Dimineaţa, ianuarie 1924 (Anul 21, nr. 6162-6188)

1924-01-01 / nr. 6162

Bi:ft}RESTI, Sărindar 9-H 6 papiul '■rpiíat írlP04fíe Honst. MU LE Viața economică a Bulgariei Declarațiunile făcute „Dimineții”,­ de către ministrul de finanțe bulgar Pe ministrul de finanțe al Bulga­riei îl cheamă Teodoroff, Petre Teodoroff. Este membru al parti­dului radical,și mai înainte de a fi ministru, profesa avocătura la Var­na. Are reputația unui om de energie și bine în curent cu chestiunile de­partamentului său. Convorbirea avută cu d-sa este un bun prilej de a înfățișa cititori­lor întreaga viață economică și fi­nanciară a Bulgariei. CURSUL LEVEI Prima chestiune asupra căreia am vin­ut să avem lămuriri a fost aceea a valutei. Leva care se ur­case până la cursul de doi lei ro­mânești, începuse să scadă zilnic, ajungând până la 1 leu și 35 de­­ bani Asupra cauzelor acestei scăderi de ministru de finanțe ne-a făcut următoarele declara­țiuni: — „Una din cauzele scăderei le­ve­ este că guvernul lui Stamboli­­ski acordase obiectelor de lux o mare libertate la import. Odată cu venirea la putere a guvernului actual, această libertate a fost re­strânsă, pot zice chiar suprimată. „A doua cauză serioasă este că nu am putut plasa cantitățile de tu­tun de export, cantități cari sunt evaluate la circa 5 miliarde de leva“. Scriitorul acestor rânduri com­­­pledează aci spusele d-lui minis­tru cu date extrase din rapoartele oficiale bulgărești. In anul 1923 recolta tutunului, ca și a cerealelor și a sfeclei de za­hăr a fost neobișnuit de îmbelșu­gată în Bulgaria, atingând cantita­tea de 45 de milioane de chilogra­­me, adică aproape îndoitul recoltei din 1922. Din această cantitate tre­­buesc scăzute 5 milioane de chilo­­gram­e pentru consumația internă, așa că rămâne liberă la export o cantitate de 40 de milioane de chi­­lograme. D. Teodoroff, continuând, ne spu­ne că de exportul tutunului erau legate mari speranțe pentru îmbu­nată­ți­rea valutei. Concurența tutu­nurilor grecești (producția Greciei un tutun a fost pe anul 1923 de 42 de milioane de chilograme) și în parte și a tutunurilor turcești a fă­cut ca speranțele să nu poată fi realiza­te. Bulgarii aveau trei clienți mai se­rioși: germanii, cehoslovacii și po­lonezii. Criza în care se zbate Germania a făcut ca bulgarii să nu-și poată placa tutunul în această țară, iar cehoslovacii și polonezii s’au apro­vizionat­ din Grecia și parte din Iu­goslavia.­­ Totuși, declară d, ministru, se urmează tratative pentru vânzarea tutunului, chiar dacă nu s'ar putea obține prețul sperat la început". SARCINI ZDROBITOARE D. Teodoroff mai citează și alte cauze importante de scădere a se­­vei și de greutate pentru Bulgaria de a se reface economicește. — „Ni s’au impus, zice d-sa, con­­dițiuni de pace extrem de grele. In afară de obligațiunile tratatului de la Nemlly, mai avem de plătit sume importante pentru reparațiuni, des­păgubiri, etc. ..Adăugați la acestea suprimarea serviciului militar obligatoriu și an­gajamentul de a întreține o armată de voluntari. „Fiecare soldat voluntar e plătit at 1200—1500 de leva pe lună, in afară de îmbrăcăminte, echipament, mâncare, locuință și alte avantagii. ..Aceasta constitue o sarcină zdro­bitoare pentru finanțele statului". FORȚELE ARMATE Dăm din partea noastră urmă­toarele lămuriri asupra forțelor ar­mate pe cari Bulgaria le poate a­­vea potrivit tratatului de la Neuilly: Bulgarii pot avea, prin­ angaja­mente benevole, o armată de 20 de mii în care intră cadrele și trupa și care e împărțită în 24 de batali­oane. Mai au dreptul la 10 mii de jan­darmi și la 3 mii de grăniceri. Reiese însă din statisticele ofi­ciale publicate de Direcția presei de la Sofia că actualmente bulgarii au în cifră rotundă șase mii de oa­meni înarmați mai puțin decât au dreptul după tratatul de la Neuilly. Aceasta din cauză că, cu toate sa­lariile relativ urcate­ și cu toate ce­lelalte avantagii, amatorii de a fi soldați voluntari nu sunt tocmai numeroși. Oricum, înregistrăm declarația d-lui Teodoroff că obligațiunea de a întreține o armată de voluntari constitue o povară grea pentru bu­getul statului bulgar. BULGARIA ȘI ROMÂNIA La o întrebare a noastră despre situația economică în genere a Bulgariei și despre legăturile eco­nomice ale Bulgariei cu România, d. ministru ne-a dat lămuririle ce urmează . — Una din cauzele cari zdrun­cină viața economică a turei este specula. Avem însă gata proiecte de legi, cari, fără să tină seamă de interesele particularilor sau ale u­­nor societăți, vor putea, credem, să pună capăt acestui rău. „O sursă însemnată de bogăție a țarei o constitue minele. Paține din aceste mine sunt puse în ex­ploatare si dintre ele si mai putine sunt exploatate în mod sistematic. Problema valorificărei minelor preocupă în mod foarte serios gu­vernul. Capitalul indigen insă lip­­seste si trebue să facem apel la ca­pitalul străin. ..in această privință suntem chiar în posesiunea mai multor oferte fă­cute de diferite întreprinderi străi­ne pe cari le cercetăm cu o deose­bită atenție. „Noi nu putem fi împotriva capi­talului străin si dorim ca nn conte fanii acceptabile și pentru noi, să-și găsească un bun plasament în Bul­garia. „Cât despre legăturile economice cu România, via dorință a guvernu­lui bulgar este ca aceste legături să devină cât mai strânse, exclu­zând însă pe Intermediari, cari nu fac decât să îngreuneze situația și să încurce lucrurile. .Spre acest sfârșit, guvernul bul­gar caută să ajungă la o înțelegere cu guvernul român și la o stabilire directă a cond­ițiunilor pentru îm­­portul în Bulgaria al țărei și al pe­trolului din România. Și fiindcă vem­ vorba de petrol d. ministru de finanțe, ca și cole­gul său de la Industrie și comerț, ne-a comunicat că o societate străi­nă (dacă memoria nu ne înșală, engleză) face deja o vreme încoace sondaje în anumite regiuni ale Bul­gariei pentru căutarea petrolului Până­­ acum sondajele n’au dat un rezultat deciziv. Se crede totuși cu multă probabilitate că în regiunea Dubrița (la Sudul Sofiei) se vor găsi importante zăcăminte de pe­trol. Deocamdată, ca produse ale subsolului, bulgarii au în exploata­re bogatele mine de cărbuni de la Pernic și minele de aramă de la E­l­­senia. N. BATZARIA E In curând va apare CUVÂNTUL LIBER revistă săptămânală sub conducerea d-lui Eugen Filo­tti. Va fi un eveni­ment in publicistica româ­nească. Pentru sărbători cumpărați copiilor ÜLMACHUL ȘCOLARILOR care apere Mărfi 1 Ianuarie, In 96 paging format mars, pe hârtie fina - Pretul 30 lei -8 biblioteca##astra* SIBIU Oglinda zilei | jIQ OaSȘ Numărul automobilelor a crescut. Ș­­i Ziarele — Noi cică avem bani și umblăm ca vai de noi, și ăștia n’au și umblă pe sus. Cum o îi $1 asta, Leano ? Conferința Uncii Infante ce se va discuta la Belgrad Belgrad, 29. (Rador). — In legă­tură cu întrunirea miniștrilor de ex­terne ai statelor din Mica înțelege­re, care are loc la 9 ianuarie, zia­rul „Politika" declară din sursă o­­ficială că această conferință urmă­rește înainte de toate afirmarea solidarității și legăturilor între sta­tele din Mica înțelegere. Această afirmare este cu atât mai semnificativă cu cât ea stă în legătură cu succesul Micei Antante în chestiunea controlului împrumu­tului ungar. Ziarul adaugă că acest succes al Micei înțelegeri rezolvă chestiu­nea împrumutului ungar, deși Un­garia ar fi dorit să-l vadă altfel re­zolvat. Ziarul adaugă : ..E nevoie de un control vigilent al Ungariei daca vroim să evităm ca această țară să devie un element tulbură­tor al păcii din Europa centrală“, între chestiunile dela ordinea zilei figurează și chestiunea liniei de conduită comună a guvernului iu­goslav și a celui român față de sta­tele balcanice. Chestiunea intrării t­urciei în Mi­ca Antantă nu va fi discutată. T­ratativele directe franco-germane Declarațiile cancelarului german Roma, 29. (Rador).—Ziarul „Tri­buna" publică un interview cu can­celarul Marx, care și-a exprimat speranța că negocierile cu Franța vor avea ca rezultat rezolvarea chestiunei renane. Cancelarul ger­man a subliniat necesitatea nego­cierilor relative la acordurile dintre industriașii germani și autoritățile franceze. D. Marx a afirmat că Reichul e gata să dea Franței toate asigură­rile și garanțiile capabile de a asi­gura Franța privitor la pericolul ui­nui atac din partea Germaniei. Can­celarul german a adăugat că este convins de posibilitatea tranșării chestiunei reparatiunilor, ceea ce ar avea ca urmare reîntoarcerea po­porului german spre o muncă liniș­tită care să-i dea posibilitatea de a efectua plățile pentru reparatiuni. Cancelarul a spus că negocierile cu Franța vor cuprinde numai che­stiunea reparațiilor. Celelalte pro­bleme cari interesează pe toți alia­ții vor fi tratate aparte laolaltă cu toți aliații. atentatul contra prințului - moștenitor al Japoniei - W —■ . Atentatorul a fost arestat­ Demisia guvernului japonez In legătură cu cele ce s’au petre­cut la Tokio, legafiunea Japoniei din Capitală ne trimite următorul comunicat: In ziua de 27 Decembrie, la orele 10 dimineata, pe când principele moștenitor al Japoniei era in drum spre Parlament, pentru a asista la deschidere, a fost atacat cu focuri de revolver de către un individ. Glonțul, din fericire, nu a isbutit decât să spargă geamurile automo­bilului princiar, — și cum la puțin timp după aceasta principele a ci­tit mesagiul imperial, în atitudinea sa obișnuită și foarte calm, nimeni din Parlament n’a putut ști imediat că împotriva sa se încercase un a­­tentat. De asemeni nimeni din suită n’a fost atins. Atentatorul a fost arestat pe loc. Din cauza acestui atentat, mem­brii guvernului și-au prezentat ime­diat demisiunile. Paris, 28. — După rapoartele so­site din Tokio atentatul contra prin­­țului regent a fost săvârșit de către fiul anarhist al unui senator. Publicul foarte revoltat de aten­tat a vrut să linșeze pe criminal, lu­cru pe care la impedicat cu mare greuta­e QMM. Printre locuitorii din Tokio vestea acestui atentat a cauzat o mare consternare. Mulți­mea a intrat in palatul ministrului Yamamoto, pe care il făcea res­ponsabil de atentat. Guvernul a demisionat de­oarece opinia publică îl acuză a­­ lăsat teren lber, ele­mentelor extremiste. . .,TJ' j" Londra, 28. — Agenția Reuter a­­mintă din Tokio că guvernul japo­nez a demisionat. Au avut loc în­­căerări. Bande de derbedei au în­cercat să jefuiască locuința ministru­lui presei Yamamoto, precum și a­­cela a ministrului Dato. Poliția in­tervenind a împrăștiat pe manifes­tanți. Coepsul international a! imin­­eltörik intelectuali Paris 29. (Rador) . Congresul in­ternațional al muncitorilor intelec­tuali a fost deschis la Sorbona de către delegatul Austriei. La congres iau­­ parte delegați englezi,­ francezi, belgieni, bulgari, sârbi, , etc. Congre­sul a hotărât că din uniu­nea inter­națională a muncitorilor intelectuali pot face parte ,și supușii­­- statelor care nu fac parte din Liga­ Națiunii IS5- 2022 Catastrofa dirijabilului „Dixmunde“­­ —trr-r—1 mr.HlIWM ■imn­um " Cadavrul comandantului pescuit pe mare Cum naviga dirijabilul : Lafayette, 29. — Ministrul mari­nei a primit o telegramă din par­tea atașatului naval francez la Ro­ma, anunțându-i că niște pescari au găsit cadavrul locotenentului Plessis de Grenadan comandantul dirijabilului „Dixmunde“, la o dis­tanță de 6 mile de coastele Sici­­liei prin dreptul localității Gir­­gentî. Crucișătorul francez „Mul­house" și 3 torpiloare au fost tri­mise într’acolo. Ministrul marinei italiene a tri­mis condoleanțele sale. „Il Me­­sagero“ reproduce declarațiile co­mandantului pachebotului „Por­tales Andretta“, care în drumul dintre Benga și spre Neapole a primit la 23 Decembrie semnale din partea dirijabilului, care se găsea împins de furtună. cunoștință că se deslănțuia o furtună Trebui deci sa plece din nou spre sud și după ce se depărtă cam la vre-o 1000 km. de Biskra, se îndreptă spre est, cu abia două­zeci de kilometr pe oră. Vineri furtuna izbucni. Dixtint de ! Locotenentul de Grenedan, căpi­tanul dîrige abilului. d. Yvon și ami­ralul Ghîg, luă spre Tunis și în după amiaza aceia comunică cu Bizerta. Insă din cauza furtunei deslănțuite, comandan­tul nu avea putința să ateriseze. Autoritățile maritime franceze a­­nunțase pe cele italiene din Tripolis că e posibil ca crucișătorul aerian să treacă pe teritoriul Tripolitaniei. Totuși până luni dim. nicio­­ știre nouă nu veni să confirme temerile. Abia acum ele s’au adeverit. UN ISTORIC AL DIRIJABILULUI Franța poseda două dirijabile rigi­de: Mediteranée fost Nordstern și Dixmude ex-zeppelinu­l ,,L. 72“. Acesta, din cauza dimensiunilor sale considerabile, nu putea fi găzduit de­cât la Cuers-Pierrefeu. Avea o lungi­me de 225 metri la un volum de 68.500 metri cubi. Era cel mai de seamă dirijabil rigid din lume și fusese cedat francezilor de către germani conform convenții­lor armistițiului. Construit de germani pe la sfârșitul războiului, avea nacela pasagerilor mi­nunat de confortabil instalată. Opt fo­­tolii, o masă, o bibliotecă, un ooliian și un atlas editat în Germania, precum și aparate fotografice erau destinate repauzului ofițerilor și oamenilor echi­pajului. Cea mai celebră din numeroasele că­­lătorii întreprinse cu Dixmude a fost acela din Septembrie trecut, când a bătut recordul sumei­ stând în aer 118 ore și 47 de minute, record deținut până atunci de dirijabilul englez R. 31. . Se credea că la acest tragic, raid aerian ar fi luat parte și contra-ami­­ralul Gilly, fapt stabilit acum ca ine­xact, acesta aflânduse la Paris. Peripețiile shorului Dirijabilul rămăsese fi un benzint guv. .. ............. De Duminică dim. au sosit știrile cele mai contradictorii relative la direcția urmată de dirij­abilul Dixmude; aceste știri stabileau însă că marele vas ae­rian nu mai era stăpân în văzduh și că era acu­m o jucărie în bătaia vân­turilor. Pe când se credea că dirijabilul se află rătăcit prin golful Gabes, în a­­ceiași noapte se anunța că postul din Medenine a putut să comunice cu el, iar câtăva vreme înainte de miezul nopței se prevedea un aterisaj, pentru care se luase măsuri serioase. A doua zi dim, nicio știre precisă nu­mai urmă privitoare la acest ate­risaj și erau deci motive puternice pentru a se crede că nici mi se efec­­tuase aterisarea. Cu toate că la ministerul de marină al Franței se recunoaștea că situația e îngrijitoare, se mai spera în salvarea lui. Crucișătorul Mulhouse și toate ce­lelalte vase disponibile ale regiunei algero-tunisiene, fură trimise în cău­tarea dirijabilului, explorând locurile unde a fost semnalat. Departamentul Marinei și toate auto­ritățile locale au luat toate măsurile necesare pentru ajutorarea dirijabi­­lului. In seara de 2 Decembrie dirijabi­lul fusese zărit de către posturile al­gero-tunisiene zburând deasupra re­giunei Tatoume la 50 km. depărtare de Medenine. Telegramele adresate prin fără fir și prin care li se făceau cunoscute punctele bune de aterisal, au rămas fără răspuns. Se pare că postul de T. F. F. de pe dirijabil nu mai funcționa. Iată și textul notei adresată de pos­tul din Medenine lui Dixmude: Aici postul militar. Medenine. Vă zărim. Locul de aterisal de la Medenine e la un kilometru depărtare, la vestul satului. Mijloacele de aterisare sunt preparate pe locul, care e indicat prin­­tr-un reflector de automobil. Vă ascul­tăm pe­ o distanță de o mie de metri. DIRIJABILUL NU AVEA BENZINA Pe de altă parte amiralitatea Al­gerului comunică știrea că o telegramă a lui Dixaunde, privitoare la aprovi­zionarea sa cu benzină a cauzat o vie emoție. El nu mai avea benzină decât pentru două zile, pentru o­ viteză nor­mală și toate motoarele erau în mers. Acesta era quantumul de aprovizio­nare pe care îl poseda dirijabilul fran­cez. Comandantul visa văzând timpul rău și nejvitând să zboare contra vân­tului, a luat desigur toate măsurile necesare pentru micșorarea consuma­ției, manevrând în aer, în aceste con­­dițiuni, benzina pe care o avea nu putea să dureze mai mult de două zile. DIN CINE SE COMPUNE ECHIPAJUL Trebue sa­ reamintim că plecarea lui Dixmude pentru­ îndeplinirea raidului său în sudul Algeriei, până la In-Sa­­ladi a avut loc în‘ziua de Marti, 18 Dec., la orele 6, de la baza­ sa Cuers- Pierrefeu. Pe bordul­ dirijabilului luase p*r^Jțn? _printțp care se aflau d-nii: căpitan de marină Yvon, aghiotantul directorului aeronauticei militare și comandantul centrului de la Cuers-Pierrescu, căpitanul de fregată Henrique. Prima și a două zi a acestei călă­torii au fost favorizate de un timp superb. Dirijabilul sub­ comanda loco­tenentului aviator Duplessis-Grenadan, se afla chiar în seara plecărei sale, la orele 16, deasupra Bizeriei, conti­­nuându-și drumul spre sud și ajungând la Kairouan la orele 19.30. A doua zi Dis­madhe fusese semnalat deasupra localitatei Ouargla și mergea spre In-Sallah­, ajungând acolo la orele 16,30, după ce zburase deasupra locali­­tății Inifel. Comandantul Duplessis-Grenadan pornise spre Biskra, când în direcția nord-vest, se manifestă o oarecare depresiune atmosferică. p-v­ i-a Kd­u­s-o „i-mă drumul gă­sindu-se în acel moment la 80 de km. de Cargla. Câteva ore mai târziu se semnala trecerea lui deasupra Bis­­krei, cu o viteză de 70 km. pe oră. Dar pe când comandantul îndrepta dirijabilul spre Alger, i se aduse la Dirijabilul „ Dixmunde“, m z­o? AfML A4 - HO. 0162 Marti 1 ianuarie 1924 2 Lei exemplarul 4 lLei in străinătate Caracterul acordului franco-ceh­ Benteș raportorul de Marmirei Praga, 28. Cercurile politice confirmă încheerea unei noui ali­anțe franco-cehe al cărei scop prin­cipal e executarea tratatelor de pace. Cu data de 1 ianuarie dr. Beneș va lua postul de raportor al chesti­unei desfrmărilor la consiliul So­cietății Națiunilor. REFACEREA ALIANȚEI FRAN­­CO-RUSE ? Londra. 28. — „Manchester Gu­ardian" stabilește pe baza declara­țiilor lui Masaryk și Beneș, că a­­cesta din urmă se străduește a crea alianța franco-rusa. CE SCRIE PRESA CEHA Praga. 29. — Presa se ocupă cu de­­amănuntul de convenția franco-ceho­­slovaca. „Narodni Listy“ constată că până acum nici un tratat nu a fost atât de conform cu sentimentele po­pulare ca pactul franco-cehoslovac, care va trebui să fie o salvgardare împotriva pericolului comun. „Cehoslovenska Republica“ relevă că noua convențiune din Paris a avut un răsunet favorabil în Cehoslovacia, fapt care probează că această alian­ță satisface atât nevoile sufletului cât și ale rațiunei. „Prager Presse“ accentuează cu a­­ceastă convențiune care prevede mai întâi de toate aplicarea­ loială a trata­­telor încheiate,, este îndreptată atât împotriva florenzollernilor cât și îm­­potriva h Habsburgilor. „Ces­ke Slove“ speră că prin orân­duirea raporturilor, cu statele din Oc­cident va incepe și regularea relațiu­­nilor cu Rusia care ca și după confe­rința din Genova, se găsesc și actu­almente pe­ primul plan al intereselor europene, ceea ce se probează prin­ vederile moderate exprimate de pre­sa franceză. Intimitatea cea mai strânsă între Paus și Praga, asigură un câștig politicei pacifiste din Euro­pa și contabile astfel la consolidarea democrației.______________ Un nou premiu literar D-RA CHRISTIANE FOURNIER al cărei prim roman,,Adam, Eve et le Serpent“, a obținut premiul lite­­rar al societății „L’Aide aux fem­­mes­so profMition liberale“.

Next