Dimineaţa, noiembrie 1923 (Anul 20, nr. 6103-6131)

1923-11-01 / nr. 6103

LITERATURA-ARTA-STINNȚĂ ' .....minw Cercetări metapsihice de AL. N. STEFANESCU PARTEA II Magnetism XVII In paginile acestui stadiu am a­­tins odată partea relativă la stăpâ­nirea «reerului de un element din afară. Am văzut că, sub imperiul sau porunca acestui element, su­biectul execută în stare de veghe sau adormit (transă stare somnam­bulică) anumite fapte concrete. Inspirația aceasta poate merge și în alte direcțiuni bunăoară a se lăsa să „creadă“ altceva decât e in rea­litate, cum ar fi a bea apă cocotin­­d-o drept vin, a călări când este în picioare, etc. Sunt lucruri prea cu­noscute ca să insist. Sugestiunea aceasta provocată s’a atribuit magnetismului (megmeriem,­­braidism, după numele celui care Fa practicat întâi și a celui care i'a explicat). Mai urâta acest mește­­r­șug s’a numit hipnotism, după sta­rea de „hipnosm“ în care un subiect trece pentru a fi susceptibil de a primi su­gestiuni. Cumberland sugestiona prin con­tact, ca mulți alți hipnotizatori din ziua de astăzi, dar transmiterea gândurilor se poate face și fără a­­t­ingere, — passe — sau alte gesturi dar totdeauna prin influența unei minți streine, prin deosebire de te­lepatie care ne efectuează și fără voința părței transmiță­toare. Chiar „autosugestiunea“ se poate socoti ca provenită din «dară căci dacă cineva recurge la o icoană sau o grotă sfințită pentru vindecare de o boală, aceasta e rezultatul cre­dinței pe care i-o insuflă religia, mulțimea sau cei din praful cari cred la fel. Se susține că sugestiunea, pe orice cale ar fi exercitată, sa datoreștte forțelor radiante sau efluviilor cari pleacă dintr'un individ și exercită o acțiune asupra altuia, cum ar fi in unele fenomene magnetice sau elec­trice. Aceste „unde“ (li se mai zice și așa) sunt mai puternice, mai vitale, la acela care le activează, le pune in mișcare, decât la acela care le primește în cfectul său, ori in cor­pul lui fluidic zis și corp astral, (învelișul spiritului, cu care compu­ne sufletul). Uneori sugestionarea ia forma u­­nei stări somnambulice, în care su­biectul e supus cu totul voinței mag­­netizatorului, așa în­cât să continue supunerea și după eșirea din amor­țeală, experiment care s’a putut ve­dea și la unele reprezentațiuni Gabr. Delaine președintele Uniu­nei spiritiste din Paris, Camille Flammarion și alții citează sute de cazuri de sugestiuni la distanță, o­­perate experimentativ de doctori in științe. Sugestia poate porni de la per­soane in viață, cum am văzut, ca și de la ființe incorporate, spirite des­­trupate, după doctrina spiritistă. Am venit la partea pe care o con­sider ca cea mai importantă în stu­diul acestei materii. Căci dacă spiri­tele, cari întrunesc în ele experiența viețelor trecute și au putința de a per­cepe și vedea ceiiaoe se petrece în lu­me, e cert că pot să ne ajute la ten­dințele noastre spre bine și spre nemi cunoștințe, daci ar constitui un factor inestimabil in mersul o­­menire. Dovezile acestei facultăți a spiri­telor nu ne lipsesc, însă iarăși nu trebue să ne închipuim că voința de a comunica este neîngrădită, ci că din contră ea e supusă supremei votați, care cântărește totul după a Sa apreciere inseratabilă. In cele ce urmează vom căuta să analizăm o parte din acele mani­festări, de care viața pământească se poate folosi AI* If. STEFANESCU In numărul viitor Influenta sugestiei Sub ochii femeii, Martiriul obezei Academia Goncourt a premiat a­­nul trecut, veridica, spirituala, ve­sela carte a lui Henri Béraud J Le martyre de l’obése“. Cu un spirit galic de cea mai fină calitate, autorul analizează suferin­țele grașilor, pe cari nimeni nu-i compătimește, cari nu sunt crezuți când sunt triști, cari provoacă zâm­betul când suferă și ilaritatea când iubesc. In fața unui pântec ce sfidează universul cu rotunzimea lui. În fața unei figuri cât un dovleac, sufletul omenesc se Închide... Slabii, toți slabii din univers, complotează con­tra sărmanului obez, 11 Înveninează cu sarcasmele lor, îl cântăresc cu privirile lor ironice... li fac viața imposibilă !... Dar femeile î­n t­­ro­nia lor tăioasă ca o lamă de brici... privirile ascuțite ale ochilor lor frumoși... râsul nestăpânit­. Căci e lucru stabilit: un obez nu poate fi iubit cu patimă, dorit cu delirul nopților de veghe și de fri­guri... Un obez ? — Fi!.. Un om care doarme buștean, sforăind înecat în grăsime !... Aceasta pentru bărbații obezi­. Dar cine cunoaște martiriul fără nume al femeii obeze? Femeia ca­re a fost rotunjoară pe la opt­spre­­zece ani, grasă, pe la două­zeci și cinci și care devine enormă la trei­zeci ? O!... Cine va descrie vre odată suferința fără seamăn a siluetelor ca butoiașele de bere, gemătul cor­setelor pline, greutatea umbletului de rață leșească ? Cine va pricepe durerea unui suflet de obezâ. In fața ironiei croitoreselor ce intind stofa pe formele monumentale și contrariază orice elan, exclamând: — Nu­ modelul acesta e făcut nu­mai pentru persoanele slabe !,­Ah! Persoanele slabe ca piroa­nele, persoanele slabe pe care se potrivște orice model oricât de ex­centric... oricât de grațios !... Am cunoscut odată o obeză sen­timentală ca o copilă, delicată ca o ramură de măr înflorit, visătoare !a luna !„. Ei bine, nimeni n'o credea... ni­meni nu’o iubea !... Sufletul ei înse­tat de amor se întindea ca mâna unei cerșetoare... se oferea cu te­ren rele lui de poezie și grație — și nimeni... nimeni nu vrea să-l culea­gă­­.... Bărbații nu iubesc decât țarii și scobitorile și cred că poezia rezidă în oase proeminente și umeri cu solnițe !... Ei bine, greșesc bărbații! Femei­le grase sunt mai bune, mai devo­tate, mai liniștite, mai vesele... Fe­meile grase sunt mai statornice, mai sedentare, — însăși greutatea lor e o garanție de stabilitate — mai sentimentale, decât nervoasele, sprințarele, alunecoasele siluete fine. Domnilor, iubiți chibriturile, ța­rii și scobitorile- dar însurați-vă cu un bun și statornic butoiaș de bere t­, Lucrezzia Kar, Gura Lumii D. Banu a fost scos din minister. in criza de numerar Răle ați procedat, că-a dar, De­ arenei Banu cu piciorul Aî s'ajungi ca să-i duci dorul. F. Lobodă Moartea lui Philippe f­illet De Millet trebue să-și amintească toți cei cari­ au deschis câte­odată „Petit Parisien“, „Europe Nouvelle" sau „Paris-Midi". Cu atât mai mult cu cât persona­litatea lui Millet eșea din haina o­­bișnuită și oarecum cenușie, a ga­zetarului, pentru a Îmbrăca pe acea a literatului-artist, in toată puterea cuvântului. La „Petit Parisien" Millet condu­cea serviciul politicei externe. Croni­cele lui erau adevărate oglinzi ve­­nețiene în care totul se reflecta în­frumusețat și adevărat exotic —­ a­­șa cum trebuia ca parizianul să ci­tească o adevărată cronică externă. In „Europe Nouvelle“, unde Phi­lippe Millet, era redactor politic, scrutările lui sintetice erau adevă­rate perle de psycologie politică, iar biletele lui diplomatice din „Paris- Midi“ erau gustate cu niște adevă­rate flori de inteligență spirituală. Să­ mi se creadă însă că, dacă lite­ratura era obsesia tuturor creațiilor lui aceasta acoperea fondul precis al scurtelor lui proiecțiuni politice . Grija exactității îl stăpânea la fel cu grija formei Cronicele lui și schițele lui carac­teristice, vor face multă­ vreme încă lectura de predilecție a colectorilor celor trei ziare. E o întreagă părticică de Istorie, colecția articolelor lui Millet. Și cât de spirituală ! Moartea lui lasă un gol mic, dar esențial, nu­ numai în viața literară a Franței contimporane, dar și in viața tuturor cititori­lor lui credin­cioși, rari-i vor căuta zadarnic prin­tre încercările nereușite ale nume­roșilor lui emuli. Nicolae Ior­ga de NATALIA NEGRU •• Reflecțiile unei admiratoare - Geniul lui Aminescu a izbucnit fără de vest, în mijlocul neamului nostru, zguduind și răscolind sufletele până în cele mai tainice profunzimi, prin su­premele acorduri de sălbatecă simțire Și măreție — apoi — apunand ca un astru, a lăsat o dungă de veșnică lumi­nă, la care, de apururi cei aleși împăr­­tăși-se­ vor, și sub virtutea căreia, a fermentat și celalt geniu, tot atât de măreț, dar cu mult mai complex și mai fecund: Nicolae Iorga II vor revendica savanții, socioloșii, politiciani, publiciștii și totuși Iorga e al artei, al poeziei— Să cânte i-a fost dat— Cântarea lui însă a trebuit să se pre­facă în predică, fiindcă prea multe e­­rau de făcut în rosturile vieții noastre. Pretutindeni, la toate rosturile soci­­ale, el a fost un ferment, un inspirator, un îndrumător. El ne-a stors de pe căile rătăcite și înstrăinăriu. El a legat cu temei clipa de acum cu falnicul trecut, captând izvoarele vieții din îndepărtatele începuturi. El ne-a învățat să slăvim acel tre­cut, să ne închinăm brazdei cu greu apărată și păstrată, să ne mândrim cu graiul mlădios și dulce hărăzit de stră­moși, să cinstim datinile, să cercetăm comorile de artă doveditoare ale dis­tincției Si­ nolbeței rasei noastre. Cine ar putea să uite paginile pioase închinate lui Neculce și Miron Costin. Sine ar putea să uite ceasurile dumne­­zeești, când, la cursurile suplementare de Dumineca, ne duceam la universi­tate ca la biserică, unde Iorga ne tran­sporta în literatura universală, jon­glând cu toate graiurile din Europa, *1 arătând ca într’un caleidoscop mira­culos diamantele cugetării și nestima­tele simțirii din comorile tuturor po­poarelor ? Cine ar putea să uite polemicile scă­părătoare cari paralizau prostia și în­gâmfarea, pagini cu ecouri infinite, cu infinite revelații ? Tot ce înseamnă idealism nobil și bun în sufletul câtorva generații de căr­turari, din împărtășirea cu marele ge­niu al lui Iorga a încolțit. Iorga ne-a trezit în inimi dorul du­pă frații din Ardeal, Bucovina, Mara­mureș, Basarabia și Macedonia, el s-a dus să-i vadă pe aceștia la ei acasă, proorocindu-le minimea ce avea să se izbândească. Iar apoi, în vremea cumpenelor gre­le, cine oare ne-a ajutat să ne ținem cumpătul ?.. . Ce-ar fi fost Moldova războiului fă­ră Iorga? „ . In învălmășagul lașului cu­­ străzi desfundate, când urâtul și pustiul te gonea din adăpostul tău vremelnic, și străbătea­i prin mulțimea desnădăjdu­­ită, și la fiecare pas întâlneai căruțele ce cărau staris, când te întâmpinau soldații schilozi și famelici, zdrănțăroși și clănțănind de frig, ca niște umbre, ca cele mai triste vedenii — intrându­­se de la un spital la altul,—când toate crednițele te părăseau și toate puterile iți slăbeau, — atunci deodată, ochii gă­seau un sprijin și te opreai în loc. Scrisul lui Iorga apărea. Gazeta neamului românesc lipită pe un perete te atrăgea ca o filă desprin­să din evanghelie și citeai, citeai cu sete, cu dor nespus, cete câteva fraze cu adâncimi și înțelepciuni profetice. Când cerul se posomora, când zările toate se întunecau, când1 ecouri vagi vesteau bejania cea mare și „triunghiul morții“, când prăpădul părea de neîn­lăturat, atunci, iarăși se auzea glasul lui Iorga. Alergai într’um suflet să-l as­culți, In vre-o sală, undeva, Și ce dulce balsam ne strecurau în suflet cuvintele înaltei învățătorii- Cum se întărea puterea de a răbda, și cum se aprinde* în perspectivă vre­mii marei speranțe­le întrebi acum. Dacă lorgul le dat suflet unui neam, cum pare neamul acela îl mai poate ui­ta o clipă, și nu aleargă cu mic cu ma­re sub steagul lui, și niu-1 cere ca pe cel mai nepărtinitor părinte, ca pe cel mai viteaze căpitan ? Și dacă Iorga e un patriarh, un pa­triarh creștin cu viața cea mai nepri­hănită, cu safetul cel mai cristalin, și dacă patriarhul acesta e cel mai orân­duit gospodar la el acasă, de ce nu ar fi și orânduitorul în gospodăria țării lui? Dacă viața lui Iorga e un simbol al cinstei, al resemnării și al muncii, nu-i el fratele firesc al tuturor celor ce tră­­esc muncind în țara noastră? La borag să alerge așa­dar țăranul care trudește să scoată pâinea albă și moare din brazda neagră și aspră; la el să alerge meseriașul care tresare dimineața din somnul neîmplinit, când hornul fabricei aruncă valuri de fum țipând cu glasul strident; la el să aler­ge visătorul studios, rău hrănit și rău îmbrăcat care, ducând un ghiozdan plin de cărți, străbate anevoie prin mulțimea sfidătoare a îmbuibaților co­lindători de străzi; la el să alerge învă­țătorul și preotul de toate gradele, căci lumina sufletului lor de la el purcede­ la Iorga să alerge soldatul, pentru a cunoaște înaltul cavalerism, și a găsi izvorul nesecat în exemplgie vitejiilor din trecut. La Iorga să alerge magistratul­ pen­tru a potrivi cumpăna dreptății gene­­------și superioare UJ Cristăt­t La Iorga va afla și doctorul înd­em­­mit la dragoste pentru cei săraci el­u­­miți, și sfaturile pentru câte sunt de făcut întru stârpirea unor flageluri ce par endemice și eterne în bezna sate­lor și mahalalelor. Iar... dacă un rege și o regină vor să înscrie cea mai glorioasă domnie în paginile istoriei noastre, atunci ce sfet­nic mai luminat găsi-vor ei ?, ce du­hovnic mai a toate înțelegător?.. ce luptător mai credincios?.. ce muncitor mai harnic, mai neîntrecut în toate is­cusințele și mai nepregetat? ce om mai bun, mai iubitor a toată obștea, și la rândul său mai stimat, mai adorat, mai slăvit, mai divinizat în tot cuprinsul României Mari — decât este Nicolae Iorga ?­ Natalia Negru Buletin meteoronic TIMPUL PROBABIL Miezul nopții +9 gr. 7 ore dimineața +10 gr. Miezul zilei +16 gr. înălțimea Barometrică 758 mm. Starea cerului­ frumos. Barometrul e staționar. Timpul probabil: se menține fru­mos și va fi probabil și mâine a­celaș timp. Vântul de la Vest- Universitatea popu­lară din București Joi 1 Noembrie di­. Universitatea Populară din București, deschide crugurile și conferințele anului 1928 1924. La ora 5 jum. c a. arhimandritul Iuliu Scriban va vorbi pentru mun­citori în sala de adăpost C. F. R. (intrarea prin str. Atelierului) pia­ța Matachde Măcelaru) despre: Răspunderea începutului, iar la ora 8 jum. seara. d. loan Theodorescu, ziarist, va vorbi in școala primară de băeți C A. iRosetti (Clementă), despre: Rolul Universităților Popu­lare. Orice public poate lua parte. Știri Artistice In ultimele ,Notițe musicale” ei au strecurat câteva greșeli de tilpar car­­e schimbă sensul frazelor. Colabo­ratorul nostru a scris că interpre­tarea d-nei Muza Ciumac are „mu­zicalitate”, nu că e muzicabilă, și că dintr’o ide­e „generatoare", nu generoasă, izvorăsc dezvoltările sim­foniei lui Chausson. Apoi, în darea de seamă asupra concertului d-lui Niculescu-Basu, nu e vorba de nu­anțe, care au fost entuziaste d­upă aria „Calomniei“ ei de aplause. Un întreg rând omis a fost aci cauza tuturor relelor. Prazdiera piesei Fata din Dafin­ei d­-lor Adrian Manta și Scarlat Freda­ra "avea~‘T5c~Tîneri 2 Noem­brie la teatrul Național din Craiova. Valorosul poem dramatic este ad­mirabil montat în decorurile origi­nale ale pictorului Brătășanu. La S Noembrie, sculptorul Iordă­­nescu împreună cu soția sa, d-na Denise Iordănescu vor deschide o expoziție de sculptură și pictură in sala „Mozart”. , * Cărți și reviste A apărut: Revue cont empor nine (étude« in­ternationales) an. 77 nr. 10. A apărut: Generalul A­veresc­u „Se­mănătorul de ofensive” de Mihail C. Vlădescu fost deputat Spectacole Teatrul Național: Nunta lui Figaro Teatrul Regina Maria: Maria del Carmen. Teatrul Mic: Un om în frac. Teatre! Carol cel Mare : Hai! Teatrul Popular: Spaniola. Teatrul Central: Debora. Teatrul Alhambra: Varietăți. Cinema Pathé-Palace: Căsătoria la miezul nopții. Cinema Gloria : împăratul săracilor seria­ți. Cinema Vlaicu : Douăzeci de ani în urmă. Cinema Doamnei: Misterele Circu­lui Eddie Polo. EXPOZIȚII La Maison d’Art: Expozițiile Pa­­velescu, G. Lazăr, Vavilina, Bechet și Ionescu-Pașcani se vor închide la S­ecembrie, «fn Un atac banditesc în mijlocul Chișinăului CHIȘINĂU, 30. — Era după masă, pe la orele 7, un nou atac banditesc de­­ îndrăzneală extraordinară a fost săvârșit de bandiți necunoscuți pe ulițele orașului nostru. Pe când­ comerciantul Moise Haî­­serman trecea pe str. Belanovscaia, ■doi necunoscuți eșindu-i înainte și amenințându-i cu revolverele, l-au scos din buzunar portmoneul în ca­re se afla o sumă însemnată de bani precum și bijuteriile ce le avea a­­supră-și. Bandiții voiau să-l și des­­brace de haine, însă fură împiedi­cați de o patrulă de soldați, care venea pe această stradă. Unul din­tre cei doi bandiți, un anume Vasi­­le Macovei, a și fost arestat de sol­dați, celălalt însă a scăpat. Convorbire cu minis­trul bulgar M­aloff EXPOZIȚIA DIN IAȘI.­­ SITUA­ȚIA IN BULGARIA.— RELAȚIILE CU ROMÂNIA IAȘI. 30. — Ministrul bulgar d. Maloff și însoțitorii săi au vizitat azi din nou expoziția agricolă și alte instituțiuni din orașul nostru. In pavilionul „Reșiței“, grație a­­mabilității prefectului de poliție d. Manciu, am putut schimba câteva cuvinte cu d. Maloff, prin interme­diul d-lui Athanasoff, de la legația bulgară din Capitală. , D. Maloff a spus că a rămas în­cântat de vizita făcută în lați. Expoziția, în special, e minuna­tă și Bulgaria va ști să tragă învăță­minte din cele văzute. In ce privește școala normală „Vasile­ Lupu", pe care a vizitat-o după provnx, d. Maloff spune că e o școală model și că Bulgaria va ști să imite România pe acest tărâm, infințănd școli la fel. SITUAȚIA IN BULGARIA Situația la Bulgaria — a spus d. Maloff — este liniștită. Comunismul a fost definitiv înfrânt. Bulgaria se află acum in pragul nouilor ale­geri și se poate prevedea de pe acum că elementele democratice se vor strânge in jurul lui Țancon­. Starea financiară a Bulgariei e dificilă, insă se lucrează cu multă stăruință pentru îmbunătățirea eI RELATIILE CU ROMÂNIA Indice mulțumind tuturor neu­tru amabilitatea cu care a fost primit și crede că atât relațiile economice, cât și legăturile is­torice dintre Bulgaria și Ro­mânia, se vor putea relua, spre folosul ambelor țări. A murit Bonar Law Londra 30. (Rador). — Fostul prim-ministru en­­glez, Honor Law a încetat din viața­. Seafield, 30. In discursul său de joi rostit la Plymouth, ministrul Baldwin se referă la marele nostru conducător Bonar Law, care acum câțiva ani a sacrificat sănătatea sa în serviciul țării. Intr’adevăr anii din urmă au fost pentru Bonar Law o luptă aprigă între datoria sa și slăbiciunea sa fizică. La începutul acestui an călătoria sa pe mare nu i-a putut întrema sănătatea, și re­întoarcerea sa în Camera Comune­lor a fost de scurtă durată. Retra­gerea sa a fost resimțită ca mare pierdere de către toate partidele din parlament, căci­ nici­odată un om de stat nu a manifestat mai multă dreptate, loialitate și curtenie. Pu­tem spune că Bonar Law nu are dușmani. Prietenii săi făceau parte din toate partidele Camerei iar a­­fecțiunea pentru dânsul s’a mărit mai ales în decursul anilor din ur­mă, când starea sănătăței sale a în­ceput să devie nesatisfăcătoare. Dânsul a fost mai ales un parla­mentar proeminent, și ca diriguitor al partidului conservator din Ca­mera Comunelor — de la anul 1911 — a desfășurat tact și îndemânare chiar când partidul său era în opo­ziție înainte de război precum și mai târziu ca conducător al parla­mentului de la­ 1916 la 1921. Anul trecut sănătatea sa fiind sdruncinată, a renunțat la funcțiu­nea sa făcând o călătorie în străi­nătate. La reîntoarcere a apărut o­­cazional în parlament, iar când a avut loc disoluțiunea, sănă­tatea sa se restabilise în­deajuns permițându-i să primească funcțiu­nea de fărmm­ninistru. După câteva luni însă a fost, rilit să se retragă și la începutul primăverei a între­prins o călătorie pe mare, în spe­ț­ionar Law a­tost născut la Newt Brunswick (Canada, la anul 1858 și a fost fiul unui preot scoțian. Bonar Law a fost membrul unei mari fir­me de ferărie din Glancon, unde bunicul său era unul din conducă­­torii principali. ---------------„­«ia» »­»an­»...........­ BONAR LAW a­ranța că odihna complectă va ajsn­ta la restabilirea sănătății sale Solemnitatea de la Ministerul Sănătății publice D. ministru Mârzescu­ își ia rămas bun de la personalul Direcției Sani­tare, pe care-1 prezintă­ succesorului său, d. N. N. Săveanu Eri s’au prezentat la direcția ge­nerală sanitară, d-nii miniștri Mâr­­siesciu și Săveanu ,primul spre a prezenta celui de al doiela persona­lul direcției generale sanitara D. Mârzescu a ținut­ o scurtă cu­vântare mulțumind personalului pen­tru prețioasa sa colaborare în tot timpul ministerian­u­lui­ său, îndem­­nându-l să dea același con­curs a­­micului și colegului său d. Săveanu. Accenti­iază la cuvântarea sa mul­țumirea ce a avut contribuind la despărțirea mi­rnisterului sănătății publice de­ cel al muncii și arată că S t Săveanu va fi cu adevărat pri­mul ministru al sănătății publice, așa cum a­­ avut ca ideal „Asocia­ția generală a medicilor" și întreg Corpul medical. La răspunsul directorului general âr. iBordeal care termănle șt­e minis­trului M&n&escu, cât interes a pur­tat ministrul pentru sănătatea pu­blică și sentimentele de dragoste ce a inspirat personalului și la­­ raț­rea finală, ca și la ministerul de justiție să lase aceleași amintiri fru­moase ca la direcția sanitară, d. Mârzescu are întreruperea spiritu­­ală: —­ Voim aduce dl justiție sănăta­te, precum am adus sănătății pu­blice, justiție. D. Săveanu roagă personalul di­recției sanitare să-i dea același con­curs ce l'a dat colegului și amicu­lui său Mârzescu. La plecare, după trecerea emoțiu­­­nei clipelor solemne și oficiale, d. Mârzescu adresându-se d-lui Săvea­nu, li spune râzând: — Și acum te las pe mâna spițe­rilor și a dentiștilor. Din Tg.­Mureș Criza de numerar. — în tot ora­șul s’au afișat placarde arătând că toți comercianții au suspendat a­­cordarea creditelor din cauza crizei mari de numerar. Nici un comerciant, fie nici o ca­tegorie, nu va mai vinde nimic fără »m imediată» 1­T " i 0. Henry Bérenger despre țările Europei Centrale Impresiile culese în timpul ultimei sale calatorii Reîntors din călătoria sa de atu­dia în țările Europei Centrale, se­natorul francez Henr­y Bérenger a făcut ziarului „Echo­ de Paris“ ur­mătoarele declarații asupra impre­siilor culese în cursul acestei călă­torii După ce d. Bérenger spune că, deși actete­state s­unt tacă în genere fragile, ele au dat tot și eminentu­lui senator impresia că se vor putea consolida.­­ „Iată pentru ce, spune i. Béren­ger, Franța e intere­tată personal ia­ această consouu­ție. Politica sa con­tinentală e legată de dezvoltarea Mi­cei Antanta și chiar de lărgirea a­cesteia prin executarea reală a tra­tatelor victoriei. Creditele la care e chemată să consfynții pentru un asemenea re­zultat nu sunt credite de magnifi­cență sau de ulitarism ci pur fi simplu credite de apărare națională in afară. O altă constatare paralelă ce am făcut-o, 4 dă prdectte­ viațmiei dacă au organizat naționalitățile, au distrus și n'au reconstruit ca­drele economice ale Europei Cen­trale. Aceste cadre s’au prăbușit în acelaș timp cu imensa și complexa dominatțkme a Babbsburgilor; ele tre­buie refăcute în întregime astăzi după planul noilor națiuni consti­tuite. Aceasta trebuie să fie opera sfer­tului de veac următor. PROBLEMELE EUROPEI CEN­­ TRALE Consolidarea ordinei interne și re­constituirea ordinei economice, iată În­dou­a problemă ce se ptune Europei centrale de azi Tot! «ești și oamenii de stat pe cari i-am văzut in cursul călătoriilor moto și cu care m’am­ întreținut, regii Fer­dinand al Românie! «! Alexandra ai s^rbiei, președinții Pasid, Brittens, Wh­os, Seipel, și Bethlen, miniștrii lor de finanțe și război, toți sânt unanim, asupra acestui lucru. Frânta e in primul rând interesată la această restabilire. Insă creditele ce i se cer, nu trebuesc acordate de­cât in măsura garanțiilor ce-i sunt oferita. Jugoslavia, România, Polonia «I Ceho­­riavapte i­ ejsifer Austrie ém spectacolul acei minunate și repezi re­nașteri. Ungaria le va urma, PENTRU ACORDAREA DE CREDITE și astfel de condițiuni, cum­ va putea refuza Franța victorioasă, co­laborarea­ ei la această politică con­tinentală ! Absenteismul ar fi in a­ceastă împrejurare, mai mult decât o greșală, o crimă. Mi-am putut da seama, tn mod a­­mănunțit, că creditele ce ne sunt ce­rute vor folosi un adevăr industriilor noastre naționale, și că, de altfel, vor fi garantate de venituri serioa­se , monopoluri, păduri, taxe de ex­port precis specializate și contro­late". D. Henry Bérenger a putut cons­tata că prestigiul francez a înlocuit pretutindeni vechea influență a Ger­maniei. ! Din Ploești FLOEȘTI . Azi dim. comite­­tul partidului socialist a ținut o «o* dunăre la care s*a hotărit ținerea u­­nei mari întruniri publice pentru ziua de Duminică 4 Noembrie la sala berăriei „Mo!!.* La această întrunire se va aduce la cunoștința muncitorilor rezulta­tul intervențiilor făcute la autorități cu privire la ostenirea traiului și fi­­xarea salariilor în raport cu indi­ciile de scumpete. — Agenții de poliției au făcut as­tă noapte pra­zie arestând 26 de in­divizi găsiți fără acte. —* Astăzi Marți la orele seara va avea loc pe scena teatrului ..Mo­dern” prima reprezentație dată de compania „Agatha Bârsescu“. Se va juca „Sapho" tragedie in 5 acte. Mâine Mercur! seara la orele 9ti se va juca „Medeea” tragedie in 3 acte. Kt V. PLOEȘTI, m. Ari la orele 10 dim. s’a făcut cu o deosebită so­lemnitate inaugurarea nouei școale din strada Bărcănești, cartierul Sf. Sava. După serviciul religios care a fost oficiat de preoții St. Zota și C. Po­­pescu, au vorbit preotul St. Zota președintele comitetului școlar, C. Popescu-Băicoi, directorul școalei No._l1 de băieți, Gogu Fotescu, pri­marul orașului, Silberstein, dirii torul soc. „Standard" și Spirea S­o­rescu, prefectul Județului. Au luat parte la această că­taie pe lângă reprezentanții n­ni­tăților, d-nii parlamentari­s­­­­tului și toți membrii corpului cli­­­tic din localitate. vrr.. ftbenaiH Süte Ps om an 030 !«î„ Pe țese luni 350 lei. Pe trei M­ISO lei. IM STRAI MAT­ATE Pe um an 1300 lei Pe șase luni 700 lei Pe tre s­torni 360 lei.

Next