Dimineaţa, octombrie 1923 (Anul 20, nr. 6072-6100)
1923-10-01 / nr. 6072
stb; din ITORIA LUMPA I CURTEA Luni dimineață sosește în țară Regina Maria venind de la Belgrad. Suverana se va opri la Sinaia, unde rămâne până in ziua de 5 Octombrie. La această dată Curtea își reia reședința de iarnă în Capitală. JUMI» TIT OWATICA — D. N. Titulescu, ministrul țării la Londra va sosi în țară în primele zile ale lui Decembrie. — D. dr. Musia Linares, consulul general al Argentinei în România, s’a înapoiat de la Galați unde a asistat la ancorarea în port a marelui vapor argentinian „Break Ua "• — Suntem rugați să ,cu legațiunea regală a spaniei 11"8 mutat reședința la Hotel Boulevard. LUMEA OFICIALA — D. Ion I. C. Brătianu, președintele consiliului de miniștri, a parăsit aseară Capitala ducându-se la Piatra-neamț unde va lua parte la solemnitatea desvelirii monumentului lui Emil Costinescu ridicat în acel oraș. — Azi după amiază, sosește în Capitală d. Vintilă Brătianu, ministrul finanțelor, venind de la moșia sa Herăști. — Aseară, a sosit în Capitală d. Henry —erenger, raportorul general al Senatului francez, venind de la Belgrad. ÎNSEMNĂRI — In ziua de 30 Septembrie, orele 11 a. m. are loc în sala Mozart din calea Victoriei, vernisajul expoziției de pictură a pictorului Gh. Manea. LOGODNA — Ni se comunică logodna d-rei Lisetto Conta cu d. Titi Munteanu. EMBfi. Gura lumii••• Studentului Frimu, care a spart geamurile d-lui Văitoianu De principii wilsoniene, Tinere, ești, pare-mi-se. Căci politicei vrei, nene. Să-i aplici... „ferești deschise“. F. Lobodă TfiMna filistitoreasca Comitetul vechiului sindicat al lucrătorilor chelneri s’a întrunit în urma congresului din Cluj, hotărând să primească, deciziunile congresului și să publice un manifest î n care s â arate greșeala ce au făcut-o acei, ce au înființat sindicatul .Solidaritatea“ care a susținut nerecunoașterea breslei chelnerilor. Din această cauză s’au introdus în localuri foarte mulți străini de meserie, înlocuind pe lucrătorii chelneri. . . La întrunirea partidului socialist In sula Moldavia, din Ploești, care se ține azi la orele 9 dimineața, vorbesc d-nii N. Stroescu, Al. Dunăreanu, C. Ionescu, și d-r Ilie Horodnițeanu. -----------Igodi —-------------------------- sfeeawachife wB»' * ——ttj= DIMINEAȚA= um mm I Comemoram lui Gheorghe Lazăr 100 de sus de la moartea marelui dascăl Festivitățile din Capitala Capitala a slăvit ori cu deosebită solemnitate memoria marelui dascăl al românismului, care a fost Gheorghe Lazăr. Comemorarea a început printr’un parastas la catedrala metropolitană. Pe la orele 9, în vederea acestei ceremoni, curtea Mitropoliei a început să se populeze cu delegații de câte 10 elevi de fiecare școală secundară de băeți sau de fete, sub conducrea câte unui profesor: licențe „Gheorghe Lazăr“, ,,Sf. Sava“, Matei Basarab, Mihai Viteazu, Dimitrie Cantemir, Gheorghe Șincai, seminariile „Nifon“ și Central, școlele de comerț, externatele „Gloria“, „Carmen Sylva“, școala superioară de arte și meserii, școala normală de băeți, etc. De asemeni au mai luat loc în curtea Mitropoliei muzica reg. 4 roșiori precum și o delegație de cercetași din cohorta „Păstorul Bucur“. Ceilalți elevi și eleve ai tuturor școlilor secundare și primare de băeți și fete, au fost înșiruiți pe tot parcursul de la Mitropolie până la statuia lui Gheorghe Lazăr.* In interiorul catedralei au luat loc membrii guvernului și înalții demnitari și profesori, printre cari notez pe d-nii. I. I. C. Brătianu, președintele con.După terminarea serviciului religios, mitropolitul primat, Miron Cristea, arată într’o însuflețită cuvântare viața și activitatea de apostol a marelui dascăl. Gheorghe Lazăr a fost mai mult o fire de prooroc, inspirat și convins al cărui cuvânt îndrăzneț și hotărât a răscolit, însuflețit și cucerit sufletele, croind căi nouă. Deși a învățat în școale străine din Ardeal sufletul lui era plin de simpatie pentru țările latine și cultura latină. El era entusiasmat pentru marele Napoleon, dușmanul Austriei. Aceste sentimente i-au devenit fatale și i-au atras la 1815 destituirea din postul de dascăl la cursul preoțesc din Sibiu și punerea sub supraveghere polițienească. Prigonit Gheorghe Lazăr a venit în țară ,,unde mai întîi dete lecții de limba românească la familia Barcănescu. Glasul lui a știut să câștige aderent și a determinat pe Vodă Caragea și pe mitropolitul grec Nectarir să admită, la 1818, deschiderea unei școale superioare naționale tn care studiile să fie predate in limba română. In această,Academie" națională și-a atuns activitatea lui Lazăr culmea, devenind un fel de descălicător cultural. Gheorghe Lazăr și școala sa au aprins farul luminei naționala Puterea cuvântuilui lui Gh. Lazăr și a sentimentelor sale românești se învederează din entuziasmul cu care Eliade Rădulescu și alți ucenici ai lui îi păstrează și-i cinstesc amintirea și-i propăvăduesc ideile. Este caracteristic pentru modul de gândire al marelui dascăl, discursul, pregătit de el, dar rostit de alții în această mitropolie la înscăunarea mitropolitului român al țării românești, Dionisie Lupu, la 1819. Din sufletul ucenicilor lui Lazăr, trimiși de eforie în Apusul latin, la Pisa și Paris — ce desprinde acelaș duh îndrăsneț de redeșteptare pe toată linia. Școala lui Lazăr a produs roade strălucite. In cât merită atributul de apostol al redeșteptărei noastre naționale, filiului de miniștri; Vintilă Brătianu, ministru de finanțe; dr. C. Angelescu, ministrul instrucțiunii publice; general Moșoiu, ministrul comunicațiilor; I. Th. Florescu, ministrul justiției; I. Valaori, secretarul general al ministerului instrucțiunii publice; V. G. Ispir, secretarul general al cultelor; Șt. Cioco-Pop, fost prim-ministru; I. Maniu; Mironescu fost ministru, general Nicoleanu, prefectul poliției Capitalei; M. Buzescu, directorul prefecturii de poliție; Popa-Liseanu, directorul învățământului secundar din ministerul instrucțiunei publice; Ștefan Pop, directorul liceului „Sf.Sava“; C. Ionescu, directorul liceului „Gheorghe Lazăr; Alex. Mavrodii, directorul ziarului „Viitorul“; Ion Popa, inspector de poliție; profesorii: Muzicescu, Coman, Chelaru, Radu Dobrescu, V. Vlădescu, Constantin Vasile etc. etc. La orele 10 și un sfert a început serviciul religios oficiat de către: dr. Miron Cristea, primarul României, înconjurat de arhimandriții : Gordon Galaction, Filaret Jocu și Nicodem Crăciunescu, preotul Gibescu și diaconul Diomid Verzia, răspunsurile reU«4«?"» fiind date de către ieromonahii Teofil Ionescu, Nicodem Zamfirescu și corul „Seminarului Central“. Munca școaleilui Lazăr, pe cât de îndrăzneață pe atât de firească, a pregătit desigur terenul pentru miș-MITROPOLITUL PRIMAT care a lui Tudor Vladimirescu și a curățit și alimentat atmosfera care ne-a scăpat, de domnitorul grec, de mitropolitul grec, de limba grecească și de toate ismele cari stăpâneau de sufletul românesc. * Mitropolitul primar arată apoi partea Însemnată ce a avut-o biserica noastră la întemeierea învățământului național și prin aceasta la regenerarea neamului aromânesc și la deschiderea căilor mari ne-au dus la progresul de astăzi și termină cu cuvintele: „Să sporim și să generalizăm iveșteT Mirea lui Gh. Lazăr și a nemuritorilor lui ucenici și urmași, spre slava amintirii lor și spre înălțarea și întărirea țării românești și a poporului ei". Școala română nu va uita nici odată pe primul și marele său Îndrumător. Vecinică să-i fie amintirea. IN RO- NUMELE ACADEMIEI MANE D. I. BIANU, în numele Academiei Române spune că ceea ce adună astăzi florile recunoștinței întregului neam românesc, în amintirea lui Gheorghe Lazăr, este că el a făcut un pas mare și puternic spre unirea sufletască a neamului rupt in bucăți mai când se părea că acest neam este hotărât pietrei dintre neamuri. D. PROF. G. ȚIȚEICA, aduce celui mai mare dascăl al neamului prinosul profesorilor de la Universitatea în fața căruia statuia lui Gheorghe Lazăr stă strajă neclintită, ca un îndemn pentru cei care-i urmează, calea și ca o mustrare pentru cei cari se depărtează de dânsa. Cuvântarea mitropoltului prima r Capitala ÎMPUȘCAT PIN IMPRUDENȚA Tânărul Rosenberg-Nuremberg din str. Olteni 46 bis, pe când se afla ori după amiază, pe b-dul Elisabeta, în dreptul liceului Lazăr, a împușcat din greșeală cu un pistol de salon pe băiatul Rapaport Bene din str. Rovine 5, rănindu-l ușor deasupra nasului. Cu o ambalam“ a salvării rănitul a fost transportat a Spitalul Colțea. VNDENT Lucrătorul G Georghe Văduva, voind să se urce din mers într-un vagon al tramvaiului electric de pe linia 16, pe când acesta trecea pe str. Labirint, prin dreptul casei cu No. 4, s-a alunecat piciorul de pe scară și căzând jos și-a spart capul de pietre, provocămu-și și mai multe leziuni pe corp. A fost dus la Spitalul Colței. PĂȚANIA UNUI SOȚ Femeea Vasca Ioniță Vican din str. Tudor Ștefan No. 3, ori după amiază, în urma uni certe cu soțul său, birjar, a sărit asupra lui cu un cuțit, rănindu-l la umărul stâng. Rănitul a fost dus la Spitalul Filantropia. Cazul se cercetează de către circumscripția polițienească respectivă. J Spectacold TEATRUL NAȚIONAL: Matineu : Noaptea Regilor: seara: Țăranul baron. TEATRUL REGINA MARIA: Matineu și seara: Maria. Stuart. TEATRUL MIC: Matineu și seara: Gândul. TEATRUL POPULAR: Lume bine crescută. TEATRUL CAROL CEL MARE: La telefon și un drăcușor de fată. TEATRUL CENTRAL: Ce iubesc bărbații. TEATRUL ALHAMBRA: Gura lumii. CINEMA VLAICU: Odiseia lui Elmo cu Ladise Lorraine: CINEMA PATHE-PALACE: Le chant de tamour. CINEMA GLORIA: Circui Toselll La statuia lui Gh. Lazăr La orele 11 s'a format cortegiul școalelor și întreaga asistență, cu clerul în frunte a pornit în poieni.Pe piedestal se aflau depuse coroane și jerbe de flori iar împrejurimile erau decorate cu steaguri tricolore. In fața statuei străjuită de elevii liceului ce poartă numele marelui învățător iau loc : mitropolitul primat d-nii I. I. C. Brătianu, general Moșoiu, dr. Angelescu, Ștefan Ciceo- Pop, I. Pelivan, I. Bianu, dela Academie, G. G. Mironescu, I. Valaori, M. Berceanu, vice-președintele comisiei interimare, etc. CUVANTAREA D-LUI DR. ANGELESCU Cel dintâi ia cuvântul d. dr. C. Angelescu, ministrul instrucțiunii D-sa evocă împrejurările în care Gheorghe Lazăr a descins In București, după un veac de stăpânire fanariotă, când cultura grecească renăscută ajunsese la apogeu înăbușise orice conștiință națională românescă. Atunci apare Gheorghe Lazăr, un om înzestrat cu calități sufletești superioare și înarmat cu puternicile arme ale culturei apusene, care vir câțiva ani numai, izbutește să trezească sentimentele naționale amorțite ale neamului său. Gheorghe Lazăr a fost ursit de providență să dea o nouă îndrumare și să intenteze cultura românească, reformând întreaga noastră viață D. Dr. C. ANGELESCU , nas spre statuia lui Gh. Lazăr.* La orele 11 jum. cortegiul s’a oprit în fața taft--.* SaM provinciilor alipite Cuvântarea d- ui Onisifor Ghiba naștere: Universitatea din Cluj, care zeci de discipoli de-ai tăi Colaboratorul nostru, d. Onisifor instituție culturală a țării tale Ghibul, profesor universitar a rostit următoarea cuvântare : Este pentru întâia oară, când un fiu al Ardealului poate să spue din preajma acestei statui a celui mai înare ardelean, un cuvânt către cetățenii Capitalei și către fiii acestei țări. La 1886, când s’a desvelit statuia marelu meu compatriot, împrejurările de politică internă și externă ale vechei Românii făcură cu neputință ca cineva „de dincolo“ să-și poată exprima aici sentimentele de credințele sale. Mai mult chiar, însăși România oficială, prin reprezentantul ei, răposatul D. A.Sturza și prin primarul Capitalei, ezită de a-l privi și de a-l aprecia pe Lazăr drept ceea ce fusese: un ardelan și un fiu al neamului românesc. Ambii oratori festivi evitară nu numai de a aminti la discursurile lor numele Ardealului, dar nu vorbiră nici un cuvânt chiar nici despre neamul românesc și despre idealurile lui. Astăzi, mulțumită Tatălui ceresc, putem veni de pretutindeni, liberi, la această statue și putem vorbi neîmpiedeeati tot ce credem despre marele apostol al Românismului de acum o sută de ani Am venit, dascăle Gheorghe, din Ardealul tău, aici, in Capitala României întregite, nu numai ca să depun t numele țării care te a născut și care a dat apoi odihnă vecinică oaselor tale trudite, flori de recunoștință și de admirație, ci și pentru a exprima aici la fața tuturor, mângâierea și mândria noastră de a te fi dat noi, ca pe cel dintâi apostol al vremilor de astăzi. Căci, dacă marele Miihai, alături de care te-a așezat națiunea la acest loc de onoare, a fost primul erou care a desrobit, temporal, cu spada, Românismul, nu este mai puțin adevărat, că tu ai fost eroul care mai desrobit definitiv prin conștiința pe care î-ai dat-o și prin cultura națională pe care ai semănat-o cu mâna largă. Ai venit, slăvite dascăle, din țara lui Negru-Vodă, și, tenace ca și el și ca întreg neamul tău de dincolo, nu te-ai plecat în fața greutăților și a primejdiilor. Nu fusese în stare până ce ai trăit la Transilvania, nici Curtea împărătească din Viena, cu tot fastul și cu toată puterea ei, să-ți schimbe sufletul dârz ardelenesc, — nu te putu umili nici slubia și umilita Curte episcopească de la Sibiu, și, venit la București —patria clasică a culturii grecești — nu te putu înfrânge nici limba grecească, nici voevodul fanariot, nici mitropolitul trimis de la Constantinopol ca agent al politicei turcești. Oțelit în spiritul luptelor pe cari poporul ardelean le-a purtat veacuri dearândul în contra opresorilor lor și înarmat cu conștiința de rasă și de neam pe care ți-o dădu școala ardeleană a timpului tău, t ai început, aici, cdle dintâi, războiul <îe ji desrobirea neamului tău. In momentul oportun ai atacat, cu încredere și pricepere, ai persistat și ai învins. Când, la 1823, după șoapte ani de răsboi sfânt, cu sănătatea zdrobită, tu ai plecat de aicci în satul tău de peste munți, ai putut lăsa în locul țării pe care, la sosire, o găsi și roabă, o țară românească, cu Domn român, cu păstorii sufletești români, cu școli românești, cu conștiință românească, cu idealuri românești. Și dacă astăzi, după o sută de ani de la marțea sa, România se întinde aproape până la ultima limită a teritoriului etnografic român, nu putem uita că bazele ei le-ai pus tu, care ai trezit din letargie sufletul amorțit al neamului. Tai arătat idealul spre care trebue să năzuiască și i-ai netezit căile spre el. Dacă timp de aproape un veac oasele tale au zăcut, neliniștite, în pământ robit, de astăzi Înainte ele se pot odihni lin, căci Ardealul este liber, precum Tai visat tu. Și liberă este și școala ta dela Sibiu, in care profesorii nemți umblau să te facă să-ți lepezi legea. Pe frontispiciul ei ea poartă cu mândrie numele tău. Și liber este și locul din Cluj, unde profesorii unguri cereau să te convingă că neamul nostru nu se trage de la Romani și că n’are nici un drept asupra Transilvaniei. Să știi că tocmai pe acel loc, la care tu erai osândit să auzi astfel de cuvinte de hulă împotriva neamului **” astăzi se Înalță ceai mai înală creată în spiritul tău, pentru idealurile fixate de tine în Academia ta din București. Aici, in Capitala noastră comună, Ardealul desrobit mai întâi prin jertfa vieții tale, nu putea lipsi de astă dată ci era sărbătorirea ta. El este de față, depunând prin mine la picioarele tale, deodată cu coroana de flori a recunoștinței noastre și asigurarea că va lucra pururea la spiritul tău de apostol. Vecinică să-ți fie pomenirea. IN NUMELE BASARABIEI D. ION PELIVAN, la numele Basarabiei dezrobite și libere, aduce omagii de admirație marelui prooroc și apostol al naționalismului românesc. Amintirea lui va fi binecuvântată de rorpâr’’~Tv’-1 -«■rptutindeni, acum și nurirea. IN NUMELE BUCOVINEI D. D. MARMELIUC aduce salutul Bucovinei, memoriei marelui învățat care la un moment dat era să vie în Bucovina. Fatalitatea istorică a neamului, nostrui, însă, care ne-a favorizat în zilele cele mai grele a abătut pe Gheorghe Lazăr din drumul său inițial, îndrumfndu-i pașii către Bucureștii, cari gemeau sub robia culturală și politică a fanarioților. D. ST. POP, directorul liceului Sf. Sava, în numele școlii unde Gheorghe Lazăr a predat cele dintâi lecții ale sale de limba română, aduce omagiul ."”"Mui învățat. D. MARINESCU-SLATINA, vicepreședintele societății studenților la medicină, aduce prinosul studențimei române, care va continua opera lui Gher>Tov,„ ț.a-gr. păstrând graiul neamului. * A urmat apoi defilarea școlilor din Capitală, In fata primului ministru a d-lui dr. Angelescu, ministrul școalelor. Solemnitatea a luat sfârșit la orele 12. FESTIVALUL DE LA TEATRUL NATIONAL La orele 3 d. a. a avut loc un festival la Teatrul Național organizat de ministerul instrucțiunii cu concursul artiștilor și al societății corale „Carmen“. D. GH. ADAMESCU a ținut o conferință făcând pe larg biografia lui Gheorghe Lazăr, arătând opera românească înfăptuită de el, atunci când trecut la „Țară“ a pus bazele școlii de la Sf. Sava. Artiștii Teatrului Național au încheiat festivalul cu comedia lui Moliere „Vicleniile lui Scapin”. Au asistat la această serbare mitropolitul primat Miron, d-nii Iuliu Maniu, Ștefan Ciceo Pop, Mihai Popovici, Ion Pelivan și numeroși reprezentanți ai ministerului instrucțiunii și ai corpului didactic. FESTIVITĂȚILE DE LA AVRIG Seara la orele 7 juni. reprezentanții guvernului și Invitații au plecat, cu tren special la Avrig, unde vor continua astăzi festivitățile pentru comemorarea lui Gheorghe Lazăr. ALTE CUVÂNTĂRI D. PELIVAN BUCBHIGXI »23 „Dimineața“ Sportivi Hippism Rezultatul alergărilor dela Floreasca Deși zi de lucru asistența a fost foarte numeroasă în ambele incinte. In mai toate alergările au participat numeroși concurenți. Cea mai interesantă alergare, Pr. Lisbem a revenit lui Poetu care a dispus pe ultimele sute de metri de Baba Zinca călărită de Milton Henry. Australasia a luat locul al 3-lea înaintea lui Mormon și Tribun. H, capul Negoiu, a ocazionat o sosire strânsă între Chevalier, Edina Robertas și Tufan cari au trecut în aceasta ordine la scurte interval portoulPr. Parsival, alergarea de vânzare a zilei a revenit apei Opereta care a dispus cu o extremă ușurință de Grănicer și Mireasa. H’capul Flam, Baronin beneficiind de o bună plecare s’a menținut tot timpul în cap, câștigând cu 1 kg. asupra lui Arnăut care cu 66 kg. a făcut o cursă remarcabilă. Maxim II a luat locul al 3-lea urmat de Rachete. H’capul Mazeltei, rezervat doi anilor cari nu au câștigat relativ ușor de Bucluc. Faima pierzând plecarea s’a plasat a doua la o lungime de câștigător.* Pr. Perdu, alergare de garduri, n’a fost cursă pentru Grevist Aventin al 2-lea urmat la distanța de Furtună și Radu. Pr. Lt. Anghelescu, rezervat ofițerilor, a fost o plimbare pentru Vagabond. Iată rezultatele: Pr. Parsival 2000 mr. 15000 lei, I Opereta (Iorga) a d-lui Alfred Netzer, II Grănicer (Csillag), III Mireasa Gill). Neplasați, Teneriffe, Filaret, Câștigat: ușor 21., 31., 41. T. 61— 22— 16—. H. capul Flam: 1800 m 15000 lei. I Baronin (MacIntyre) a Hergheliei Răzvad, II Arnăut (Gill). III Maxim II (Kaiser). Neplasați: Rachete. Mândrulița. Mascara. Câștigat: ușor 11. 31., 31. T 3|_. 25 • 27__. H.capul Mazentoff, 1100 m. 18000 lei. I Burciuc (Mac T vre) al d-lui I. Cămărășescu, II Fatma (Gill), III Răsvad. Neplasați: Ermit. Câștigat: ușor 11., 6 1., 6 1. T. 19—, 10—; 10— Pr. Lisbem 1600 m. 25000 lei. I Poeții (Spiller) al d-lui N. N. Hârjeu II Australasia (MacIntyre). Neplasați: Mormon. Tribun. Câștigat: luptă H 1., 11., 21. •1 22_• 13__• 16 Pr. Perdiu, 3000 m. 20000 lei, I Grevist (Csillag) al d-lor Niculescu și Costandache. II Aventin, III Furtuna (Schmerlien). Neplasat: Radu. Câștigat: ușor 4 1 2 1., departe, T. 29— 13— 12—, Pr. St Anghelescu, 2500 m. 8000 lei, I Vagabond (Lt. Assan) al d-lui Maior Dombrowsky, II Tisa (cap. Rioșanu). Câștigat: ușor 8 I. T. 25. H. capul Negoiu, 1400 m. 20000 lei, I Chevalier (Korb) al d.lui I. Schlessinger, II Edina (Milton), III Robertas (Iorga). Neplasați: Tufan, Confidens. Clairette, St. Omer. Invincible. Câștigat: ușor 11, 21., 31. și Lida astfel că are cursa la discreție. Pr. Sinaia, Kodak călărit de Gill este certitudine. Verdun și Faraon II vor da plasee. Pr. Blaremberg, va reveni Grajdului Marghiloman reprezentat prin Lefter, Răstoaca și Florida. In lipsa lui Bun Venit care nu se va prezenta la steag, locul al 2-lea va reveni lui Faima, întrucât pentru lavór distanța e cam lungă. Pr. D. Ghica, este la discreția Grajdului Marghiloman Pr. Leurdeni. Dacă Safiira II se prezintă la plecare este favorită Villageoise și Simplesse sunt cele mai indicate. H'capul Belcingatele. Cele mai mari șanse par a avea Ahlin Buzoggyöngye și Budleia și pe care îi rndicăm în această ordine. Alergările de azi de la BIasala Favoriți noștri. In Pr. Dudești, Deepdale beneficciind de toate descărcările este favorul nostru pentru locul I. Dar se va plasa urmat de Fierul Roșu. Pr. Ciocănești, Grajdul Marghiloman este bine reprezentat prin Graur Ciclism REZULTATUL CIRCUITULUI INTERNAȚIONAL „AQVILA“ j S. C. R. Ultima cursă de drum, din anul acesta, a societății „Acvila“ a fost circuitul din zilele de 22 și 23 Sept. crt, care s’a alergat pe parcursul București-Târgoviște-Sinaia - Ploești-București-270 ron. Prin participarea amatorilor bulgari, acest circuit a luat un caracter alternational. Cei 270 km. au fost parcurși de. Gheorghe Arsenescu (Acvila), câștigătorul circuitului, în 11 ore și 48 minute. S’au clasat după el următorii: 2) Ergas Aristide (Acvila) 12,05,‘3), Schmidt (A. M. T. E.) 12,14,4) Marwan Carol (Acvila) 5) Clino (C. C. G.) 6) Ganeff Nicola (Rușciuk) 7) Eduard Qparad (Acvila). Au plecat în cursă 16 concurenți însă din cauza drumurilor proaste și bicicletelor nesolide au terminat numai șoapte. Cursa a fost urmărită de o camionetă a I. N. E. F. în care se afla juriul și delegați ai cluburilor car au participat. Duminică seara „Acvila“ a dat un banchet la care au luat parte comisării, concurenții și invitați. Concursuiffla din Timisoara a. POPOVICI Fundașul echipei „Belgradsky“ Palatul Teatrului din Severin Aducem la cunoștința tuturor severinenilor, mehedinținilor și foștilor elevi ai liceului Traian, din Severin. Condițiile împrumutului contractat de Societatea culturală Teatrul pentru terminarea și mobilarea acestui măreț edificiu: Nu se poate subscri mai puțin de una mie lei. Plata se poate face sau o singură dată în cursul lunei Octombrie sau în zece rate lunare egale. Acest împrumut va fi achitat în termen de cinci ani cu o dobândă de 8— 10% pe an și cu garanția personală a consiliului de administrație. Subscripția se poate face la toate băncile din Severin și la biblioteca Cibicescu de la care se va primi chitanțe în regulă. Sumele subscrise se pot trimite, și prin poștă sau cecuri. Clădirea, care se termină până la 1 Noembrie când vor rămâne de făcut numai lucrările mici interioare, este prețuită de oameni experți la cel puțin 80.000.000 lei. Ea constitue o minune architectonică și o adevărată mândrie națională. Numele acelor cari vor subscri cel cel puțin 10.000 lei va fi scris pentru vecie cu litere de aur chiar în sala cea mare de teatru. Numee acelor cari vor subscri cel puțin 5000 lei va fi curtere de aur In Aula principală a teatrului. iar acei ce vor subscri cel puțin una mie lei, vor fi trecuți in Cartea de Aur căreia i s’a rezervat un loc de onoare în sala cea mare a bibliotecii Bibicescu, pentru ca urmașii să cunoască și să cinstească după cuviință numele persoanelor cari au contribuit cu obolul lor la înălțarea falnicului palat al culturii și luminii din frumosul nostru oraș. Desigur că severinenii și mehedințienii cum și foștii elevi ai liceului Traian cari sunt cunoscuți prin patriotismul și sacrificiile lor pentru binele obștesc, se vor grăbi și d. astădată să răspundă cu entuziasm și însuflețire la apelul nostru mai ales că condițiile de plată sunt extrem de avantagioase iar sumele subscrise se restituesc în termen scurt Facem atenți pe concetățenii și conjudețenii noști că de aceasă operă culturală se va folosi nu numai generațiile viitoare iar la razele ei culturale se vor încălzi nu numai mehedințenii și bănățenii dar și românii de peste Dunăre cari au fost despărțiți prin vitregia vremurilor de țara și neantul nostru și pe cari avem sfânta datorie să-i ținem prin cultură, strâns lipit la sânul patriei noastre. Consiliul de Administrația