. 18000 lei. I Burciuc (Mac T­ vre) al d-lui I. Că­­mărășescu, II Fatma (Gill), III Răs­­vad. Neplasați: Ermit. Câștigat: ușor­ 1­1., 6 1., 6 1. T. 19—, 10—; 10— Pr. Lisbem 1600 m. 25000 lei. I Poeții (Spiller) al d-lui N. N. Hârjeu II Australasia (Mac­Intyre). Neplasați: Mormon. Tribun. Câștigat: luptă H 1., 1­1., 2­1. •1 22_• 13__• 16 Pr. Perdiu, 3000 m. 20000 lei, I Gre­vist (Csillag) al d-lor Niculescu și Costandache. II Aventin, III Furtu­na (Schmerlien). Neplasat: Radu. Câștigat: ușor 4 1 2 1., departe, T. 29—­ 13—­ 12—, Pr. St Anghelescu, 2500 m. 8000 lei, I Vagabond (Lt. Assan) al d-lui Ma­ior Dombrowsky, II Tisa (cap. Rio­­șanu). Câștigat­: ușor 8 I. T. 25. H. capul Negoiu, 1400 m. 20000 lei, I Chevalier (Korb) al d.lui I. Schles­­singer, II Edina (Milton), III Rober­tas (Iorga). Neplasați: Tufan, Confidens. Clai­­rette, St. Omer. Invincible. Câștigat: ușor 1­1, 2­1., 3­1. și Lida astfel că are cursa la discre­ție. Pr. Sinaia, Kodak călărit de Gill este certitudine. Verdun și Faraon II vor da plase­e. Pr. Blaremberg, va reveni Grajdu­lui Marghiloman reprezentat prin Lefter, Răstoaca și Florida. In lip­sa lui Bun Venit care nu se va pre­­­zenta la steag, locul al 2-lea va re­veni lui Faima, întrucât pentru la­vór distanța e cam lungă. Pr. D. Ghica, este la discreția Graj­­dului Marghiloman Pr. Leurdeni. Dacă Safiira II se prezintă la plecare este favorită Villageoise și Simplesse sunt cele mai indicate. H'capul Belcingatele. Cele mai mari șanse par a avea Ahl­in Buzog­­gyöngye și Budleia și pe care îi rndi­căm în această ordine. Alergările de azi de la BIasala Favoriți noștri. In Pr. Dudești, Deepdale benefic­ciind­ de toate descărcările este favo­­rul nostru pentru locul I. Dar se va plasa urmat de Fierul Roșu. Pr. Ciocănești, Grajdul Marghilo­man este bine reprezentat prin Graur Ciclism REZULTATUL CIRCUITULUI IN­TERNAȚIONAL „AQVILA“ j S. C. R. Ultima cursă de drum, din anul a­­cesta, a societății „Acvila“ a fost cir­cuitul din zilele de 22 și 23 Sept. crt, care s’a alergat pe parcursul Bucu­­rești-Târgoviște-Sinaia - Ploești-Bucu­rești-270 ron. Prin participarea amatorilor bulgari, acest circuit a luat un caracter alter­national. Cei 270 km. au fost parcurși de. Gheorghe Arsenescu (Acvila), câștigă­torul circuitului, în 11 ore și 48 minu­te. S’au clasat după el urm­ătorii: 2)­ Ergas Aristide (Acvila) 12,05,‘3), Schmidt (A. M. T. E.) 12,14,­4) Mar­wan Carol (Acvila) 5) Clino (C. C. G.)­ 6) Ganeff Nicola (Rușciuk) 7) Eduard Qparad (Acvila). Au plecat în cu­rsă 16 concurenți însă din cauza drumurilor proaste și bici­cletelor nesolide au terminat numai șoapte. Cursa a fost urmărită de o camio­netă a I. N. E. F. în care se afla ju­riul și delegați ai cluburilor car au participat. Duminică seara „Acvila“ a dat un banchet la care au luat parte comi­sării, concurenții și invitați. Concursuiffla din Timisoara­ a. POPOVICI Fundașul echipei „Belgradsky“ Palatul Teatrului din Severin Aducem la cunoștința tuturor seve­rinenilor, mehedinținilor și foștilor e­­levi ai liceului Traian, din Severin. Condițiile împrumutului contractat de Societatea culturală Teatrul pentru terminarea și mobilarea acestui măreț edificiu: Nu se poate subscri mai puțin de una mie lei. Plata se poate face sau o singură dată în cursul lunei Octombrie sau în zece rate lunare egale. Acest împrumut va fi achitat în ter­men de cinci ani cu o dobândă de 8— 10% pe an și cu garanția personală a consiliului de administrație. Subscripția se poate face la toate băncile din Se­verin și la biblioteca Cibicescu de la care se va primi chitanțe în regulă. Sumele subscrise se pot trimite, și prin poștă sau cecuri. Clădirea, care se termină până la 1 Noembrie când vor rămâne de făcut numai lucrările mici interioare, este prețuită de oameni experți la cel pu­țin 80.000.000 lei. Ea constitue o mi­nune architectonică și o adevărată mândrie națională. Numele acelor cari vor subscri cel cel puțin 10.000 lei va fi scris pentru vecie cu litere de aur chiar în sala cea mare de teatru. Numee acelor cari vor subscri cel puțin 5000 lei va fi cu­rtere de aur In Aula principală a teatrului. iar acei ce vor subscri cel puțin una mie lei, vor fi trecuți in Cartea de Aur că­reia i s’a rezervat un loc de onoare în sala cea mare a bibliotecii Bibicescu, pentru ca urmașii să cunoască și să cinstească după cuviință numele per­soanelor cari au contribuit cu obolul lor la înălțarea falnicului palat al cul­turii și luminii din frumosul nostru oraș. De­sigur că severinenii și mehe­­dințienii cum și foștii elevi ai liceului Traian cari sunt cunoscuți prin pa­triotismul și sacrificiile lor pentru binele obștesc, se vor grăbi și d. astădată să răspundă cu entuziasm și însuflețire la apelul nostru mai ales că condițiile de plată sunt­ ex­trem de avantagioase iar sumele subscrise se restituesc în termen scurt Facem atenți pe concetățenii și con­­județenii noști că de aceasă operă culturală se va folosi nu numai gene­rațiile viitoare iar la razele ei cultu­rale se vor încălzi nu numai mehedin­­țenii și bănățenii dar și românii de pe­ste Dunăre cari au fost despărțiți prin vitregia vremurilor de țara și neantul nostru și pe cari avem sfânta datorie să-i ținem prin cultură, strâns lipit­ la sânul patriei noastre. Consiliul de Administrația

Next