Dimineaţa, noiembrie 1923 (Anul 20, nr. 6103-6131)
1923-11-21 / nr. 6122
- SY IX: din TOAVA UIMFA ■mimr Alge’NwoKS** EEEI IL ISTRAȚIA ZIARULUI ȘI LA CONCESIONARA: „SOCIETATEA GENERALĂ DE PUBLICITATE". STRADA KARAGHEORGHIEVICI NO. 9. EIa]I. — TELEFON 11/«.4 ANUNȚURI BE TOT FELUL LA A Uferabri ■ Astă * Stiință m mmi axpoziției carpi franceze VT~nu îmi —rin h»iii«hi«ih —Mii [UNK] _____ De la stânga spre dreapta d-nî: Manville, ministru! Franței Dr.costa, președintele coloniei franceze, timi, colonel Dumouteir, G. G. profesor și Roger Sarret, atașat Duminică dimineața a avut loc în piața Al. Lahovary , prima expoziție oficială a cărței franceze. Expoziția a fost vizitată la franceze expoziția a fost vizitată la inaugurarea oficială de ori de d-nul ministru al cultelor Anghelescu căruia d. de Manneville înconjurat de tot personalul legației franceze i-a spus călduroase cuvinte de primire. D. ministru Anghelescu a mulțumit d-lui Manneville de marea atenție a Franței promițând că țara noastră va ști să fie recunoscătoare. dr. C. Angelescu, ministrul d.siruc Mironescu, fost ministru, Seliviu, comercial al Franței. A urmat apoi vizita diferitelor raioane din cele cinci săli unde expun peste 60 de case editoare. Cât despre prețuri ele variază. Sunt ediții de mare lux cu câte 300 —900 franci bucata. Dar sunt și ediții cu 10—7—5 franci. Un număr mare de cărți de medicină, știință, matematici a fost cedat cu reducere de prețuri de către comitetul expoziției, ministerului de instrucție care l-a cumpărat pentru biblioteca facultăților respective. Ziua lui Eminescu PROPUNEREA SOCIETĂȚII ACADEMICE „ROMÂNIA JUNĂ" DIN VIENA Mai toate popoarele din Apus au consacrat câte o zi pentru sărbătorirea poeților și cântăreților naționali. Astfel în Italia e ziua lui Dante, în Anglia a lui Shakespeare, în Germania a lui Schiller, în Ungaria a lui Pétefy până și în Bulgaria e ziua lui Vasoff. Societatea academică „România Jună" din Viena a socotit că și la noi ar fi nimerit de a se hotărâ_ o zi care să fie închinată marelui poet național Mihail Eminescu In acest scop „România Jună“, prin președintele comitetului executiv, d. Octav Moșescu, a adresat Următoarea cerere, d-le ministrului artelor, președintelui Camerei și deputaților: Noi cei de la „România Jună“, vechea societate academică din Capitala foștilor Habsburgi, îndeplinim o datorie de pietate românească rugându-vă să binevoiți a aproba, ca ziua de pioni sâ fie declarata 21 nationa.18. și să fie închinata d.si mai mare poet și cântăreț albastru, sărbătorind pe Mihail Eminesc u Această s[ărbărire va fi ln foarte și instituunile de cult pe întreg teritorii României fite, ca un simbol al unității resufletești, astfel de început de elende uatural și în țara noastră fi numai un act de pietate dar și un prilej fericit de creiarea unei conștiinti culturale atât de necesară pentru România democrată de azi. * D. Lăpădatu, ministrul artelor și al cultelor va citi această propunere în ședința de azi a Camerei și fără îndoială că ea va găsi o aprobare unanimă. R. Fink. MIHAIL EMINESCU Concursul „Dimineții JL Pnea ©eresc« de lămuriri răspundem că în intenția inițiatorilor comisiursEiji&sa literar al „Dimircefis“ n’a fost delos ca foresmul să fie divizibil. Sima de 50.000 lei , se va da în«treagă autorului raitaanaa- Sui pe care canța sassnea Si va alege dintre foste cele prezzentate. Presnsisi ia’are alt scop decât să constatue un imbold pentru prozatorii noștri de a costura genul atât de aneve*ies el romanului. Până acum s’asi prezentat la concurs cincisprezece manuscrise. Cu acest prilej amintim că peste cinci zile expiră termenul acordat concumreraților. a Gura lumii••• Guvernanții protestează contra importului de zahăr eftin. Zahăr vrând să ieftinească, l-au primit cu protestare, Dânșii, ca să ne ’ndulcească Știu doar... cu migdale amare F. LOBODAN,la teatru TEATRUL „CAROL CEL MARE“— „Richard II“ cu Raul Aslan. După Moissi și Wegener, bucureștenii au prilejul să vadă a treia celebritate a teatrului german actual, Raoul Aslan. Ca și marele interpret al „Cadavrului viu“, noul nostru oaspe nu e german de origină. Dar, ca și Moissi s’a contopit In sufletul rasei aducându-i contribuția exotică a unei armonii proaspete "și a unei primeniri de expresiune. „Străinii“ aceștia fac cu talentul lor cuceritor un nespus serviciu limbei germane, o verifică și îi dau valori de muzicalitate nouă. Departe de a fi dușmăniți, ei se bucură în lumea germană de o generală simpatie. Baul Aslan e fruntașul de azi al „Burgtheater“-ului. „Richard al II-lea e ultimul succes al Vienei și al lui Aslan. Firește, în cadrul chinuitor al „Teatrului Carol cel Mare“ n’am putut prețui toată valoarea acestui actor. Și aceasta cu atât mai mult cu cât Aslan nu e un artist de expresiune puternică și de măreție dură care poate trece învingător peste insuficiențele montării. El e un actor de grație, de nuanță și de frumusețe a amănuntului. Dar și așa, spectatorii de Duminică seara au putut avea desfătarea unei interesante priveliști de suflet și euritimie, de suflet și euritimie. Cronicar RAOUL ASLAN Inmormântarei; inr Mihail Popescu ori după amiază a avut loc ceremonia înmormântării regretatului Mihail Popescu, fost administrator al Casei Școalelor. * * * La orele 3 d. a. s’a oficiat la biserica Albă din calea Victoriei, unde au fost depuse rămășițele desuctului, serviciul religios de către episcopul Bartolomeu al Râmnicului Noului Severin și arhiereul Platon Ciosu, înconjurați de elevii bisericei Albe, răspunsul fiind dat de cor. ASISTENTA Au asistat la această pioasă ceremonie, d-nii: dr. C. Angelescu, ministrul instrucțiunii publice; Al. Lăpedatu, ministru cultelor; I. G. Duca, ministru de externe; I. Valaori, secretarul general al ministerului instrucțiunii publice; Pangratti, rectorul Universității; mitropolitul Pimen al Moldovei; profesorii: M. Dragomirescu, Ștefan Minovici, Dim. lonescu, dr. V. Babeș, Clinceanu, M. Cireșanu, Șuten, Chlinciu, colonel Păun, Stelian Popescu, fost ministru, director al ziarului „Universul“, etc. precum și numeroase școli cu drapelele cerute. * * * Au depus coroane: ministerul infor^unii publice, ministerul cultei„I.e al profesorilor secundari,.coar’pr. familia Stelian Popescu, sculptor,. Mățăuanu, frații I?”esc.,u,r ziarul ’’’Tiversul“, funcționarii Casei Școalelor.gig CUVÂNTAREA D-LUI Min«ITOț ANGELESCU După terminarea serviciului religios. d. dr._.C. Angelescu, ministrul instrucțiunii publice, a rostit următoarele cuvinte: Cu moartea lui M. Popescu se încidee nu numai una din cele mai pașnice și mai senine vieți, dar dispare un caracter și o comoară nesecată de dragoste și iubire de neam. Secundând opera marelui siaret, al și-a pus tot sufletul și toată dragostea și priceperea sa pentru intemeerea și îndrumarea instituției ce va rămâne pururi legată de numele său. ALTE CUVÂNTĂRI Au mai vorbit apoi, relevând meritele defunctului, d-nii. GRECULESCU, din partea consiliului de administrație al ziarului „Universul“, STROESCU din partea „Cercului didactic“, părintele GALA GALACTION din partea scriitorilor români și economul ROMANESCU, directorul Seminarului central. La orele 3 luni, cortegiul s’a pus în mișcare, trecând prin fața „Casei Școalelor“ unde s’a făcut popas și unde d. ALFRED MOȘOIU, referendar al sus zisei instituții, a rostit de asemeni o cuvântare, făcând biografia și descriind meritele defunctului. Apoi cortegiul s’a pus din nou în mișcare, îndreptându-se spre cimitirul Ballu, unde s’a făcut înhumarea, trista ceremonie luând sfârșit la orele 6 seara.*** Cu prilejul morții lui Mihail Popescu, toate instituțiile culturale au arborat drapelul de doliu iar cursulUe școalelor au fost suspendate «1 <k*pă amiază. ÎNHUMAREA Scarlatina descrește în Capitală Capitala a fost grav amenințată de scarlatină. La un moment dat situația era îngrijitoare, întrucât, deși boala e obligator declarabilă, totuși părinții evitau să-și facă datoria. Am avut prilejul să vedem pe d. dr. Staicovici, șeful serviciului sanitar al Capitalei, care ne-a declarat că in urma măsurilor luate, epidemia nu numai e staționară, dar chiar in descreștere. Numărul vindecărilor e îmbucurător de mare, iar mortalitatea foarte redusă și aceasta In urma izolărilor făcute. Sarcina serviciului sanitar a fost ușurată prin recepționarea noilor cartofe ale Primăriei pentru transportarea hoinarilor. D. dr. Staicovici ne-a mai asigurat că numărul cazurilor de scarlatină din școlile primare e deasemeni în descreștere. In orice caz proporția de cazuri la o populație de 660,030 locuitori nu e atât de îngrijitoare. In total numărul cazurilor de scarlatină se urcă la 294. Situația celorlalte epidemii e următoarea : tifos exantematic 3 cazuri, erizipel 6, febră tifoidă 26, difterie 5. ( i—ntful WWBNPio<DIMINFATA m-JrJLI Răspunsul regelui la Adresa Senatulu La Cameră continuă discuția Mesajului D. M. PHEREKYDE deschide ședința la ora 3.30 în prezența d-lor miniștri Al. Constantinescu și G. GMârzescu. RĂSPUNSUL REGELUI LA ADRESA SENATULUI D. M. PHEREKYDE dă citire răspunsului regal, la adresa Senatului. Domnule Președinte, Domnilor Senatori, „Simțimentele de dragoste și devotament ce Senatul îmi exprimă cu atâta căldură sunt o nouă dovadă de strânsele legături ce există între Tron și Națiune". „Aceleaș sentimente am întâlnit pretutindeni in orașe ca și în sate, unde am avut prilejul de a fi în contact direct cu poporul, și s’au manifestat cu o deosebită căldură în recentele mele vizite la Iași, la Arad și în Banat. Aceste mărturisiri sunt pentru Mine un nou imbold in străduințele mele pentru înălțarea și fericirea patriei", Domiule Președinte, Domnilor Senatori: „Sunt încredințat că Senatul conștient de munca grea și mare ce stă înaintea noastră, va pune tot patriotismul și toată râvna pentru aducerea la bun sfârșit a operii de unificare menită a asigura pe temeiul nouei Constituții, fie evoitarea rațională a vieței de stat”. „Cu deosebită mulțumire primesc asigurarea, că veți da guvernului Meu, tot sprijinul vostru luminat pentru îndreptarea situației financiare și economice, întărind creditul statului prin intensificarea întregii producțiuni, și prin punerea în valoare a bogățiilor țării în concordanță cu interesele vitale naționale“. „Grija ce aveți pentru satisfacerea nevoilor scumpei noastre armate imi este o prețioasă chezășie că România iși va avea asigurată pacea de care are nevoe pentru consolidarea economică și pentru îndeplinirea rolului său istoric". „încă odată vă mulțumesc pentru bunele urări ce ne aduceți Reginei, Mic și Familiei Noastre și vă doresc din toată inima spor ban la muncă". PROECTE DE LEGI D. G. G. MÂRZESCU ministrul justiției depune următoarele proecte de legi: 1) Pentru recunoașterea calității de persoane juridice. 2) Pentru regularea situațiunii juridice a dispăruților din război și a femeilor lor, D. ADAM cere guvernului să acorde credite mai mari Casei corpului didactic întrucât această Casă are foarte mari cheltueli, iar Banca Națională nu-i dă creditele necesare. ÎMPROPRIETĂRIREA DEMOBILIZAȚILOR NEDREPTĂȚIȚI D. I. TRUFIN, întreabă pe d. ministru al agriculturei, dacă nu crede că ar trebui acordat încă un termen pentru valorificarea drepturilor la împroprietărire demobilizaților din categoria I, care fiind răniți sau bolnavi, la ieșirea din spitale au fost repartizați altor unități, decât acelea cu care au plecat la război. D. AL. CONSTANTINESCU ministrul agriculturii răspunde că va constitui comisiunile de ocol conform art. 108 din legea agrară și acelora ce li se va recunoaște drepturile vor fi trecuți pe un tablou suplimentar, dar, nu vor primi pământ decât în localitățile unde se mai găssc rezerve sau vor fi trimeși în colonizare și nici într’ur caz nu se va face o perturbare, modificând tablourile definitive. * Ședința se ridică la ora 4, anunțându-se cea viitoare Marți la ora 3 Lupta împotriva legei chiriilor ÎNTRUNIRILE PROPRIETARILOR ȘI CHIRIAȘILOR Proprietarii urbani și chiriașii au continuat Duminică lupta împotriva legei chiriilor, prin întruniri pe cartiere. ÎNTRUNIRILE PROPRIETARILOR Proprietarii au ținut patru întruniri : in calea Rahovei 335, sub prezidenția d-lui căpitan Costescu, în casele d-lui Dănescu, din calea Dorobanți, sub prezidenția d-lui Pavel Dimo, in șoseaua Basarab 33, sub prezidenția d-lui Dăscăleanu și în str. Unirei 48 sub prezidenția d-lui Al. Dobrescu. MOȚIUNEA La sfârșitul tuturor acestor întruniri d. căpitan Costescu, directorul sindicatului a cetit o moțiune în care proprietarii își exprimă toată nădejdea lor în d. Mârzescu, noul ministru al justiției — în ce privește rezolvarea cauzei proprietarilor. ÎNTRUnIRILE CHIRIAȘILOR întrunirile chiriașilor s-au ținut : în parcul Jäger din cartierul Dudești, sub prezidenția d-lui M. Blum; în parcul Clopotul din calea Călărași, sub prezidenția d-lui N. Caragiale; în calea Rahovei 143 (cartierul Dealul Spirei) sub prezidenția d-lui C. Florian, avocat și în cartierul Grivița, calea Griviței 225, sub prezidenția d-lui C. Polizu. Noua facultate de drept din București Sa vor îmnființa 21 școli primare și 6 gimnezii in acelas proect se cuprinde și. Cu prilejul unei consfătuiri ce s’a ținut aseară la primăria Capitalei, d. Mihail Berceanu, prim ajutor de primar, a comunicat în linii generale proiectul d-lui dr. Angelescu, ministrul instrucțiunei, de reorganizarea școlară a Capitalei pentru toate gradele învățământului. O parte din acest proect va trece imediat la înfăptuire: reorganizarea școlară integrală Capitalei. Cum învățământul primar e subventionat de primărie, d. Mihail Berceanu, și d. dr. Angelescu au căzut de acord ca în campania de lucru viitoare, să se strângă, prin comitetele de construcție și sprijinul Statului, sumele necesare pentru construirea a încă 21 localuri de școli, primare. D. Mihail Berceanu, mai optimist, vorbește de încă 40 scoli și de construirea de etaje la școlile rezistente la ființă pentru descărcarea claselor existente suprapopulate și pentru intrarea celor peste 10.000 copii ce rămân azi fără scoală din lipsă de local. NOUA FACULTATE DE DREPT E vorba în primul rând de autorizarea ce s’a dat primăriei Capitall ca in contul ministerului instrucțiunei, să Înceapă imediat o mare lucrare de expropriere în vederea construirea noului local al facultății de drept, din București. Exproprierea va cuprinde terenul și imobilele cuprinse in triunghiul Bulevard Elisabeta — str. Academiei — str. Biserica Enei. Vor rămâne școala de Arhitectură din str. Biserica Enei și biserica care va fi înconjurată de o piațetă așezată lângă noul locaș cultural. In dimensiunea d-lui dr. Angelescu ar sta ca, din actualul local al universității, inclusiv Senatul, să se despartă două aripi, una pentru facultatea de ltere și cealaltă pentru facultatea de științe. NOUI GIMNAZII Ia sfârșit, tot pe calea emoriilor școlare și cu sprijinul ministerului instrucțiunei, tot în campania viitoare se vor clădi 6 noui localuri de gimnazii. Primăria Capitalei a fost deasemeni invitată să-și arate părerea asupra celor mai bune și avantajoase terenuri în acest scop. D. DUMB. S** r Costefl 1 Maine, Miercuri, prima fascicolă din romanul „Crimele unui medic GRATUIT CAMEMÄ -Ședința sleia 19 Hoem&rie 1923 Ședința se deschide la orele 3 d.a. Prezidează d. M. Orleanu. Pe banca ministerială d-nii V. Brătianu: dr. C. Angelescu, I. Nistor, N. D. Chirculescu, N. N. Săveanu, R. Franasovici. Pr. FLOREA DRAGHICI revine asupra cererii dosarului pentru exproprierea moșiei Săcelele, întrucât chestiunea e de un mare interes. SCHIMBUL RUBLELOR ȘI COROANELOR D LUPAȘCU spune că cei cari au schimbat ruble și coroane au primit numai 60 la sută din valoarea numerarului prezentat. De ani de zile ei așteaptă restul de 40 la sută, dar în zadar, întreabă pe d. ministru de finanțe ce măsuri înțelege să ia spre a se achita și restul. întreabă de asemenea ce măsuri înțelege să ia ca basarabenii să intre în posesia titlurilor sau valorilor lor, a obligațiunilor de stat rusești, depuse de locuitorii basarabeni la administrațiile financiare. D. V. BRATIANU răspunde la prima chestiune că nu știe la cât se ridică restul de 40 la sută. Va cerceta și va vedea dacă budgetul permite să se înscrie aceste sume. La chestiunea a doua spune că titlurile acestea statul n'are nici un interes să le păstreze, afară dacă nu sunt gajate în ce privește aranjarea acestor obligațiuni ea nu se va putea face până ce nu vom relua relații normale cu Rusia. DISCUȚIA LA MESAJ D. IIANCU liberal din Ardeal, respinge acuzația adusă de ardelenii că liberalii s’ar fi ales prin furt de urne. Aduce elogii d-lui Iorga pentru serviciile aduse cauzei naționale. In ce privește agitațiile studențești ele — spune oratorul — sunt justificate. Și eu am făcut medicina la București și știu că duceam lipsă de cadavre, căci studenții evrei aveau Bdivrale , role mahunarul frumoase“, întrucât mituiau pe servitori. Așa și astăzi. De aceea studenții au dreptate că se agită. In ce privește pe evreii din Ardeal ei se luau bine cu ungurii și erau aceia cari — spune d. Stancu — îndemnau la împilare contra românilor. Și totuși n’au fost pedepsiți. Crede că guvernul ar face bine să revizuiască pe toți străinii și pe cei cari nu au avut domiciliul aci să fie evacuați. PROBLEMA PRODUCȚIEI D. C. SPANISTEANU țărănist începe prin a aduce omagii Tronului Voi face însă ca vameșul din evanghelie, spunând tot adevărul căci acesta e cel mai frumos omagiu ce se poate aduce Suveranului. Voi vorbi despre o nouă orientare în politica internă, chestiune despre care cei dela guvern tac, unii din opoziție nu spun nimic, ci pretind puterea, iar alții ca hienele stau pe afară și pândesc. Face o lungă digresiune asupra legilor statului care regulează raporturile societății unei țări și legile dinamice care regulează raporturile din afară. Spune că toate crizele : economică, financiară etc., sunt datorite crizei sociale care bântue azi omenirea. După lungi considerațiuni de filosofie socială, oratorul vine la problema producției. Spune că ea este departe de a fi rezolvată. Forma veche burghezo-capitalistă e pe pragul falimentului. E bine dar să pregătim de pe acum organizațiunile cari să corespundă nouei forme ce e pe cale să vină. Și primul organism care trebue pregătit este în domeniul economic. Căci schimbarea în acest domeniu se face. Iar organismul destinat să facă față nouei societăți este Cooperația,. Arată apoi ce este Cooperația și ce avantagii ar decurge din funcționarea în mare a Cooperației. In sinteză consumatorul să fie și co-capitalistul instituției de producție. Face istoricul Cooperației la noi, arătând ce contribuție a adus fiecare pe terenul Cooperației. Descrie halul de sărăcie în care cămătarii satelor adusese pe săteni. Băncile populare au distrus pe cămătarii s telar »v. Și mulți de pe atunci nu aveau încredere în acest sistem. Chiar d I. G. Duca avea oarecare rezerve Discipolii lui Morărescu Insă au crezut, au luptat și sistemul a pătruns. Mai târziu când s’a văzut că ideia prinde, sistemul a fost organizat. In această direcție mult merit revine d-lui Duca. Pentru desvoltarea sistemului și pentru ajutorarea intensificării producției avem nevoe de agronomi. De aceea rău s’a făcut că s’a aruncat blamul întregei clase a agronomilor. Se poate să fi păcătuit unii. Poate că alții n’au pregătirea necesară. Dar nu trebue blamat corpul întreg. D. V. MADGEARU : Să ne spun d. ministru de finanțe de ce n’a dat fondurile pentru reorganizarea școalei de agricultură de la Herăstrău, ca să corespundă menirei sale . D. V. BRATIANU : Fiți obiectiv ca colegul d-stră dela tribună. D. V. MADGEARU: Asta e ipocrizie. De ce n’ați dat fondurile necesare. D. V. BRATIANU: Repet: luați lecții dela d. Spânișteanu, care dacă n’are cultura d-stră, are educație. Românul e fin. D. DR. LUPU. Atunci d-stră mi sunteți român. , D. C. SPÂNIȘTEANU aduce laude lui Spinu Haret pentru cele ce a făcut pentru cooperație. (Majoritatea aplaudă). SUSPENDAREA ȘEDINȚEI Ședința se suspendă la orele 5 și 40. Se redeschide la orele 6. D. C. SPANIȘTEANU în continuare face un scurt rezumat al celor spuse până acum. Spune că măsurile guvernanților nu dau rezultate, căci cei cari iau măsurile nu cunosc sufletul țărănimei. Astfel țăranului nu-i place vorba. (Protestări la majoritate). Protestați căci nu-i cunoașteți. Astfel, măsura de a obliga pe săteni să dea bucate pentru școli, i-a nemulțumit foarte mult. Să știți un lucru. Țăranului poți să-i iei cu sila, nu poți să-i dai cu sila. Deci rezultatele materiale nu corespund scopului urmărit. Cine ar urma să-i facă să înțeleagă rostul școalei și foloasele viitoare ? învățătorii. Dar aceștia sunt demoralizați din cauza situației precare materiale in care se află. Ei au lefuri mai mici ca jandarmii (aplauze furtunoase), învățătorul este demoralizat, căci el se vede desconsiderat de guvernanți. Ridicați dar moralul învățătorilor, îmbunătățindu-i situația materială, acordându-i atenția ce o merită. Cere reducerea stagiului militar la 1 an. Căci în răsboi s’a făcut dovadă că tiranul poate învăța milităria în 3 luni. Ce trece peste un an este vreme pierdută pentru economia națională. Cere deasemenea o cât mai mare descentralizare administrativă. Dintre toate instituțiile noastre, singură magistratura a pătruns în stima țăranului. E păcat că dv. ați contribuit la scăderea prestigiului magistraturei în ochii țăranilor. ABUZURILE CU EXPROPIEREA Descrie abuzurile săvârșite cu exproprierea și împroprietărirea. Comitetul agrar reformează sentinețele date în favoarea țăranilor. Cu acest procedeu absenteiștii au eludat legea agrară. D. N. IORGA. — Și ce luptă Sa dus la Iași ca să se prevadă această dispoziție în lege! A fost o pedeapsă națională ce se ținea să li se der absenteiștilor. Ei au amenințat atunci. Nu s’a ținut seamă de ei Dar văd că azi tot au izbutit. D. V. IAMANDI. — In această chestiune, faptele, de regulă se petrec astfel: De câte ori hotărârile comisiunilor județene sunt favorabile sătenilor sunt reformate de comitetul agrar. Și de câte ori sunt favorabile proprietarilor, sunt menținute. Astfel că toatdeauna tot proprietarii primesc câștig de cauză, D. C. SPÂNIȘTEANU mai departe arată care este țelul partidului țărănesc , un stat țărănesc prin cooperație. Cere să se aducă codul Cooperației, dându-se acestei instituții o autonomie complectă. Ședința se ridică la orele 2 seara.