Dimineaţa, noiembrie 1923 (Anul 20, nr. 6103-6131)

1923-11-01 / nr. 6103

81WRESN, Sărindar 9—11 8 paginB Fonda* in18C4 da Const JILLE © sioui scumpire a prafului Prin jurnalul Consiliului de miniștri, publicat în „Monitorul Oficial“ No. 126 din 7 Septembrie a. c„ se fixează praful hârtiei de tipar rotativă dela lei 12,50 cât era înainte, la ■iei 15,50 kgr., pe o perioadă de 5 luni, cu începere dela 1 August a. cu plus 0,30 lei de kgr. cheltueli de transport și manipulație. împotriva acestui jurnal, ne-am pomenit ori, ca din senin, cu o scrisoare a Oficiului de vânzare, datată 29 Octombrie, prin care suntem anunțați că, cu începere de alaltăieri ni se va socoti prețul de lei 18,50 plus lei 0,30 cheltueli la cota atribuită nouă de către ministerul de industrie. Cu alte cuvinte, chiar cota atribuită—care este de 12 vagoane pe lună—avem s’o plătim ai 18,80 lei. Și trebue să ne așteptăm ca pentru hârtia de care vom avea nevoe peste acea cotă, să ni se impună un preț și mai urcat, pe care nu-l putem încă prevedea. Nu găsim cuvinte ca să protestăm contra acestei exploatări fără seamăn, atât pentru prezent în cadrul cote 5, cât și pentru perspectiva viitorului. Ca să se vadă în ce constă exploatarea aceasta și proporțiile la care s’a ajuns până acum și la cari se tinde mai departe, credem nimenit să facem o mică analiză a prețului cerut actualmente față de prețul de înainte de 1 August. Până la 1 August ni se socotea hârtia cu prețul de lei 12,5Q, calculată pe 45 de grame la m. p. Acuma ni se impune prețul de lei 18,50, calculat la 50 de grame m. pe ceea ce adipă o socoteală sumară revine la încă un plus de 11% din încărcare la greutate, egal cu lei 2,05 la kgr., adică în total prețul hârtiei revine la lei 20,55 de kgr. loc o fabrică sau o urcare numai la prețul hârtiei dela 1 August până astăzi de peste 62 la suta plus pierderea între 12 la si 15 la sută din cauza calităței defectuoase. In aceste condițiuni se pune chestiunea dacă presa se mai poate menține, dacă acest preț nu este sugrumarea ei definitivă, întreaga presă din fără trebue să se unească și printr’un protest comun să arate celor în drept tendința fabricelor cari au monopolul furnizărei de hârtie pentru ziare. Ni se cântă din nou vechea poveste a refacției, în cazul când statul ar furniza fabricelor păcura cu preț redus. Cu toate insistențele noastre nu li s’a dat nici până astăzi refacția de la 1 Mai până la 31 Iulie a. c. Tiri mtmil lili H âjrtifâ. tefăluirea majorităței din Cameră DECLARAȚIILE B-LUI I. BRATIANU Deputații liberali au fost întruniți ori la o consfătuire într-o secție a Camerei. D. I. Brătianu a simit să explice că, potrivit mandatului ce i s’a dat la consfătuirea dela Senat, a făcut remanierea ministerului așa cum a crezut că e mai bine, ca să corespundă necesităților momentului. A exprimat apoi convingerea că majoritățile vor continua să-i dea concursul și să stea în strânsă armonie cu guvernul, pentru realizarea operei legislative prevăzute în mesaj. Apoi a recomandat celor prezenți să se înțeleagă în prealabil asupra alegerei a doi vice-președinți ca reprezentant ai Bucovinei și Ardealului. Din partea Bucovinei d. Brătianu a recomandat pe d. Iorgn Toma, iar din partea Ardealului d. general Moșoiu a recomandat pe d. Popa-Lseanu, cari au fost aleși în urmă. Moartea lui Bonar Law Telegraful ne aduce pe neașteptate trista veste a morții lui Donar law, fost până acum câteva luni ț prim-ministru al Marii Britanii. Andrew Bonar Law moar in vârstă de 65 de ani, după o carieră politică rapidă, și strălucită. Născut la Nerv Brunswick, el s-a consacrat industriei și comerțului, ocupând multă vreme un loc de frunte în metalurgia din apusul Scoției. Intrând în viața politică, Bonar Law se distinse prin personalitatea lui integră și simpatică, prin talentul său sobru și egal. S'a făcut pentru prima oară cunoscut prin discursurile ținute în parlament, unde se alesese încă din 1900, în chestia tarifelor vamale. In timpul războiului, în perioada decisivă a ultimelor eforturi, Bonar Lawa ocupa în guvernul coaliției prezidat de Lloyd George postul plin de răspundere și de exigențe supra-omenești, de ministru de război. Munca de atunci i-a zdruncinat sănătatea. Totuși Bonar Law a continuat să rămână în guvern până în 1920 când părăsi pe Lloyd George și plecă la odihnă în Franța, anunțând chiar că se retrage din viața politică. Și un adevăr el își suspendă timp de doi ani orice activitate publică. In toamna 1922 însă, sub presiunea partizanilor săi umaniști, cari formaseră gruparea „Lyehards", Bonar Law își făcut reintrarea in arenă printr'o scurtă dar viguroasă campanie de răsturnare, care ami de efect retragerea consevatorilor din guvern și din coaliție și, ca o consecință inevitabilă, căderea guvernului Lloyd George. A doua și Bonar Law formă guvernul conservator care se află și azi la putere, și deveni în acelaș timp șef al partidului. Alături de Lordul Curzon el dete o nouă directivă politicei externe britanice și tnregistră un formildabil succes electoral iar sarcinile guvernării extrem de grele În mijlocul dificultăților externe și a crizei economice interne, fură prea grele pentru puterile fizice ale lui Bonar Law. O boală ii luă graiul, impiedicându-l de a-și face datoria în parlament. Consecința firească iu demisia atât din guvern cât și de la șefia partidului. El lăsa succesorului și prietenului său Baldwin, greaua sarcină de a lichida, diferendul cu Franța, in care se angajase. In cele câteva luni care au urmat, Bonar Law se luptă cu boala care progresa și care acum l'a doborât. Anglia și omenirea pierd în el o înaltă conștiință morală. E. FIL. Kemal Pașa ales președinte Constantinopol 30. (Katim*). — PalÄ sB kesvetlîst diate pe Mustafa Kemal. La Constantinopol au început er# tratative pentru reluarea raporturilor diplomatice între Turcia și Austria. Lafayette, 30. — Turcia— Adunarea națională din Angora a primit demisia cabinetului Petty Bey. ^ * KEMAL PAȘA a proclamat republica iwr« ceașcă și a ales ca preșe» Jurământul nouilor miniștri De la stânga la dreapta : generalul Nicoleanu, prefectul Capitalei; Pleșoianu, șeful de cabinet al primului ministru; N. N. Săveanu, ministrul muncei; Tancred Constantinescu, ministrul industriei; Al. Lepădatu, ministrul Artelor; general Anghelescu, mareșalul palatului . • - Masci de represalii turcești impotriv supușilor greci Constantinopol, 30. — Ziarul Jeni Qhium oficiosul guvernului din Angora anunță că autoritățile superioare otomane au hotărât să ia măsuri de represalii contra supușilor greci cari domiciliază în Turcia, din cauză ca autoritățile elene au deslănțuit o adevărată teroare contra populației mahomedane din Macedonia. Oificiosul turc nu arată in ce constă măsurile de represalii hotărâte. 0 circulară binevenită actual al presei In ajunul plecărei sale de la Ministerul de Justiție, d. I. Th. Fiorescu a trimis parchetelor venerate din ț oră o circulară privitoare la regimul actual al presei. Fericit inspirată și temeinic motivată juridicele, circulara d-lui Florescu pune capăt unei anomalii ce începuse să se generalizeze și pe care noi, după cum ministrul Ians recunoaștem textul circularei, am semnalat-o din vreme. Anomalia constă in virarea prematură a dispozițiilor relative la presă din noua Constituție înainte de elaborarea si votarea legii speciale fiare vor desvolta si preciza principiile fixate in textul constitutional. D. Fiorescu arată prin exemple la ce rezultate absurde duce aplicarea înainte de vreme a dispozițiilor din noua lege fundamentală. Mai mult, circulara relevă că în excesul lor de zel, tribunalele au mers până acolo încât au judecat de pe acum delicte de presă ele chiar și după noua Constituție sunt de competinta juraților. Pentru a pune capăt inncoherentelor și abuzurilor comise de diferite tribunale, circulara stabilește precis că atât timp cât noua lege a presei nu va fi alcătuită, delictele de presă urmează să fie judecate in mod tranzitoriu după articolul 24 din vechea Constituție, care prevede responsabilitaea girantului si a autorului, in locul aceleia a directorului si trimite delictele de presă in judecată juraților. Este o interpretare perfect logică și juridică, menită să pună presa la adăpostul prigoanei judiciare deslănțuită în unele regiuni ale țării. De acum parchetele nu vor putea trece peste instrucțiunile primite de la șeful suprem al ministerului public, ci vor trebui să continuie in mod unitar a aplica art. 24 din Constituția de la 1966. Luăm act cu mulțumire de această justă satisfacție acordată presei, convinși fiind că noul ministru de justiție nu va putea decât să o mențină. Și pentru a împrumuta un cuvânt al d-lui Victor Râmniceanul, primul președinte al Casației, referitor la contenciosul administrativ — vom exprima speranța că legea de aplicare a noului text constitutional nu va veni niciodată, îngăduind astfel menținerea vechiului text, atât de drept și de vinaîntat. IF. §mpaliile șimuliira O DATORIE A D-LUI MÂRZESCU Nu de mult d. G. Stârzescu a ținut la Iași, un foarte interesant discurs, în care — vorbind de agitațiile și manifestările brutale cari tulbură țara — a spus lămurit de unde pornește răul. Până acum autoritățile noastre Interveneau din când în când, și reprimau câte puțin manifestările mărunte și întâmplătoare ale răului, fără să se atingă de izvorul lui. Chiar în acest moment vedem urmăriți pe de o parte câțiva studenți — chestia complotului — iar pe de alta un individ, acela care, executând ordinul unei grupări, a comis atentatul de la hotelul Boulevard. Din pomenitul discurs al d-lui Märzescu reieșea cât de absurdă este această procedare. Or, întâmplarea iaca ca tocmai acum d. Mârzescun sft devin ministru al Justiției. Ministrul de azi nu poate faca altceva decât să lucreze în conformitate cu vederile clare, sincere și cinstit exprimate lari de omul politic. D. Mârzescu are datoria să aplice strict legile țării și să readucă ordinea acolo unde domnește anarhia haotică. Justiția își urmează cursul in privința câtorva unelte, conștiente sau nu. Dar guvernul, prin șeful Justiției, are chemarea să urmărească răul in adâncul lui și să cheme la răspundere pa autorii morali. Ne place săi sperăm ofl d. Mârzescu, ministrul Justiției, nu va cădea in dezacord cu omul politic clar-văzător. Căsătoria extarului Ferdinand cu fosta împărăteasă Zita Sofia. 30. — Ziarele bulgare anunță că contele Apony însoțit de colonelul ungur Tanizos a plecat în Spania unde se găsește actualmente fosta împărăteasă Zitta a Austriei. , Contele Apony, după ziarele bulgare va ruga și sfătui pe fosta zuvrana să primească propunerea făscată de ex-țarul Ferdinand al Bulgariei de a o lua in căsătorie. Contele Apony va căuta să convingă pe Zitta de a primi această repunere, pentru a consolida spiritul dinastic în Ungaria. ■ [UNK] [UNK] [UNK]— 'Tgmi e <Denn Elpicăsnrta de scarlatină In Bucovina Cernăuți, 30. — Epidemia de scară latină continuă să se întindă. Până azi numărul cazurilor se cUreaza la KX. No. 6183 Joi 1 Noembrie 1923 2 Lei exemplarul 4 iei în străinitate Guvernul resansat in fața lumei Declarația primului ministru O declaratie a partidului țărănesc Ședința se deschide la orele 3 și 15 d. a. •Prezidează d. M. Olteanu. Pe banca ministerială d-nii: I. Brătianu, Al. Constantinescu, I. C. Duca, V Brătianu, general Vizitoianu, N. N. Săveanu, Tancred Constantinescu, Al. Lepădatu, general Mărdărescu, dr. C. Angelescu, general Mosoiu, Inculeț și Nistor. Apariția nouilor miniștri, este salutată cu aplauze de majoritate. D. D. JUCA citește pentru a treia D. 1.1. BRATIANU oară propunerea de a se spori numărul vice-președinților de la 4 la 6. NUMIREA NOUILOR MINIȘTRI D. I. BRATIANTI (primit cu aplauze de majoritate) citește decretele de numire a nouilor miniștri. Fiecare decret este aplaudat. Decretul de numire a d-lui Tancred Constantinescu este primit, cu aplauze furtunoase de majoritate. Citește apoi decretele de înființare a nouilor ministere. Ori urgenta pentru aceste proecte. “ Camera aprobă. DECLARAȚIA GUVERNULUI D. IONEL BPATTAÎNU: Aplauzele d-stră mă scutesc de orice explicație. Căci noua formație ministerială nu este decât continuarea guvernării liberale de până acum. Nimic nu s’a schimbat. Nici program, nici operă de guvernare. Programul nostru este solidaritatea dintre guvern și majoritate, — solidaritate grație căreia vom continua opera noastră anunțată de mesajul de deschidere a Corpurilor Legiuitoare. Programul nostru sate dar continuarea operei de consolidare începută de guvernul nostru. (Aplauze la majoritate). D. PAN HALIPPA Se pune la vot propunerea de a se schimba regulamentul, în sensul de a se spori numărul vice-președinților. Adunarea adoptă propunerea. Se alege apoi o «omisiune care să propue această schimbare și să aleagă raportor care s’o supue votului Camerei. DECLARAȚIA ȚĂRĂNIȘTILOR D. Pan Hallppa In numele partidului țărănesc, ca răspuns la declarația. d-lui Brătianu citește următoarea DECLARAȚIE Ați venit la guvern acum doi ani în mâna unei violentări nemaiauzite a Corpului electoral supus fraudei și asasinatelor. Singurul dv. argument și singura dv. scuză a fost că veți îndrepta starea economică și financiară a țarei. După 3 ani de guvernare n'aț făcut nimic. Falimentul economic și moral al țarei, consecință a falimentului propriului dv. parrtid, amenință poporul inwndatului stux de prăpastie. Credeam că v'a rămas măcar cumagiul de a recunoaște realitatea situațiunei și a trage consecințele. Țara aștepta cu nerăbdare gestul dv. de cumințenie ca, retrăgăndu-vă de la cârma țârei, să înlesniți intrarea în normal prin consultarea liberă a corpului electoral, care să dea țârei o guvernare cu consimțământul tuturor, fără îndoială, mai eficace decât a dv. N'ați făcut acest gest. Prezentați țării o formațiune nouă numai in ce privește persoanele, tot atât de veche însă în ce privește metoda și concepțiile. Inovația înmulțirea ministerelor și creărei subsecretariatelor constitue o gravă inconsecvență față de atitudinea dv. carii în trecut au protestat contra înființării de nouă ministere. Iar ca stare sufletească a partidului dv. remanierea denotă că in mijlocul preocupărilor grave ale țării, singura dv. grijă este satisfacerea persoanelor, grupurilor și grupulețelor, coeziunea, de idei, lipsind compoziției actuale a partidului și guvernului. Partidul țărănesc ținând seamă de aceste fapte, consideră actualul guvern, ca și pe cel trecut, un guvern de uzurpație sprijint pe un parlament nelegal Nu așteaptă de la el nimic bun pentru țară și va duce în interesul statului ți al poporului pe toate căile Mat în parlament căt și afară lupta pentru dărâmarea lui. RĂSPUNSUL GUVERNULUI D. I. BRATIANU, in această declarație am de răspuns foarte scurt. La Mesaj se va examina pe larg situația politica. Datoria noastră de a rămâne aci, vom rezuma-o astfel. Avem întreaga conștiință a datoriei noastră cum Și a dificultățior ce ne stau în cale. Dar din nenorocire nu trebue să ne examinăm numai conștiința ci să ne comparăm cu adversarii cari ne stau în cale. $î ditf aceasta' rezultă că interesul statului este ca noi să rămânem aci și să ne continuăm opera de guvernare. Se aleg apții delegații Camerei în Consiliul de adiție al casei rotației pastel. * Ședința se suspendă la 3 și junn. NOUL VICE-PREȘEDINTI Ședința se redeschide* la 4. D. D. JUCA, raportor, dă citire raportului prin care se admite creiarea a încă două locuri de vicepreședinți. Propunerea pusă la vot este admisă. D. ORLEANU citește demisia din Cameră a d-lui Em. Antonescu. VOCI din majoritate. Se respinge. D. ED. MIRTO. — Mai înființați un minister și împăcați-1 (ilaritate). Camera respinge demisia d-lui Em. Antonescu. Se procedează la alegerea d. cei doi vicepreședinți înființați acum. Sunt aleși d-nii: Popa Liseanu (Ardeal) cu 109 voturi și Iorgu Toma (Bucovina) cu 115 voturi. D. POPA LISEANU consideră alegerea sa ca o răsplată a activității sale din Ardeal. Mulțumește pentru alegerea sa , promite că va prezida imparțial. ^ D. M. G. ORLEANU anunță că ai pus la ordinea zilei pentru mâine proectele de legi prin care se înființează nouile ministere—proecte caii au trecut az prin secții. Roagă pe d-ni deputați să treaci în secții spre a se constitui Ședința se ridică la 4 si jum. 1) • Cea viitoare azi la 3 d. a. lit. SH fi T *"*** Comandamentul militar german comandantul districtului II de apărare (Pomerania, Schleswig-Holstein, Prusia de vest, Mecklemburg, Entin, Hamburg, Lübeck), SOCOT. GENERAL V. TSCIÍISCHWITZ Epidemiile Suntem în anotimpul cel mai favorabil sănătății publice. Căldurile mari, care dau loc unor grave epidemii, cum ar fi cea de holeră, febră palustră, etc., au trecut. Pe de altă parte nici seria epidemiilor de iarnă, provocate de aglomerarea în case, n’a sosit încă. Și totuși, serviciul sanitar al comunei ne anunță de pe acuma 234 cazuri de scarlatină, 18 de febră tifoidă și 3 de tifos exantematic. Situația sanitară a Capitalei este cu adevărat îngrijitoare. Nu credem să mai existe în Europa altă Capitală intr’o asemenea stare. Nu vrem să criticăm activitatea medicilor comunali. Poate că ei își fac toată datoria, dar această muncă superficială nu poate aduce nici un folos, câtă vreme nu se asanează Capitala în toată întinderea ei. Nenumăratele maidane pline de murdării și de hoituri sunt niște cuibare de infecție, cari fac iluzorie căutarea cazurilor izolate. In special trebue să ne îngrijească cele trei cazuri de tifos exantematic, pentru că ele sunt foarte timpurii. Abea după ce vine frigul ernei acest adevărat flagel se întinde. Ne amintim că iarna trecută am avut prin Februarie o adevărată epidemie de tifos exantematic, care ne-a găsit nepregătiți. Sperăm că pentru iarna ce vine s’au și început pregătirile pentru a avea în Capitală câteva instalații de deparazitare. Altfel, cazurile se vor înmulți repede și prin Februarie sau Martie vom avea iarăși câteva sute de cazuri. Dacă ne-a plăcut ca Bucureștii să devie Capitala unei Românii Mari, trebue să știm a menține aceasta Capitală, din punct de vedere, sanitar, la înălțimea marilor metropopole ale Europei. T D. a. 4 Imm ■ -T. Grav conflict armeano-turc? DEMONSTRAȚII ANTI-TURCEȘTI LA ERIVAN Constantinopol, 30. — La Erivatt, capitala Armeniei, au avut loc zgomotoase demonstrații cu caracter anti-turcesc. Mulțimea a atacat și devastat legația otomană unde a rupt în bucăți drapelul turcesc. Ministrul plenipotențiar turc din Erivan a fugit de teamă a nu fi linșat. Oficiosul „Scdam“ înregistrează demonstrațiile de la Erivan anunțând că in cazul când guvernul armean nu va da satisfacția cerută de cabinetul din Angora, Turcia va rupe relațiile diplomatice cu Armenia, întreaga presă turcă e unanimă în a cere guvernului să ia măsuri de represalii contra armenilor aflați în Turcia. tmagqiacfflffls-p ZIARUL ^DIMINEAȚA** Cupon de premii — Seria III» —___ No. SO Strângeți aceste cupoane! Adunând 90 de cupoane consecutive primiți cinci bonuri de participare la tragerea marilor premii oferite gratuit de ziarul „DIMINEAȚA1"