Dimineaţa, noiembrie 1923 (Anul 20, nr. 6103-6131)
1923-11-01 / nr. 6103
LITERATURA-ARTA-STINNȚĂ ' .....minw Cercetări metapsihice de AL. N. STEFANESCU PARTEA II Magnetism XVII In paginile acestui stadiu am atins odată partea relativă la stăpânirea «reerului de un element din afară. Am văzut că, sub imperiul sau porunca acestui element, subiectul execută în stare de veghe sau adormit (transă stare somnambulică) anumite fapte concrete. Inspirația aceasta poate merge și în alte direcțiuni bunăoară a se lăsa să „creadă“ altceva decât e in realitate, cum ar fi a bea apă cocotind-o drept vin, a călări când este în picioare, etc. Sunt lucruri prea cunoscute ca să insist. Sugestiunea aceasta provocată s’a atribuit magnetismului (megmeriem,braidism, după numele celui care Fa practicat întâi și a celui care i'a explicat). Mai urâta acest meșterșug s’a numit hipnotism, după starea de „hipnosm“ în care un subiect trece pentru a fi susceptibil de a primi sugestiuni. Cumberland sugestiona prin contact, ca mulți alți hipnotizatori din ziua de astăzi, dar transmiterea gândurilor se poate face și fără atingere, — passe — sau alte gesturi dar totdeauna prin influența unei minți streine, prin deosebire de telepatie care ne efectuează și fără voința părței transmițătoare. Chiar „autosugestiunea“ se poate socoti ca provenită din «dară căci dacă cineva recurge la o icoană sau o grotă sfințită pentru vindecare de o boală, aceasta e rezultatul credinței pe care i-o insuflă religia, mulțimea sau cei din praful cari cred la fel. Se susține că sugestiunea, pe orice cale ar fi exercitată, sa datoreștte forțelor radiante sau efluviilor cari pleacă dintr'un individ și exercită o acțiune asupra altuia, cum ar fi in unele fenomene magnetice sau electrice. Aceste „unde“ (li se mai zice și așa) sunt mai puternice, mai vitale, la acela care le activează, le pune in mișcare, decât la acela care le primește în cfectul său, ori in corpul lui fluidic zis și corp astral, (învelișul spiritului, cu care compune sufletul). Uneori sugestionarea ia forma unei stări somnambulice, în care subiectul e supus cu totul voinței magnetizatorului, așa încât să continue supunerea și după eșirea din amorțeală, experiment care s’a putut vedea și la unele reprezentațiuni Gabr. Delaine președintele Uniunei spiritiste din Paris, Camille Flammarion și alții citează sute de cazuri de sugestiuni la distanță, operate experimentativ de doctori in științe. Sugestia poate porni de la persoane in viață, cum am văzut, ca și de la ființe incorporate, spirite destrupate, după doctrina spiritistă. Am venit la partea pe care o consider ca cea mai importantă în studiul acestei materii. Căci dacă spiritele, cari întrunesc în ele experiența viețelor trecute și au putința de a percepe și vedea ceiiaoe se petrece în lume, e cert că pot să ne ajute la tendințele noastre spre bine și spre nemi cunoștințe, daci ar constitui un factor inestimabil in mersul omenire. Dovezile acestei facultăți a spiritelor nu ne lipsesc, însă iarăși nu trebue să ne închipuim că voința de a comunica este neîngrădită, ci că din contră ea e supusă supremei votați, care cântărește totul după a Sa apreciere inseratabilă. In cele ce urmează vom căuta să analizăm o parte din acele manifestări, de care viața pământească se poate folosi AI* If. STEFANESCU In numărul viitor Influenta sugestiei Sub ochii femeii, Martiriul obezei Academia Goncourt a premiat anul trecut, veridica, spirituala, vesela carte a lui Henri Béraud J Le martyre de l’obése“. Cu un spirit galic de cea mai fină calitate, autorul analizează suferințele grașilor, pe cari nimeni nu-i compătimește, cari nu sunt crezuți când sunt triști, cari provoacă zâmbetul când suferă și ilaritatea când iubesc. In fața unui pântec ce sfidează universul cu rotunzimea lui. În fața unei figuri cât un dovleac, sufletul omenesc se Închide... Slabii, toți slabii din univers, complotează contra sărmanului obez, 11 Înveninează cu sarcasmele lor, îl cântăresc cu privirile lor ironice... li fac viața imposibilă !... Dar femeile în tronia lor tăioasă ca o lamă de brici... privirile ascuțite ale ochilor lor frumoși... râsul nestăpânit. Căci e lucru stabilit: un obez nu poate fi iubit cu patimă, dorit cu delirul nopților de veghe și de friguri... Un obez ? — Fi!.. Un om care doarme buștean, sforăind înecat în grăsime !... Aceasta pentru bărbații obezi. Dar cine cunoaște martiriul fără nume al femeii obeze? Femeia care a fost rotunjoară pe la optsprezece ani, grasă, pe la douăzeci și cinci și care devine enormă la treizeci ? O!... Cine va descrie vre odată suferința fără seamăn a siluetelor ca butoiașele de bere, gemătul corsetelor pline, greutatea umbletului de rață leșească ? Cine va pricepe durerea unui suflet de obezâ. In fața ironiei croitoreselor ce intind stofa pe formele monumentale și contrariază orice elan, exclamând: — Nu modelul acesta e făcut numai pentru persoanele slabe !,Ah! Persoanele slabe ca piroanele, persoanele slabe pe care se potrivște orice model oricât de excentric... oricât de grațios !... Am cunoscut odată o obeză sentimentală ca o copilă, delicată ca o ramură de măr înflorit, visătoare !a luna !„. Ei bine, nimeni n'o credea... nimeni nu’o iubea !... Sufletul ei însetat de amor se întindea ca mâna unei cerșetoare... se oferea cu teren rele lui de poezie și grație — și nimeni... nimeni nu vrea să-l culeagă.... Bărbații nu iubesc decât țarii și scobitorile și cred că poezia rezidă în oase proeminente și umeri cu solnițe !... Ei bine, greșesc bărbații! Femeile grase sunt mai bune, mai devotate, mai liniștite, mai vesele... Femeile grase sunt mai statornice, mai sedentare, — însăși greutatea lor e o garanție de stabilitate — mai sentimentale, decât nervoasele, sprințarele, alunecoasele siluete fine. Domnilor, iubiți chibriturile, țarii și scobitorile- dar însurați-vă cu un bun și statornic butoiaș de bere t, Lucrezzia Kar, Gura Lumii D. Banu a fost scos din minister. in criza de numerar Răle ați procedat, că-a dar, De arenei Banu cu piciorul Aî s'ajungi ca să-i duci dorul. F. Lobodă Moartea lui Philippe fillet De Millet trebue să-și amintească toți cei cari au deschis câteodată „Petit Parisien“, „Europe Nouvelle" sau „Paris-Midi". Cu atât mai mult cu cât personalitatea lui Millet eșea din haina obișnuită și oarecum cenușie, a gazetarului, pentru a Îmbrăca pe acea a literatului-artist, in toată puterea cuvântului. La „Petit Parisien" Millet conducea serviciul politicei externe. Cronicele lui erau adevărate oglinzi venețiene în care totul se reflecta înfrumusețat și adevărat exotic — așa cum trebuia ca parizianul să citească o adevărată cronică externă. In „Europe Nouvelle“, unde Philippe Millet, era redactor politic, scrutările lui sintetice erau adevărate perle de psycologie politică, iar biletele lui diplomatice din „Paris- Midi“ erau gustate cu niște adevărate flori de inteligență spirituală. Să mi se creadă însă că, dacă literatura era obsesia tuturor creațiilor lui aceasta acoperea fondul precis al scurtelor lui proiecțiuni politice . Grija exactității îl stăpânea la fel cu grija formei Cronicele lui și schițele lui caracteristice, vor face multă vreme încă lectura de predilecție a colectorilor celor trei ziare. E o întreagă părticică de Istorie, colecția articolelor lui Millet. Și cât de spirituală ! Moartea lui lasă un gol mic, dar esențial, nu numai în viața literară a Franței contimporane, dar și in viața tuturor cititorilor lui credincioși, rari-i vor căuta zadarnic printre încercările nereușite ale numeroșilor lui emuli. Nicolae Iorga de NATALIA NEGRU •• Reflecțiile unei admiratoare - Geniul lui Aminescu a izbucnit fără de vest, în mijlocul neamului nostru, zguduind și răscolind sufletele până în cele mai tainice profunzimi, prin supremele acorduri de sălbatecă simțire Și măreție — apoi — apunand ca un astru, a lăsat o dungă de veșnică lumină, la care, de apururi cei aleși împărtăși-se vor, și sub virtutea căreia, a fermentat și celalt geniu, tot atât de măreț, dar cu mult mai complex și mai fecund: Nicolae Iorga II vor revendica savanții, socioloșii, politiciani, publiciștii și totuși Iorga e al artei, al poeziei— Să cânte i-a fost dat— Cântarea lui însă a trebuit să se prefacă în predică, fiindcă prea multe erau de făcut în rosturile vieții noastre. Pretutindeni, la toate rosturile sociale, el a fost un ferment, un inspirator, un îndrumător. El ne-a stors de pe căile rătăcite și înstrăinăriu. El a legat cu temei clipa de acum cu falnicul trecut, captând izvoarele vieții din îndepărtatele începuturi. El ne-a învățat să slăvim acel trecut, să ne închinăm brazdei cu greu apărată și păstrată, să ne mândrim cu graiul mlădios și dulce hărăzit de strămoși, să cinstim datinile, să cercetăm comorile de artă doveditoare ale distincției Si nolbeței rasei noastre. Cine ar putea să uite paginile pioase închinate lui Neculce și Miron Costin. Sine ar putea să uite ceasurile dumnezeești, când, la cursurile suplementare de Dumineca, ne duceam la universitate ca la biserică, unde Iorga ne transporta în literatura universală, jonglând cu toate graiurile din Europa, *1 arătând ca într’un caleidoscop miraculos diamantele cugetării și nestimatele simțirii din comorile tuturor popoarelor ? Cine ar putea să uite polemicile scăpărătoare cari paralizau prostia și îngâmfarea, pagini cu ecouri infinite, cu infinite revelații ? Tot ce înseamnă idealism nobil și bun în sufletul câtorva generații de cărturari, din împărtășirea cu marele geniu al lui Iorga a încolțit. Iorga ne-a trezit în inimi dorul după frații din Ardeal, Bucovina, Maramureș, Basarabia și Macedonia, el s-a dus să-i vadă pe aceștia la ei acasă, proorocindu-le minimea ce avea să se izbândească. Iar apoi, în vremea cumpenelor grele, cine oare ne-a ajutat să ne ținem cumpătul ?.. . Ce-ar fi fost Moldova războiului fără Iorga? „ . In învălmășagul lașului cu străzi desfundate, când urâtul și pustiul te gonea din adăpostul tău vremelnic, și străbăteai prin mulțimea desnădăjduită, și la fiecare pas întâlneai căruțele ce cărau staris, când te întâmpinau soldații schilozi și famelici, zdrănțăroși și clănțănind de frig, ca niște umbre, ca cele mai triste vedenii — intrânduse de la un spital la altul,—când toate crednițele te părăseau și toate puterile iți slăbeau, — atunci deodată, ochii găseau un sprijin și te opreai în loc. Scrisul lui Iorga apărea. Gazeta neamului românesc lipită pe un perete te atrăgea ca o filă desprinsă din evanghelie și citeai, citeai cu sete, cu dor nespus, cete câteva fraze cu adâncimi și înțelepciuni profetice. Când cerul se posomora, când zările toate se întunecau, când1 ecouri vagi vesteau bejania cea mare și „triunghiul morții“, când prăpădul părea de neînlăturat, atunci, iarăși se auzea glasul lui Iorga. Alergai într’um suflet să-l asculți, In vre-o sală, undeva, Și ce dulce balsam ne strecurau în suflet cuvintele înaltei învățătorii- Cum se întărea puterea de a răbda, și cum se aprinde* în perspectivă vremii marei speranțele întrebi acum. Dacă lorgul le dat suflet unui neam, cum pare neamul acela îl mai poate uita o clipă, și nu aleargă cu mic cu mare sub steagul lui, și niu-1 cere ca pe cel mai nepărtinitor părinte, ca pe cel mai viteaze căpitan ? Și dacă Iorga e un patriarh, un patriarh creștin cu viața cea mai neprihănită, cu safetul cel mai cristalin, și dacă patriarhul acesta e cel mai orânduit gospodar la el acasă, de ce nu ar fi și orânduitorul în gospodăria țării lui? Dacă viața lui Iorga e un simbol al cinstei, al resemnării și al muncii, nu-i el fratele firesc al tuturor celor ce trăesc muncind în țara noastră? La borag să alerge așadar țăranul care trudește să scoată pâinea albă și moare din brazda neagră și aspră; la el să alerge meseriașul care tresare dimineața din somnul neîmplinit, când hornul fabricei aruncă valuri de fum țipând cu glasul strident; la el să alerge visătorul studios, rău hrănit și rău îmbrăcat care, ducând un ghiozdan plin de cărți, străbate anevoie prin mulțimea sfidătoare a îmbuibaților colindători de străzi; la el să alerge învățătorul și preotul de toate gradele, căci lumina sufletului lor de la el purcede la Iorga să alerge soldatul, pentru a cunoaște înaltul cavalerism, și a găsi izvorul nesecat în exemplgie vitejiilor din trecut. La Iorga să alerge magistratul pentru a potrivi cumpăna dreptății gene------și superioare UJ Cristătt La Iorga va afla și doctorul îndemmit la dragoste pentru cei săraci elumiți, și sfaturile pentru câte sunt de făcut întru stârpirea unor flageluri ce par endemice și eterne în bezna satelor și mahalalelor. Iar... dacă un rege și o regină vor să înscrie cea mai glorioasă domnie în paginile istoriei noastre, atunci ce sfetnic mai luminat găsi-vor ei ?, ce duhovnic mai a toate înțelegător?.. ce luptător mai credincios?.. ce muncitor mai harnic, mai neîntrecut în toate iscusințele și mai nepregetat? ce om mai bun, mai iubitor a toată obștea, și la rândul său mai stimat, mai adorat, mai slăvit, mai divinizat în tot cuprinsul României Mari — decât este Nicolae Iorga ? Natalia Negru Buletin meteoronic TIMPUL PROBABIL Miezul nopții +9 gr. 7 ore dimineața +10 gr. Miezul zilei +16 gr. înălțimea Barometrică 758 mm. Starea cerului frumos. Barometrul e staționar. Timpul probabil: se menține frumos și va fi probabil și mâine acelaș timp. Vântul de la Vest- Universitatea populară din București Joi 1 Noembrie di. Universitatea Populară din București, deschide crugurile și conferințele anului 1928 1924. La ora 5 jum. c a. arhimandritul Iuliu Scriban va vorbi pentru muncitori în sala de adăpost C. F. R. (intrarea prin str. Atelierului) piața Matachde Măcelaru) despre: Răspunderea începutului, iar la ora 8 jum. seara. d. loan Theodorescu, ziarist, va vorbi in școala primară de băeți C A. iRosetti (Clementă), despre: Rolul Universităților Populare. Orice public poate lua parte. Știri Artistice In ultimele ,Notițe musicale” ei au strecurat câteva greșeli de tilpar care schimbă sensul frazelor. Colaboratorul nostru a scris că interpretarea d-nei Muza Ciumac are „muzicalitate”, nu că e muzicabilă, și că dintr’o idee „generatoare", nu generoasă, izvorăsc dezvoltările simfoniei lui Chausson. Apoi, în darea de seamă asupra concertului d-lui Niculescu-Basu, nu e vorba de nuanțe, care au fost entuziaste după aria „Calomniei“ ei de aplause. Un întreg rând omis a fost aci cauza tuturor relelor. Prazdiera piesei Fata din Dafinei d-lor Adrian Manta și Scarlat Fredara "avea~‘T5c~Tîneri 2 Noembrie la teatrul Național din Craiova. Valorosul poem dramatic este admirabil montat în decorurile originale ale pictorului Brătășanu. La S Noembrie, sculptorul Iordănescu împreună cu soția sa, d-na Denise Iordănescu vor deschide o expoziție de sculptură și pictură in sala „Mozart”. , * Cărți și reviste A apărut: Revue cont empor nine (étude« internationales) an. 77 nr. 10. A apărut: Generalul Averescu „Semănătorul de ofensive” de Mihail C. Vlădescu fost deputat Spectacole Teatrul Național: Nunta lui Figaro Teatrul Regina Maria: Maria del Carmen. Teatrul Mic: Un om în frac. Teatre! Carol cel Mare : Hai! Teatrul Popular: Spaniola. Teatrul Central: Debora. Teatrul Alhambra: Varietăți. Cinema Pathé-Palace: Căsătoria la miezul nopții. Cinema Gloria : împăratul săracilor seriați. Cinema Vlaicu : Douăzeci de ani în urmă. Cinema Doamnei: Misterele Circului Eddie Polo. EXPOZIȚII La Maison d’Art: Expozițiile Pavelescu, G. Lazăr, Vavilina, Bechet și Ionescu-Pașcani se vor închide la Secembrie, «fn Un atac banditesc în mijlocul Chișinăului CHIȘINĂU, 30. — Era după masă, pe la orele 7, un nou atac banditesc de îndrăzneală extraordinară a fost săvârșit de bandiți necunoscuți pe ulițele orașului nostru. Pe când comerciantul Moise Haîserman trecea pe str. Belanovscaia, ■doi necunoscuți eșindu-i înainte și amenințându-i cu revolverele, l-au scos din buzunar portmoneul în care se afla o sumă însemnată de bani precum și bijuteriile ce le avea asupră-și. Bandiții voiau să-l și desbrace de haine, însă fură împiedicați de o patrulă de soldați, care venea pe această stradă. Unul dintre cei doi bandiți, un anume Vasile Macovei, a și fost arestat de soldați, celălalt însă a scăpat. Convorbire cu ministrul bulgar Maloff EXPOZIȚIA DIN IAȘI. SITUAȚIA IN BULGARIA.— RELAȚIILE CU ROMÂNIA IAȘI. 30. — Ministrul bulgar d. Maloff și însoțitorii săi au vizitat azi din nou expoziția agricolă și alte instituțiuni din orașul nostru. In pavilionul „Reșiței“, grație amabilității prefectului de poliție d. Manciu, am putut schimba câteva cuvinte cu d. Maloff, prin intermediul d-lui Athanasoff, de la legația bulgară din Capitală. , D. Maloff a spus că a rămas încântat de vizita făcută în lați. Expoziția, în special, e minunată și Bulgaria va ști să tragă învățăminte din cele văzute. In ce privește școala normală „Vasile Lupu", pe care a vizitat-o după provnx, d. Maloff spune că e o școală model și că Bulgaria va ști să imite România pe acest tărâm, infințănd școli la fel. SITUAȚIA IN BULGARIA Situația la Bulgaria — a spus d. Maloff — este liniștită. Comunismul a fost definitiv înfrânt. Bulgaria se află acum in pragul nouilor alegeri și se poate prevedea de pe acum că elementele democratice se vor strânge in jurul lui Țancon. Starea financiară a Bulgariei e dificilă, insă se lucrează cu multă stăruință pentru îmbunătățirea eI RELATIILE CU ROMÂNIA Indice mulțumind tuturor neutru amabilitatea cu care a fost primit și crede că atât relațiile economice, cât și legăturile istorice dintre Bulgaria și România, se vor putea relua, spre folosul ambelor țări. A murit Bonar Law Londra 30. (Rador). — Fostul prim-ministru englez, Honor Law a încetat din viața. Seafield, 30. In discursul său de joi rostit la Plymouth, ministrul Baldwin se referă la marele nostru conducător Bonar Law, care acum câțiva ani a sacrificat sănătatea sa în serviciul țării. Intr’adevăr anii din urmă au fost pentru Bonar Law o luptă aprigă între datoria sa și slăbiciunea sa fizică. La începutul acestui an călătoria sa pe mare nu i-a putut întrema sănătatea, și reîntoarcerea sa în Camera Comunelor a fost de scurtă durată. Retragerea sa a fost resimțită ca mare pierdere de către toate partidele din parlament, căci niciodată un om de stat nu a manifestat mai multă dreptate, loialitate și curtenie. Putem spune că Bonar Law nu are dușmani. Prietenii săi făceau parte din toate partidele Camerei iar afecțiunea pentru dânsul s’a mărit mai ales în decursul anilor din urmă, când starea sănătăței sale a început să devie nesatisfăcătoare. Dânsul a fost mai ales un parlamentar proeminent, și ca diriguitor al partidului conservator din Camera Comunelor — de la anul 1911 — a desfășurat tact și îndemânare chiar când partidul său era în opoziție înainte de război precum și mai târziu ca conducător al parlamentului de la 1916 la 1921. Anul trecut sănătatea sa fiind sdruncinată, a renunțat la funcțiunea sa făcând o călătorie în străinătate. La reîntoarcere a apărut ocazional în parlament, iar când a avut loc disoluțiunea, sănătatea sa se restabilise îndeajuns permițându-i să primească funcțiunea de fărmmninistru. După câteva luni însă a fost, rilit să se retragă și la începutul primăverei a întreprins o călătorie pe mare, în speționar Law atost născut la Newt Brunswick (Canada, la anul 1858 și a fost fiul unui preot scoțian. Bonar Law a fost membrul unei mari firme de ferărie din Glancon, unde bunicul său era unul din conducătorii principali. ---------------„«ia» »»an»........... BONAR LAW aranța că odihna complectă va ajsnta la restabilirea sănătății sale Solemnitatea de la Ministerul Sănătății publice D. ministru Mârzescu își ia rămas bun de la personalul Direcției Sanitare, pe care-1 prezintă succesorului său, d. N. N. Săveanu Eri s’au prezentat la direcția generală sanitară, d-nii miniștri Mârsiesciu și Săveanu ,primul spre a prezenta celui de al doiela personalul direcției generale sanitara D. Mârzescu a ținut o scurtă cuvântare mulțumind personalului pentru prețioasa sa colaborare în tot timpul ministerianului său, îndemnându-l să dea același concurs amicului și colegului său d. Săveanu. Accentiiază la cuvântarea sa mulțumirea ce a avut contribuind la despărțirea mirnisterului sănătății publice de cel al muncii și arată că S t Săveanu va fi cu adevărat primul ministru al sănătății publice, așa cum a avut ca ideal „Asociația generală a medicilor" și întreg Corpul medical. La răspunsul directorului general âr. iBordeal care termănle ște ministrului M&n&escu, cât interes a purtat ministrul pentru sănătatea publică și sentimentele de dragoste ce a inspirat personalului și la rațrea finală, ca și la ministerul de justiție să lase aceleași amintiri frumoase ca la direcția sanitară, d. Mârzescu are întreruperea spirituală: — Voim aduce dl justiție sănătate, precum am adus sănătății publice, justiție. D. Săveanu roagă personalul direcției sanitare să-i dea același concurs ce l'a dat colegului și amicului său Mârzescu. La plecare, după trecerea emoțiunei clipelor solemne și oficiale, d. Mârzescu adresându-se d-lui Săveanu, li spune râzând: — Și acum te las pe mâna spițerilor și a dentiștilor. Din Tg.Mureș Criza de numerar. — în tot orașul s’au afișat placarde arătând că toți comercianții au suspendat acordarea creditelor din cauza crizei mari de numerar. Nici un comerciant, fie nici o categorie, nu va mai vinde nimic fără »m imediată» 1T " i 0. Henry Bérenger despre țările Europei Centrale Impresiile culese în timpul ultimei sale calatorii Reîntors din călătoria sa de atudia în țările Europei Centrale, senatorul francez Henry Bérenger a făcut ziarului „Echo de Paris“ următoarele declarații asupra impresiilor culese în cursul acestei călătorii După ce d. Bérenger spune că, deși actetestate sunt tacă în genere fragile, ele au dat tot și eminentului senator impresia că se vor putea consolida. „Iată pentru ce, spune i. Bérenger, Franța e interetată personal ia această consouuție. Politica sa continentală e legată de dezvoltarea Micei Antanta și chiar de lărgirea acesteia prin executarea reală a tratatelor victoriei. Creditele la care e chemată să consfynții pentru un asemenea rezultat nu sunt credite de magnificență sau de ulitarism ci pur fi simplu credite de apărare națională in afară. O altă constatare paralelă ce am făcut-o, 4 dă prdectte viațmiei dacă au organizat naționalitățile, au distrus și n'au reconstruit cadrele economice ale Europei Centrale. Aceste cadre s’au prăbușit în acelaș timp cu imensa și complexa dominatțkme a Babbsburgilor; ele trebuie refăcute în întregime astăzi după planul noilor națiuni constituite. Aceasta trebuie să fie opera sfertului de veac următor. PROBLEMELE EUROPEI CEN TRALE Consolidarea ordinei interne și reconstituirea ordinei economice, iată Îndoua problemă ce se ptune Europei centrale de azi Tot! «ești și oamenii de stat pe cari i-am văzut in cursul călătoriilor moto și cu care m’am întreținut, regii Ferdinand al Românie! «! Alexandra ai s^rbiei, președinții Pasid, Brittens, Whos, Seipel, și Bethlen, miniștrii lor de finanțe și război, toți sânt unanim, asupra acestui lucru. Frânta e in primul rând interesată la această restabilire. Insă creditele ce i se cer, nu trebuesc acordate decât in măsura garanțiilor ce-i sunt oferita. Jugoslavia, România, Polonia «I Cehoriavapte i ejsifer Austrie ém spectacolul acei minunate și repezi renașteri. Ungaria le va urma, PENTRU ACORDAREA DE CREDITE și astfel de condițiuni, cum va putea refuza Franța victorioasă, colaborarea ei la această politică continentală ! Absenteismul ar fi in această împrejurare, mai mult decât o greșală, o crimă. Mi-am putut da seama, tn mod amănunțit, că creditele ce ne sunt cerute vor folosi un adevăr industriilor noastre naționale, și că, de altfel, vor fi garantate de venituri serioase , monopoluri, păduri, taxe de export precis specializate și controlate". D. Henry Bérenger a putut constata că prestigiul francez a înlocuit pretutindeni vechea influență a Germaniei. ! Din Ploești FLOEȘTI . Azi dim. comitetul partidului socialist a ținut o «o* dunăre la care s*a hotărit ținerea unei mari întruniri publice pentru ziua de Duminică 4 Noembrie la sala berăriei „Mo!!.* La această întrunire se va aduce la cunoștința muncitorilor rezultatul intervențiilor făcute la autorități cu privire la ostenirea traiului și fixarea salariilor în raport cu indiciile de scumpete. — Agenții de poliției au făcut astă noapte prazie arestând 26 de indivizi găsiți fără acte. —* Astăzi Marți la orele seara va avea loc pe scena teatrului ..Modern” prima reprezentație dată de compania „Agatha Bârsescu“. Se va juca „Sapho" tragedie in 5 acte. Mâine Mercur! seara la orele 9ti se va juca „Medeea” tragedie in 3 acte. Kt V. PLOEȘTI, m. Ari la orele 10 dim. s’a făcut cu o deosebită solemnitate inaugurarea nouei școale din strada Bărcănești, cartierul Sf. Sava. După serviciul religios care a fost oficiat de preoții St. Zota și C. Popescu, au vorbit preotul St. Zota președintele comitetului școlar, C. Popescu-Băicoi, directorul școalei No._l1 de băieți, Gogu Fotescu, primarul orașului, Silberstein, dirii torul soc. „Standard" și Spirea Sorescu, prefectul Județului. Au luat parte la această cătaie pe lângă reprezentanții nnităților, d-nii parlamentaristului și toți membrii corpului clitic din localitate. vrr.. ftbenaiH Süte Ps om an 030 !«î„ Pe țese luni 350 lei. Pe trei MISO lei. IM STRAI MATATE Pe um an 1300 lei Pe șase luni 700 lei Pe tre storni 360 lei.