Dimineaţa, noiembrie 1923 (Anul 20, nr. 6103-6131)

1923-11-21 / nr. 6122

- SY­ IX: din TOAVA UIMFA ■mimr Alge’NwoKS** EEEI IL ISTRAȚIA ZIARULUI ȘI LA CONCESIONARA: „SOCIETATEA GENERALĂ DE PUBLICITATE". STRADA KAR­AGHEORG­HIEVICI NO. 9. EIa]I. — TELEFON 11/«.4 ANUNȚURI BE TOT FELUL LA A­ Uferabri ■ Astă * Stiință m mmi axpoziției carpi franceze VT~nu îmi —rin h»iii«hi«ih —M­ii­­ [UNK] _____ De la stânga spre dreapta d-n­î: Manville, ministru! Franței Dr.cos­ta, președintele coloniei franceze, tim­i, colonel Dumouteir, G. G. profesor și Roger Sarret, atașat Duminică dimineața a avut loc în piața Al. Lahovary , prima expoziție oficială a cărței franceze. Expoziția a fost vizitată la fran­­ceze expoziția a fost vizitată la inau­gurarea oficială de ori de d-nul mi­nistru al cultelor Anghelescu că­ruia d. de Manneville înconjurat de tot personalul legației franceze i-a spus călduroase cuvinte de primire. D. ministru Anghelescu a mulțu­mit d-lui Manneville de marea a­­tenție a Franței promițând că țara noastră va ști să fie recunoscătoare. dr. C. Angelescu, ministrul d­.siruc­ Mironescu, fost ministru, Seliviu, comercial al Franței. A urmat apoi vizita diferitelor raioane din cele cinci săli unde ex­pun peste 60 de case editoare. Cât despre prețuri ele variază. Sunt ediții de mare lux cu câte 300 —900 franci bucata. Dar sunt și ediții cu 10—7—5 franci. Un număr mare de cărți de medicină, știință, matematici a fost cedat cu reducere de prețuri de că­tre comitetul expoziției, ministeru­lui de instrucție care l-a cumpărat pentru biblioteca facultăților respec­tive. Ziua lui Eminescu PROPUNEREA SOCIETĂȚII ACADEMICE „ROMÂNIA JUNĂ" DIN VIENA Mai toate popoarele din Apus au consacrat câte o zi pentru săr­bătorirea poeților și cântăreților naționali. Astfel în Italia e ziua lui Dante, în Anglia a lui Sha­kespeare, în Germania a lui Schil­ler, în Ungaria a lui Pétefy pâ­nă și în Bulgaria e ziua lui Va­­soff. Societatea academică „Româ­nia Jună" din Viena a socotit că și la noi ar fi nimerit de a se hotă­­râ_ o zi care să fie închinată mare­­­lui poet național Mihail Eminescu In acest scop „România Jună“, prin președintele comitetului exe­cutiv, d. Octav Moșescu, a adresat Următoarea cerere, d-le minis­­­trului artelor, președintelui Ca­merei și deputaților: Noi cei de la „România­ Jună“, vechea societate academică din Ca­pitala foștilor Habsburgi, îndepli­nim o datorie de pietate românea­­scă rugându-vă să binevoiți a a­­proba, ca ziua d­e pioni sâ fie declarata 21 nationa.18. și să fie în­chinata d­­.si mai mare poet și cântăreț al­bastru, sărbătorind pe Mihail Eminesc u Această s[ărbă­­rire va fi ln foa­­rte și institu­­unile de cult pe întreg teritorii României fite, ca un simbol a­l unității re­sufletești, astfel de început de elen­de uatural și în țara noastră fi nu­mai un act de pietate dar și un prilej fericit de creiarea u­­nei conștiinti culturale atât de ne­­cesară pentru România democrată de azi. * D. Lăpădatu, ministrul artelor și al cultelor va citi această pro­punere în ședința de azi a Came­rei și­ fără îndoială că ea va găsi o aprobare unanimă.­­ R. Fink. MIHAIL EMINESCU Concursul „Dimineții JL Pnea ©eresc« de lămuriri răspundem că î­n intenția inițiatorilor comisiursEiji&sa literar al „Dimircefi­s“ n’a fost de­los ca foresm­ul să fie divizibil. Sim­a de 50.000 lei , se va da în«­treagă autorului raitaanaa- Sui pe care canța sassnea Si va alege dintre foste cele prezzentate. Presnsisi i­a’are alt scop decât să consta­­tue un imbold pentru prozatorii noștri de a co­s­tu­ra genul atât de aneve*­ies el romanului. Până acum s’asi prezen­­tat la concurs cincispre­zece manuscrise. Cu acest prilej amintim­ că peste cinci zile expiră termenul acordat concum­reraților. a Gura lumii••• Guvernanții protestează contra importului de zahăr eftin. Zahăr vrând să ieftinească, l-au primit cu protestare, Dânșii, ca să ne ’ndulcească Știu doar... cu migdale­ amare F. LOBODA­N,la teatru TEATRUL „CAROL CEL MA­RE“— „Richard II“ cu Raul Aslan. După Moissi și Wegener, bu­­cureștenii au prilejul să vadă a treia celebritate a teatrului ger­man actual, Raoul Aslan. Ca și marele interpret al „Cadavrului viu“, noul nostru oaspe nu e ger­man de origină. Dar, ca și Moissi s’a contopit In sufletul rasei adu­­cându-i contribuția exotică a unei armonii proaspete "și a unei pri­meniri de expresiune. „Străinii“ aceștia fac cu talentul lor cuceri­tor un nespus serviciu limbei ger­mane, o verifică și îi dau valori de muzicalitate nouă. Departe de a fi dușmăniți, ei se bucură în lumea germană de o generală simpatie. Baul Aslan e fruntașul de azi al „Burgtheater“-ului. „Richard al II-lea e ultimul suc­ces al Vienei și al lui Aslan. Fi­rește, în cadrul chinuitor al „Tea­trului Carol cel Mare“ n’am pu­tut prețui toată valoarea acestui actor. Și aceasta cu atât mai mult cu cât Aslan nu e un artist de expresiune puternică și de măre­ție dură care poate trece învingă­tor peste insuficiențele montării. El e un actor de grație, de nuanță și de frumusețe a amănuntului. Dar și așa, spectatorii de Du­minică seara au putut avea des­fătarea unei interesante priveliști de suflet și euritimie, de suflet și euritimie. Cronicar RAOUL ASLAN Inmormântarei; inr Mihail Popescu ori după amiază a avut loc ce­remonia înmormântării regretatu­lui Mihail Popescu, fost admini­strator al Casei Școalelor. * * * La orele 3 d. a. s’a oficiat la bi­serica Albă din calea Victoriei, unde au fost depuse rămășițele de­­suctului, serviciul religios de către episcopul Bartolomeu al Râmnicu­lui Noului Severin și arh­iereul Pla­ton Ciosu, înconjurați de elevii bi­­sericei Albe, răspunsul fiind dat de cor. ASISTENTA Au asistat la această pioasă ce­remonie, d-nii: dr. C. Angelescu, ministrul instrucțiunii publice; Al. Lăpedatu, ministru cultelor; I. G. Duca, ministru de externe; I. Va­­laori, secretarul general al ministe­rului instrucțiunii publice; Pan­­gratti, rectorul Universității; mitro­politul Pim­en al Moldovei; profe­­sorii: M. Dragomirescu, Ștefan Mi­­novici, Dim. lonescu, dr. V. Babeș, Clinceanu, M. Cireșanu, Șuten, Chlinciu, colonel Păun, Stelian Po­pescu, fost ministru, director al zia­rului „Universul“, etc. precum și numeroase școli cu drapelele cer­u­te. * * * Au depus coroane: ministerul in­­for^unii publice, ministerul culte­­i„I.e­ al profesorilor secundari,­­.coar’pr. familia Stelian Po­­pescu, sculptor,. Mățăuanu, frații I?”esc.,u,r ziarul ’’’T­iversul“, func­ționarii Casei Școalelor.gig CUVÂNTAREA D-LUI Min«ITOț­ ANGELESCU După terminarea serviciului reli­gios. d. dr._.C. Angelescu, ministrul instrucțiunii publice, a rostit urmă­toarele cuvinte: Cu moartea lui M. Popescu se încidee nu numai una din cele mai pașnice și mai senine vieți, dar dis­pare un caracter și o comoară ne­secată de dragoste și iubire de neam. Secundând opera marelui siaret, al și-a pus tot sufletul și toată dra­gostea și priceperea sa pentru in­­temeerea și îndrumarea instituției ce va rămâne pururi legată de nu­mele său. ALTE CUVÂNTĂRI Au mai vorbit apoi, relevând me­ritele defunctului, d-nii. GRECU­­LESCU, din partea consiliului de administrație al ziarului „Univer­sul“, STROESCU din partea „Cer­cului didactic“, părintele GALA GALACTION din partea scriitori­lor români și economul ROMA­­NESCU, directorul Seminarului central. La orele 3 luni, cortegiul s’a pus în mișcare, trecând prin fața „Ca­sei Școalelor“ unde s’a făcut popas și unde d. ALFRED MOȘOIU, re­­ferendar al sus zisei instituții, a rostit de asemeni o cuvântare, fă­când biografia și descriind meri­tele defunctului. Apoi cortegiul s’a pus din nou în mișcare, îndreptându-se spre cimi­tirul Ballu, unde s’a făcut înhuma­rea, trista ceremonie luând sfârșit la orele 6 seara.*** Cu prilejul morții lui Mihail Po­pescu, toate instituțiile culturale au arborat drapelul de doliu iar cursu­­lUe școalelor au fost suspendate «1 <k*pă amiază. ÎNHUMAREA Scarlatina descrește în Capitală Capitala a fost grav amenințată de scarlatină. La un moment dat si­tuația era îngrijitoare, întrucât, deși boala e obligator declarabilă, totuși părinții evitau să-și facă datoria. Am avut prilejul să vedem pe d. dr. Staicovici, șeful serviciului sa­nitar al Capitalei, care ne-a decla­rat că in urma măsurilor luate, epi­demia nu numai e staționară, dar chiar in descreștere. Numărul vin­decărilor e îmbucurător de mare, iar mortalitatea foarte redusă și aceas­ta In urma izolărilor făcute. Sarcina serviciului sanitar a fost ușurată prin recepționarea noilor cartofe ale Primăriei pentru trans­portarea hoinarilor. D. dr. Staicovici ne-a mai asigu­rat că numărul cazurilor de scarla­tină din școlile primare e deasemeni în descreștere. In orice caz proporția de cazuri la o populație de 660,030 locuitori nu e atât de îngrijitoare. In total numărul cazurilor de scarlatină se urcă la 294. Situația celorlalte epidemii e ur­mătoarea : tifos exantematic 3 ca­zuri, erizipel 6, febră tifoidă 26, dif­­terie 5. ( i—ntful WWBN­Pio<D­IMINFATA m-JrJLI Răspunsul regelui la Adresa Senatulu La Cameră continuă discuția Mesajului D. M. PHEREKYDE deschide șe­dința la ora 3.30 în prezența d-lor miniștri Al. Constantinescu și G. G­­Mârzescu. RĂSPUNSUL REGELUI LA ADRE­SA SENATULUI D. M. PHEREKYDE dă citire răs­punsului regal, la adresa Senatului. Domnule Președinte, Domnilor Senatori, „Simțimentele de dragoste și de­votament ce Senatul îmi exprimă cu atâta căldură sunt o nouă dova­dă de strânsele legături ce există între Tron și Națiune". „Aceleaș sentimente am întâlnit pretutindeni in orașe ca și în sate, unde am avut prilejul de a fi în contact direct cu poporul, și s’au manifestat cu o deosebită căldură în recentele mele vizite la Iași, la Arad și în Banat. Aceste mărturisiri sunt pentru Mine un nou imbold in străduințele mele pentru înălțarea și fericirea patriei", Domiule Președinte, Domnilor Senatori: „Sunt încredințat că Senatul con­știent de munca grea și mare ce stă înaintea noastră, va pune tot pa­triotismul și toată râvna pentru a­­ducerea la bun sfârșit a operii de u­­nificare menită a asigura pe te­meiul nouei Constituții, fie evoitarea rațională a vieței de stat”. „Cu deosebită mulțumire primesc asigurarea, că veți da guvernului Meu, tot sprijinul vostru luminat pentru îndreptarea situației finan­ciare și economice, întărind credi­tul statului prin intensificarea în­tregii producțiuni, și prin punerea în valoare a bogățiilor țării în con­cordanță cu interesele vitale națio­nale“. „Grija ce aveți pentru satisface­rea nevoilor scumpei noastre arma­te imi este o prețioasă chezășie că România iși va avea asigurată pa­cea de care are nevoe pentru conso­lidarea economică și pentru înde­plinirea rolului său istoric". „încă odată vă mulțumesc pentru bunele urări ce ne aduceți Reginei, Mic și Familiei Noastre și vă doresc din toată inima spor ban la muncă". PROECTE DE LEGI D. G. G. MÂRZESCU ministrul justiției depune următoarele proec­­te de legi: 1) Pentru recunoașterea calității de persoane juridice. 2) Pentru regularea situațiunii ju­ridice a dispăruților din război și a femeilor lor, D. ADAM cere guvernului să­ a­­corde credite mai mari Casei corpu­­lui didactic întru­cât această Casă are foarte mari cheltueli, iar Banca Națională nu-i dă creditele necesare. ÎMPROPRIETĂRIREA DEMOBILI­ZAȚILOR NEDREPTĂȚIȚI D. I. TRUFIN, întreabă pe d. mi­nistru al agriculturei, dacă nu cre­de că ar trebui acordat încă un termen pentru valorificarea dreptu­rilor la împroprietărire demobiliza­ților din categoria I, car­e fiind ră­niți sau bolnavi, la ieșirea din spi­tale au fost repartizați altor unități, decât acelea cu care au plecat la război. D. AL. CONSTANTINESCU minis­trul agriculturii răspunde că va constitui comisiunile de ocol con­form art. 108 din legea agrară și a­­celora ce li se va recunoaște drep­turile vor fi trecuți pe un tablou suplimentar, dar, nu vor primi pă­mânt decât în localitățile unde se mai găs­sc rezerve sau vor fi tri­­meși în colonizare și nici într’ur­ caz nu se va face o perturbare, mo­dificând tablourile definitive. * Ședința se ridică la ora 4, anun­­țându-se cea viitoare Marți la ora 3 Lu­pta împotriva legei chiriilor ÎNTRUNIRILE PROPRIETARI­LOR ȘI CHIRIAȘILOR Proprietarii urbani și chiriașii au continuat Duminică lupta împotri­va legei chiriilor, prin întruniri pe cartiere. ÎNTRUNIRILE PROPRIETARILOR Proprietarii au ținut patru întru­niri : in calea Rahovei 335, sub pre­zidenția d-lui căpitan Costescu, în casele d-lui Dănescu, din calea Do­robanți, sub prezidenția d-lui Pavel Dimo, in șoseaua Basarab 33, sub prezidenția d-lui Dăscăleanu și în str. Unirei 48 sub prezidenția d-lui Al. Dobrescu. MOȚIUNEA La sfârșitul tuturor acestor întru­niri d. căpitan Costescu, directorul sindicatului a cetit o moțiune în care proprietarii își exprimă toată nădejdea lor în d. Mârzescu, noul ministru al justiției — în ce prive­ște rezolvarea cauzei proprietarilor. ÎNTRUnIRILE CHIRIAȘILOR întrunirile chiriașilor s-au ținut : în parcul Jäger din cartierul Du­­dești, sub prezidenția d-lui M. Blum; în parcul Clopotul din calea Călă­rași, sub prezidenția d-lui N. Cara­­giale; în calea Rahovei 143 (cartie­rul Dealul Spirei) sub prezidenția d-lui C. Florian, avocat și în cartie­rul Grivița, calea Griviței 225, sub prezidenția d-lui C. Polizu. Noua facultate de drept din București Sa vor îmnființa 21 școli primare și 6 gimnezii in acelas proect se cuprinde și. Cu prilejul unei consfătuiri ce s’a ținut aseară la primăria Capitalei, d. Mihail Berceanu, prim ajutor de primar, a comunicat în linii gene­rale proiectul d-lui dr. Angelescu, ministrul instrucțiunei, de reorga­nizarea școlară a Capitalei pentru toate gradele învățământului. O parte din acest proect va trece i­­mediat la înfăptuire: reorganizarea școlară integrală Capitalei. Cum învățământul primar e sub­ventionat de primărie, d. Mihail Berceanu, și d. dr. Angelescu au căzut de acord ca în campania de lucru viitoare, să se strângă, prin comitetele de construcție și spriji­nul Statului, sumele necesare pen­tru construirea a încă 21 localuri de școli, primare. D. Mihail Berceanu, mai optimist, vorbește de încă 40 scoli și de con­struirea de etaje la școlile rezistente la ființă pentru descărcarea clase­lor existente suprapopulate și pen­tru intrarea celor peste 10.000 copii ce rămân azi fără scoală din lipsă de local. NOUA FACULTATE DE DREPT E vorba în primul rând de auto­rizarea ce s’a dat primăriei Capi­tall ca in contul ministerului in­strucțiunei, să Înceapă imediat o mare lucrare de expropriere în ve­derea construirea noului local al fa­cultății de drept, din București. Exproprierea va cuprinde terenul și imobilele cuprinse in triunghiul Bulevard Elisabeta — str. Acade­miei — str. Biserica Enei. Vor rămâne școala de Arhitectu­ră din str. Biserica Enei și biserica care va fi înconjurată de o piațetă așezată lângă noul locaș cultural. In dimensiunea d-lui dr. Angelescu ar sta ca, din actualul local al uni­versității, inclusiv Senatul, să se despartă două aripi, una pentru fa­cultatea de ltere și cealaltă pen­tru facultatea de științe. NOUI GIMNAZII Ia sfârșit, tot pe calea emoriilor școlare și cu sprijinul ministerului instrucțiunei, tot în campania vii­toare se vor clădi 6 noui lo­caluri de gimnazii. Primăria Capitalei a fost dease­meni invitată să-și arate părerea a­­supra celor mai bune și avantajoa­se terenuri în acest scop. D. DUMB. S**­ r Costefl 1 Maine, Miercuri, prima fascicolă din romanul „Crimele unui medic GRATUIT CAMEMÄ -Ședința sleia 19 Hoem&rie 1923 Ședința se deschide la orele 3 d.a. Prezidează d. M. Orleanu. Pe banca ministerială d-nii V. Brătianu: dr. C. Angelescu, I. Nis­­tor, N. D. Chirculescu, N. N. Săvea­­nu, R. Franasovi­ci. Pr. FLOREA DRAGHICI revine a­­supra cererii dosarului pentru ex­proprierea moșiei Săcelele, întru­cât chestiunea e de un mare interes. SCHIMBUL RUBLELOR ȘI COROANELOR D LUPAȘCU spune că cei cari au schimbat ruble și coroane au primit numai 60 la sută din valoa­rea numerarului prezentat. De ani de zile ei așteaptă restul de 40 la sută, dar în zadar, întreabă pe d. ministru de finan­țe ce măsuri înțelege să ia spre a se achita și restul. întreabă de asemenea ce măsuri înțelege să ia ca basarabenii să in­tre în posesia titlurilor sau valori­lor lor, a obligațiunilor de stat ru­sești, depuse de locuitorii basara­­beni la administrațiile financiare. D. V. BRATIANU răspunde la prima chestiune că nu știe la cât se ridică restul de 40 la sută. Va cerceta și va vedea dacă budgetul permite să se înscrie aceste sume. La chestiunea a doua spune că titlurile acestea statul n'are nici un interes să le păstreze, afară dacă nu sunt gajate în ce privește aranjarea acestor obligațiuni ea nu se va putea face până ce nu vom relua relații nor­male cu Rusia. DISCUȚIA LA MESAJ D. IIANCU liberal din Ardeal, res­pinge acuzația adusă de ardelenii că liberalii s’ar fi ales prin furt de urne. Aduce elogii d-lui Iorga pentru serviciile aduse cauzei naționale. In ce privește agitațiile studen­țești ele — spune oratorul — sunt justificate. Și eu am făcut medicina la Bu­curești și știu că duceam lipsă de cadavre, căci studenții evrei aveau Bdivrale , role ma­­huna­­­­rul frumoase“, întru­cât mituiau pe ser­vitori. Așa și astăzi. De aceea stu­denții au dreptate că se agită. In ce privește pe evreii din Ardeal ei se luau bine cu ungurii și erau aceia cari — spune d. Stancu — în­demnau la împilare contra români­lor. Și totuși n’au fost pedepsiți. Crede că guvernul ar face bine să revizuiască pe toți străinii și pe cei cari nu au avut domiciliul aci să fie evacuați. PROBLEMA PRODUCȚIEI D. C. SPANISTEANU țărănist în­cepe prin a aduce omagii Tronului Voi face însă ca vameșul din evan­ghelie, spunând tot­ adevărul căci acesta e cel mai frumos omagiu ce se poate aduce Suveranului. Voi vorbi despre­­ o nouă orienta­re în politica internă, chestiune des­pre care cei dela guvern tac, unii din opoziție nu spun nimic, ci pre­tind puterea, iar alții ca hienele stau pe afară și pândesc. Face o lungă digresiune asupra legilor sta­tului care regulează raporturile so­cietății unei țări și legile dinamice care regulează raporturile din afa­ră. Spune că toate crizele : economi­că, financiară etc., sunt datorite cri­zei sociale care bântue azi omeni­rea. După lungi considerațiuni de filosofie socială, oratorul vine la problema producției. Spune că ea este departe de a fi rezolvată. For­ma veche burghezo-capitalistă e pe pragul falimentului. E bine dar să pregătim de pe acum organizațiu­­nile cari să corespundă nouei forme ce e pe cale să vină. Și primul organism care trebue pregătit este în domeniul economic. Căci schimbarea în acest domeniu se face. Iar organismul destinat să facă față nouei societăți este Coope­rația,. Arată apoi ce este Cooperația și ce avantagii ar decurge din funcțio­narea în mare a Cooperației. In sin­teză consumatorul să fie și co-capi­­talistul instituției de producție. Face istoricul Cooperației la noi, arătând ce contribuție a adus fie­care pe terenul Cooperației. Descrie halul de sărăcie în care cămătarii satelor adusese pe săteni. Băncile populare au distrus pe că­­mătarii s telar »v. Și mulți de pe atunci nu aveau încredere în acest sistem. Chiar d I. G. Duca avea oarecare rezerve Discipolii lui Morărescu Insă au crezut, au luptat și sistemul a pă­truns. Mai târziu când s’a văzut că ideia prinde, sistemul a fost organi­zat. In această direcție mult merit revine d-lui Duca. Pentru desvoltarea sistemului și pentru ajutorarea intensificării pro­ducției avem nevoe de agronomi. De aceea rău s’a făcut că s’a aruncat blamul întregei clase a agronomilor. Se poate să fi păcătuit unii. Poate că alții n’au pregătirea necesară. Dar nu trebue blamat corpul întreg. D. V. MADGEARU : Să ne spun d. ministru de finanțe de ce n’a dat fondurile pentru reorganizarea școalei de agricultură de la Herăs­trău, ca să corespundă menirei sale . D. V. BRATIANU : Fiți obiectiv ca colegul d-stră dela tribună. D. V. MADGE­ARU: Asta e ipocri­zie. De ce n’ați dat fondurile nece­sare. D. V. BRATIANU: Repet: luați lecții dela d. Spânișteanu, care da­că n’are cultura d-stră, are educație. Românul e fin. D. DR. LUPU. Atunci d-stră mi sunteți român. , D. C. SPÂNIȘTEANU aduce laude lui Spinu Haret pentru cele ce a fă­cut pentru cooperație. (Majoritatea aplaudă). SUSPENDAREA ȘEDINȚEI Ședința se suspendă la orele 5 și 40. Se redeschide la orele 6. D. C. SPANIȘTEANU în continua­re face un scurt rezumat al celor spuse până acum. Spune că măsurile guvernanților nu dau rezultate, căci cei cari iau măsurile nu cunosc sufletul țără­­nimei. Astfel țăranului nu-i place vorba. (Protestări la majoritate). Protestați căci nu-i cunoașteți. Astfel, măsura de a obliga pe să­teni să dea bucate pentru școli, i-a nemulțumit foarte mult. Să știți un lucru. Țăranului poți să-i iei cu si­la, nu poți să-i dai cu sila. Deci rezultatele materiale nu corespund scopului urmărit. Cine ar urma să-i facă să înțelea­gă rostul școalei și foloasele viitoa­re ? învățătorii. Dar aceștia sunt demoralizați din cauza situației pre­care materiale in care se află. Ei au lefuri mai mici ca jandarmii (a­­plauze furtunoase), învățătorul este demoralizat, căci el se vede descon­siderat de guvernanți. Ridicați dar moralul învățătorilor, îmbunătățin­­du-i situația materială, acordându-i atenția ce o merită.­­ Cere reducerea stagiului militar la 1 an. Căci în răsboi s’a făcut do­vadă că tiranul poate învăța mili­­tăria în 3 luni. Ce trece peste un an este vreme pierdută pentru eco­nomia națională. Cere deasemenea o cât mai mare descentralizare admi­nistrativă. Dintre toate instituțiile noastre, singură magistratura a pătruns în stima țăranului. E păcat că dv. ați contribuit la scăderea prestigiului magistraturei în ochii țăranilor. ABUZURILE CU EXPROPIEREA Descrie abuzurile săvârșite cu ex­proprierea și împroprietărirea. Co­mitetul agrar reformează sentinețele date în favoarea țăranilor. Cu acest procedeu absenteiștii au eludat le­gea agrară. D. N. IORGA. — Și ce luptă Sa dus la Iași ca să se prevadă această dispoziție în lege! A fost o pedeap­să națională ce se ținea să li se der absenteiștilor. Ei au amenințat a­­tunci. Nu s’a ținut seamă de ei Dar văd că azi tot au izbutit. D. V. IAMANDI. — In această chestiune, faptele, de regulă se pe­trec astfel: De câte ori hotărârile comisiunilor județene sunt favorabi­le sătenilor sunt reformate de com­i­tetul agrar. Și de câte ori sunt fa­vorabile proprietarilor, sunt menți­nute. Astfel că toatdeauna tot pro­prietarii primesc câștig de cauză, D. C. SPÂNIȘTEANU mai departe arată care este țelul partidului ță­rănesc , un stat țărănesc prin co­operație. Cere să se aducă codul Coopera­ției, dându-se acestei instituții o au­tonomie complectă. Ședința se ridică la orele 2 seara.

Next