Dimineaţa, noiembrie 1923 (Anul 20, nr. 6103-6131)
1923-11-26 / nr. 6127
BUCURISII, Sărindar S-11 10 pagină fwßat ír 1904 de Const. WILLE Demisiunea guvernului german Reichstagul a dat d-lui Stresemann un vot de neîncredere. Cancelarul acesta, care venise la cârmă, sprijinit de cea mai formidabilă coalițiune, pleacă părăsit până și de proprii săi amici. El lasă urmașilor săi o moștenire mai grea decât cea pe care i-a lăsat-o lui d. Civio. Căci la dificultățile enorme, lăsate de acesta, Stresemann a adăugat altele, de ordine politică internă, cari pun Germania în fața dictaturei sau a războiului civil. Ce va urma? S'a crezut un moment că d. Ebert, președintele Reichului, va acorda d-lui Stresemann dizolvarea. Afirpă ultimele apucături reacționare ale cancelarului acum căzut, aceasta-i puțin probabil De altfel numai alegeri ii lipsesc acum Germaniei! Rezultatul lor nu ar putea fi decât un succes, al partidelor, al curentelor extreme. Partidele mijlocii, cumpănite, ar fi măcinate intre comuniști și pangermani. Probabil că președintele Reichan va căuta o nouă combinațiune ministerială. Nu ar fi decât natural ca să se adreseze elementelor democratice, social-democraților poate. cari sunt partidul cel mai important. Dar nu e cu [totul exclus idd un guvern al dreprtd. Din cercurile democratice i s’a suggerat d-lui Ebert această relere. Fiindcă e mult mai ușor a face opoziție decât a guverna, unii democrați au cerut ca să fie adusă si dreapta la cârmă, unde, în fața nevoilor inexorabile și a realităților interne și externe, să fie pusă să înfăptuiască făgădudenie ei nebune, ruperea tratatului de Versailles, revanșa, monarhia, bunăstarea economică și financiară, — tot lucruri imposibile, cari ii vor frânge repede si definitiv gâtul și vor pune capăt legendei, că ce ri am putut partidele democratice, ar putea cere reacționare. Evident că experiența aceasta nu ar fi fără de serioase riscuri și Primejdii, dar se vede că poporul german nu-și poate câștiga maturitatea politică, decât dând potirul suferinței până la fund. r. B. Prințul Vladimir Ghica preot catolic „Catholic Herald“ dela 10 Noembrie, publică următoarea notiță asupra prințului Vladimir Ghica: „Prințul Vladimir Ghica a fost hirotonisit preot de către cardinalul Dubois, in capela Lazarițiilor din Paris Prințul care e acum In vârstă de 55 de ani, aparține uneia din cele dintâi familii din România. Descendent direct din vechii voevozi ai Moldovei, el este frate cu fostul ministru al României la Paris și Roma. „Acum câtva timp s'a convertit la catolicism ți ți-a devotat viața carității. A înființat un spital la București, încredințând conducerea lui unor surori de caritate. A publicat de curând o carte intitulată ,,Practica filantropiei“, care a fost mult comentată. „La ceremonia preoțirii au luat parte fratele prințului, mulți francezi și români, mai ales membri ai corpului diplomatic. Monseniorul Deploige, care este ți senator belgian și rector al Universității din Louvain, a participat de asemenea la ceremonie. „Cardinalul Dubois a mai numit preot pe colonelul Paul de Rubhbre de l'Epinoir, care a fost numit vicar al bisericei Ste Clotilde din Paris“. Războiului revoluția rusă prezise de Krivoșein Senzaționalele destăinuiri ale prințesei Paley Prințesa Paley, care începe în Jievue de Paris“ publicarea unei nouă serii de amintiri din Rusia, lin ajunul războiului, povestește o ciudata profeție pe care i-a făcut-o n primăvara anului 1914, Krivoșein, un fost ministru al agriculturi. Aceasta se petrecea in cursul KRIVOȘEIN unei plimbări cu vaporul pe Neva și draga prințesa vorbea cu Krivoșein despre Paris, ministrul spuse deodată : RĂZBOIUL ȘI REVOLUȚIA PREZISE „In curând nu veți mai avea timp să regretat! Parisul. Orizontul politic se Întunecă din ce in ce mai mult. După anumite semne, e iminent un război. Cum va izbucni ? Care va fi pretextul Germaniei? Ni va declara aceasta Rusiei sau Franței, sau amândurora ? Consecințele lui vor fi Înspăimântătoare. Aici la noi, în Rusia, afacerile merg prost. Propaganda revoluționară își continuă opera sa ascunsă, rea, distrugătoare, și dacă din nenorocire vom avea război, trebue să ne temem de revoluție. Și atunci, atunci va fi grozav! Revoluția nn Rusia va mătura totul in drumul său, ea nu va menaja pe nimeni și nimic, nici chiar pe aceia cari o vor fi provocat Poporul fără frâu va arâta toată anarhia asiatică ce-o poartă n suflet. Aduceți-vă , aminte de curintele lui Pușkin : „Să ne păzească Dumnezeu de o revoltă a poporului, smintită și fără milă!“ .) ALIANȚA SECRETA PENTRU APARAREA TRONURILOR Prințesa Paley îl întrebă pe Krivoșein de ce crede că e posibil un război, istorisind că la anul precedent, la Carlsbad, un austriac foarte bine informat, contele St li spusese, că oricât de strânsă ar fi alianța intre Rusia și Franța, mai există o altă alianță, cu adevărat secretă, intre trei monarhi, împărații Rusiei, Germaniei și Austriei, pentru siguranța tronurilor. „Dacă unul din noi trei are nenorocirea de a merge contra celorlalți doi, un război va fi inevitabil și tronurile se vor prăbuși“. Krivoșein răspunse prințesei că nu știe nimic despre această alianță, adăugă insă, că ea chiar dacă există, ambiția germană, care vroia să fie stăpâna lumii, ambiție susținută de vorbăria împăratului Wilhelm, precum și da dorința sa de a deține mereu primul rol, va Împinge lucrurile la extrem. ȚARUL NICOLAE PREVENIT Prințesa Paley mai istorisește de asemeni că in Februarie 1913, Duraovo, atunci ministru de interne prezentă tarului un raport, In care acesta conjura pe Împărat de a evita orice război cu Germania, războiu care ar avea consecințele cele mai dezastruoase .1 Duroovo, evocă și el amenințarea unei grozave revoluții După nouă ani de zile, profeția aceasta a lui Krivoșeii e cu adevărat impresionantă. Războiul voit și început de Germania, revoluția, care a măturat totul la drumul său, precum și tronurile celor trei împărați, cari s’au prăbușit... ■ ■ [UNK] in— Cazul șefului siguranței din Arad PARCHETUL A LANSAT MANDAT DE ARESTARE ARAD. 24. —" Astăzi s’a lansat un mandat de arestare in contra șefului siguranței locale, d. Haralamb Popescu, care actualmente e absent din Arad. In acelaș timp s’a ordonat să se pue sechestru pe întreaga avere a urmăritului. După informațiile pe care le avem, d. Haralamb Popescu a plecat la București, unde intenționa să se prezinte singur Parchetului. Astăzi! Dimineața Copiilor Q ^Nacto astlei Popia mentul — Soba asta face gălăgie multă, dar nu încălzește ■ [UNK] [UNK] * • Cum a capitulat Ludendorff Cuvântul de onoare al fostului generalism e numai provizoriu Generalul Ludendorff a declarat ziarului Muenchener Neueste Nachrichten că cuvântul de onoare pe care îl dase, de a nu lua parte la lovitura de stat, nu trebue să fie înțeles în sensul că ar fi renunțat pentru í idlezpnp ?. garde»«* »în . o mișcare ultra-nationalista ; din contra, rămâne convins că singur triumful acestei mișcări va scăpa Germania din situația sa actuală. Dându-și cuvântul de onoare, a promis numai a se depărta provizoriu de Wünsch și de a nu participa la tentativele îndreptate împotriva guvernului bavarez, însă numai pentru timpul cât va dura ancheta. Se povestește în privința atitudinei lui Ludendorff în timpul luptelor, cari au avut loc la Münich, următoarea anecdotă : Fostul generalissim mergea în fruntea trupelor care voiau să pună mâna pe ministerul de război, când Reichswehrul deschise foc asupra ’"TP' S' -Tț O Ludendorff s’ar fi aruncat jos la pământ în stradă, făcând pe mortul cu atâta insistență că n’a băgat de seamă nici măcar când i-au fugit partizanii. Ofițerul Reichswehrului, care comandase foc, s’a apropiat atunci de generalissim, atingându-i cu vârful săbiei umărul și spunându-i numai: „Domnule general, sunteți prizonierul meu“. Ludendorff se ridică atunci și urmă docil pe ofițerul Reichswehrului. Tratativele noastre cu statele vecine Placarea delegatiunei româna la Tiraspol.Lucrările subcomisiunei financiare româno-ungare. Stadul tratativelor cu bulgarii Cei trei delegați și anume d-nii Gh. Crisodorescu, dr. Mantu și Răducanu Popescu, însărcinați de guvernul român să trateze cu delegația rusă stabilirea unei înțelegeri pentru schimbul de mărfuri între România și Rusia, au părăsit aseară Capitala. Delegația se va duce la Tiraspol unde va avea loc întâlnirea cu delegația rusă. Prima ședință de reluare a tratativelor se va ține, după cum s’a convenit. Luni dimineața. NUMAI SCHIMB DE MĂRFURI După cât se pare delegațiunea română a primit instrucțiuni să accepte schimbul de mărfuri dar printr’o modalitate care să nu fie condiționată de numirea unor oficii consulare sau altor reprezentanți oficiali Dacă delegația sovietelor va accepta la rându-i această modalitate, nici o altă chestiune dificilă nu mai stă în calea tratativelor. NEGOCIERILE CU UNGURII Sub comisiunea financiară româno-ungară a continuat ori după amiază, la ministerul de finanțe, lucrările sale. Ședința a fost prezidată de d. Dem. Gheorghiu, secretarul general al ministerului de finanțe. Potrivit programului fixat prima chestiune ce s'a pus în discuția subcomisiunei este chestiunea depozitelor băncilor și cetățenilor români aflate la băncile și instituțiile din Ungaria. Tratativele asupra acestei chestiuni vor urma și în ședințele viitoare. ° ' . Luni se întrunește la ministerul de comunicații o comisiune compusă din d-nii: inginer inspector general Brăileanu, directorul general al c. f. r. particulare, inginer Opreanu (dip. partea României) Lucaci și Pétefi (din partea Ungariei) pentru a trata toate chestiunile de convenție din zona frontierelor. Se vor discuta chestiunile șoselelor, a liniilor ferate cât si a comunicației pe apă. TRATATIVELE CU BULGARII In ce privește tratativele cu delegatiunea bulgară ele sunt aproape de sfârșit. . Dri dimineață a avut loc la ministerul de finanțe o nouă ședință în care s-au discutat numai chestiuni de amănunt. Se crede că in câteva zile lucrările acestei comisiuni vor fi terminate, d-1 Mincoff, președintele delegației bulgare trebuind să plece la Sofia. După cât aflăm înțelegerea cu bulgarii poate fi considerată, virtualemtne, încheiată. — b. v. Ce populație are Capitala După fișele celor 36 circumscripții polițienești din București rezultă că populația orașului este azi de 612.890 indivizi, între care 210.685 bărbați, 191.853 femei și 210.342 copii . A 27-a sesiune a Ligii Națiunilor PROGRAMUL NOUEI CONFERINȚE Leafield, 24. — La 10 Decembrie va fi convocată la Geneva a 27-a sesiune a Consiliului Ligei Națiunilor. Printre chestiunile mai importante înscrise în program figurează raportul comitetului special de juriști privitor la interpretarea pactului națiunilor, precum și altor articole din legea internațională, toate aceste puncte fiind ridicate cu ocazia diferendului italo-grec. Pe lângă aceasta, consiliul se va ocupa și cu studiul raportului comitetului financiar al Ligei referitor la restabilirea financiară a Ungariei. Comitetul Juriștilor cari se vor întruni pentru întâia dată in Geneva la 4 Decembrie va fi compus din reprezentanți ai imperiului britanic, Franței, Italiei, Japoniei, Spaniei, Suediei, Belgiei, Braziliei si Ungariei; lord Buckmaster va reprezintă imperiul britanic. alte plângeri Numărul scrisorilor pe cari le primim de la cititori, pentru a se plânge de starea curățeniei Capitalei, crește mereu. Astfel mai mulți cititori ne scriu acuma că strada Bordeelor, care face legătura între străzile Heliade și Florilor nu este canalizată. Această stradă, în lungime de numai 60 metri are toate casele noi, curate, are apă și gaz aerian, dar nu are canalizare. Din această cauză strada este mereu murdară și exală un miros pestilențial, primejduind sănătatea locuitorilor. Aducem la cunoștința Primăriei și această plângere, care ar putea fi cu ușurință satisfăcută, fiind vorba numei de 60 metri. Cu astă ocazie ne întrebăm dacă pr„ Aria n’ar putea cere și contribuții locuitorilor pentru astfel de lucrări Ar putea fi convocați proprietarii și chiriașii din acea stradă și să li se ceară să contribui cu jumătate din prețul costului, primăria obligându-se in schimb să înceapă imediat lucrările. In multe județe țăranii au dat ei, cei dintâi, exemlul„ construțind școli. Poșta cere noilor abonați la telefon un avans de 7000 lei. la contul instalării și abonamentelor viitoare. N’ar putea oare și comuna face acelaș lucru penntru canalizări și alte lucruri similare ? Cancelarul Austriei va veni la București Viena 24. (Rudor). — „Neue Freie Presse“ află că cancelarul Seipel și ministrul de externe Grünberger vor veni la inceputul anului viitor la București. Scopul principal al acestei vietite poartă un caracter pur amical. CANCELARUL SEIPEL Conferința Micei Antante POLONIA ȘI GRECIA VOR FI ADMISE Belgrad. 24— După ziarele iugoslave, la conferința Micei Antante care va avea loc între 10—12 ianuarie 1924 la Belgrad vor participa și reprezentanți ai Poloniei și Greciei. Se crede că cu ocazia acestei conferințe se va admite intrarea Greciei si Poloniei în Mica Antantă, in cazul când situația din Grecia se va ameliora. 4*1 t3LaA. NO. 0127 I^B126 Noembrie 1923 •^Tei exemplarul ^ tej* I» Plinătate Istoria României povestită de o englezoaică ........ Un curs interesant, deși plin de erori" O întâmplare a făcut să-mi cadă în mână numărul pe Noembrie al unei reviste pedagogice engleze, căreia îi zice „Schoolmistress". Găsesc acolo rezumatul unui curs asupra istoriei României, tiaut de d-na Mabel A. Marlin. Este primul articol al unei serii. Judecând după rezumat, cursul trebue să fi fost interesant. Expunerea e clară și sobră; lucrurile sunt spuse cu șir Un singur cusur: autoarea nu s'a documentat Îndeajuns. Ea a parcurs ce-i dreptul, literatura istorică română, dar lecturile nu trebue să fi fost extrem de numeroase și nici făcute cu o mare atenție. In afară de două dăți, când vorbește de fanarioții de Cuza- Vodă-D-jon Mabel A. Martin nu emite opinii personale, ea redă ceea ce a citit în cărțile cari i s’au procurat. Nu-i vorbă, pentru a informa un public strein ajunge atâta. * D-na Mabel A. Martin o ia de la Început de tot: de la geți și daci: „România de azi, scrie autoarea, mai poartă și astăzi urme numeroase ale guvernării lui Traian: drumuri, orașe, școli și poduri pe cari le-a clădit dânsul și din cari unele mai sunt încă în uz“. Școli clădite de Traian cari mai sunt la uz și azi? Unde o fi citit d-na Martin asta ? Dar să trecem și să dăm un alt citat: „Poporul român dela țară numește și acum tunetul: „Vocea lui Traian“ Și tacă unul: „Atunci când Dacia a devenit un regat, ea a luat de la cuceritori numele de România. Autoarea pare a nu ști că după Decebal, Dacia n’a devenit niciodată regat și că numele de România datează abia de la Unirea Principatelor in 1859. * Dar să nu insistăm. " Să trecem peste numeroasele secole cari despart invaziile barbare în țările românești de veacul al 18-lea, perioad) despr .< .r;>.■ .V.14.r. vorbește aproape fără de greșeli, și să ajungem la fanarioți. Fanarioții nu-i plac autoarei noastre. „Voevozi greci, povestește dânsa, trebuiau să plătească Sultanului Turciei câte 60.000 de lire sterline pe an. Mă întreb dacă cifra e exactă. Nu-mi mai aduc aminte Dar lucrul n’are desigur importanță. Domnitorii pe cari turcii îi trimiteau in țară erau oameni de nimic. Ei apăsau poporul și trăiau în lux. „Li se tăia pâinea, arată d-na Martin, ca ei să nu trebue să-și dea ostneala să și-o tac singuri. In timpul mesei, un servitor le ținea paharul mereu Întins și-l umplea mereu Cei mai efeminați dintre ei erau transportați de la masă la pat pentru ca să nu umble“. Dar au fost și Domni fanarioți, cari s’au încercat să facă treabă — și încă treabă bună. Mavrocordații, de pildă, s’au silit să realizeze unele reforme agrare și să mai stârpească ceva din teribilele abuzuri cari domneau atunci la sate și cari făceau din viața țăranilor un adevărat infern. Constat că d-na Mabel A. Martin n’a luat cunoștință de toate acestea. * Cuza-Vodă nu-i place nici dânsul. „Prin despotismul lui“, — scrie autoarea — „el a înșelat speranțele puse toti’tasul de popor care l’a forțat să abdice“. Despre împroprietărire — niciun cuvânt, D-na Martin n'a aflat de acest mare act al lui Cuza-Vodă, după cum nu știe că nu poporul l’a forțat să abdice, ci o conjurație a câtorva. Rezumatul se oprește la încoronarea Dogelui Carol I, în 1881. Ni sa promit urmări, la cari se va vorbi despre „ultimii ani ai istoriei României“ și la cari se va descrie „această țară interesantă și acest popor interesant“. Vom vedea, i Paris, (6 Noembrie. if" ty ________Li Ceaiul de la Legația Italiană BARONUL ALOISI Ministrul Italiei Arestarea unui avocat El făcuse acte false La cabinetul II de Instrucție s’a repartizat o importantă afacere. Este vorba de un avocat care a făcut falsuri și excrocherii. Iată împrejurările în cari s’au descoperit aceste fapte. D. N. Hagienof, mare proprietar al unei moșii din județul Dâmbovița, „Drăgodana“, încercase să o vândă d-lui Grigore N Vintilă pe suma de 11 milioane lei, vânzare care însă nu s'a realizat, cumpărătorul nedispunând de suma necesară. D. Hagienof s’a decis să vândă moșia în parcele și începând tratative în acest sens, s’a hotărât facerea actelor de vânzare cu 75 de țărani cari cumărau moșia în parcele. Cu facerea actelor a fost însărcinat de avocat Romulus Bolea. FALSUL Acesta Insă pe când dicta actele la mașină, în două din cele 75 de note a pus drept cumpărător numele altuia și anume Grigore N. Vintilă, acela care voise să cumpere moșia. D. Hagienof neobservând acest fals fiind vorba de 75 de acte identice, s’au autentificat toate de către tribunal, d. Grigore Vintilă devenind proprietar pe o parte din moșie, prin această abilitate frauduloasă a avocatuluI SESIZAREA PARCHETULUI D. Hagienof Observând în urmă falsul, a reclamat la parchet și afacerea a fost repartizată la cabinetul 2 de instrucție. D. judecător de instrucție, începând cercetările ți ajungând la stabilirea falsului și a excrocheriei, a lansat ori mandate de arestare împotriva avocatului Romulus Robeați N. Vintilă, după ce parchetul deschisese acțiune publică pentru sus menționatele fapte. Mandatele lor de arestare vor veni spre confirmare, mâine, în fața tribunalului. Cercetările continuă, fiind vorba de a se stabili toate răspunderile în această afacere, având în vedere că este vorba de un avocat, căruia i se aduce o învinuire atât de gravă. In acelaț timp, se cercetează ți o chestiune în legătură cu aceasta, care privește tot pe Grigore Vintilă. Acesta a luat bani de la țărani, în vederea vânzării parcelelor acelei moșii. îl fi ZIARUL „DIMINEAȚA** Cupon de premii — Seria IIII a — Mo. 71 Strângeți aceste cupoane! Adunând 90 de cupoane consecutive primiți cinci bonuri de participare la tragerea marilor premii oferite gratuit de ziarul „DIMINEAȚA11 *