Dimineaţa, ianuarie 1924 (Anul 21, nr. 6162-6188)
1924-01-01 / nr. 6162
I LiteratorHtiiiit Hiti Inaugurarea bibliotecii Elena Văirescu f Mare* patriotă ți poetă românii Aluna Văcftrivtcu tu neobosita ai dragoni*teatru țară ți cultura noastră odttț>a nu deosebi da criza cărți* franc««« Ut noi «1 a căutat tutr’o ti il evader« avulâ cu d-l I'oincaré tirMenul Româniai, aft aducă o ușurare «rentei stări de lucruri, jlien Idealul Republic« francez» s’a grăbit să doneze un mare număr de cărți și reviste ți să acont» o cub(veride (pentru înființarea unei bibliotexii« București ! D-ra Elena Vilaftrescu la rândul său a donat foarte multa cârti, lor Xina la pășirea unui local d na ea unei "Cariból a oferit câteva camere !n locuința sa din b-dul Lascar Ceillar kí 17. Vineri a avut loc Inaugurarea a Siestei biblioteci La care au asistat : "d-nați d-l I. G. Duca, contele de Manneville, d-na Simona Lahovery d-l dr. Costinescu, d-l Jean Miculmeu, d-na ți d-l Gr. Cantacuzino, io-nil Veron, Golescu, Macedonsky, etc. D-na Cambel a citit o scrisoare a B-rid l’Oimbre prin care iți exprimă încrederea în prietenia francoromână, scrisoare care a fost primită cu ovații de asistentă. D - na ii gle CONFERINȚA D-LUI N. CANCICOV La cercul de studii al partidului national, d. V. Gancicov, a vorbit ori despre : Demagogie politică. Conferința a fost prezidată de d. prof dr. Toma Ionescu . D. V. Cancicov, începe prin a spune că în 1910 Take Ionescu, despărțindu-se de partidul conservator și înființând partidul conservator-democrat, a venit în viața publică românească cu două idei noui: votul universal și exproprierea pământurilor rurale pentru împroprietărirea țăranilor. Liberalii — cei mai demagogi politiciani — au acuzat al unei f 1uis pe marele Take Ionescu de demagogie politică, i-au spus-o chiar in fată că nu e om de stat. Și cu toate acestea, Take Ionescu n’a avut curajul să insiste asupra noilor sale principii. Nu le-a enunțat nici în programul său politic, fiindcă atunci s’ar fi depărtat de putere, căci regele Carol avea principiu de avea numai două partide de guvernământ. Acei ce au acuzat pe Take Ionescu de demagogie politică, au înfăptuit principiile sale, votul universal și exproprierea asa cum o cunoaștem cu toții, făcând exproprierea au valorificat-o prin renta de stat care azi valorează 40 la sută Aceasta e demagogic politică. Iar nu tendințele sincere și democratice ale lui Take Ionescu. ^ Vorbind de votul universal, d. Cancicov propune schimbarea lui cu un vot al știutorilor de carte. Știri Artistice ■'5 ---------’Azî, Duminică, în matineu, compania Bulandra reprezintă la teatrul Regina Maria „Mărgeluș“ comedie de A. de Herz, cu Maximilian, Tony Bulandra, Micaela Costescu, Renée Annie etc... în rolurile principale. f A patra «înainte de amiazi publică“ a Atelierului, care va avea lor Duminică 30 Decembrie, I« ore Io 11 am In localul Arădenii» libere de pictura e lucimată Teatrului datinei“. In afară de cuvintele explicative se vor face lecturi de datini, iar un quartet de voci va executa cântece din acelaș domeniu. * Interesanta expoziție de artă decogativă, broderie și covoare naționale a d-soartei Marta Georgescu, mai rămâne deschisă Vuleva zile, In Cercul Militar, tn aripa expoziției I pictorului F’ejin. * In zilele de Duminică 6 ți Luni 7 Ianuarie 1924 fiind sărbători!« Crăciunului, Orchestra Filarmonică va face relație. Primele concerte simfonice dup Anul Nou, vor avea loc în zilele de 13 și 14 Ianuarie și se vor bucura de concursul celebrului pianist francez Ieon Courbin, profesor la clasa superioară de piano a Conservatorului din Paris. D. Courbin, care se va prezenta publicului nostru cu concertul pentru piano și orchestră de Saint- Saëns, va da apoi Miercuri 16 Ianuarie și un recital propriu, sub patronajul contelui de Maineville, ministrul Franței în România. Pentru concertele de muzică de cameră slavă ale faimosului quator peh „Sevejk-Quartett“ programele au fost definitiv fixate. Primul concert (Marți 23 Ianuarie) va fi inchinat compozitorilor cehi Dvorak, Smetana și Vitezlav j Novak. Al doilea concert (Joi 24 Ianuarie) este consacrat maeștrilor ruși Borodin, Rimsky Korsakoff și Glazunov Al treilea și ultimul concert (Sâmbătă 2 și ianuarie) are un pmpram mixt, compus (Dvorak, Luk) din compozitorii cehi și ruși (Ceaikov- Bkv). După cura 8 © vede, cu totul alte irrostranoe decât acelea ale qontonului Hose, care fiind Interpretul prin excelență al clasicilor, ara firesc să prefere pe aceștia tn programele sale. Qanionii Sevelit are în schimb specialitatea muzicei aliive. Nici un quintett din lume nu înțelege și redă mai bine muzica de cameră a unui Dvorak, Ceaikovsky, Smetana, Dorodin etc. Este interesant de reținut că Ou», Torul Sevelk datează de exact 20 iani ți că astăzi Încă se compune din aceiași membri cari l-au fondat ln 1 Noembrie 1903. " La MOZART, calea Victoriei 40, d-ra Jeanne Sovean deschide Miercuri 2 ianuarie o interesanta expoziție de pictură : frumoase compoziții, nuduri, flori, portrete, feerii, peisaje, etc., superbe tablouri executate in mod superior artistic Intr’o frumoasă tehnică personală. * Comitetul școlar al liceului de fete „Carmen Silva“ a organizat un festival artistic, cu elevele liceului în sala Teatrului National prin 31 Decembrie, orele 3 d. a. Festivalul, care este sub patronajul d-lui ministru al instrucțiunei publice d- dr. Angelescu, se dă cu scopul de a se mări fondul pentru construcția unui local propriu. »• • ; * Cărți și reviste No. 55 al Toistei Pardon cuprinde o serie de ilustrațiuni minunate, în culori și o materie extrem de amuzant semnată de cei mai buni umoriști. Prețul 6 leu m S’a pus »ib tipar ți va apare un drumi din vremuri trecute de. d. Emil Cerkez E un foarte intern«»un volum de schițe, de amintiri și de crâmpee istorice, așternute Intr-un stil plastic, colorat și simplu, care dă In adevăr icoana vremurilor trecute D. l’erkez e un povestitor care cucerește deja cea dintâi pagină; voburmul său va ocupa un loc de cinste in literatura noastră A apărut r CARTEA ȘCOLARILOR, povestiri, poezii, fabule și cântece, pentru copii și tinerime de N. Rădulescu Niger, — O IARNA LA MENTON roman de N. Rădulescu Niger . Au apărut în editura „Cultura Națională" l . Eminescu: Poezii lirice și Poezii filosofice. Gr. Alexandrescu , Ponei • I. Agârbiceanu : Două lubtr!* AL Popescu-Tetega: Prozatorii spanioli contemporani Shakespeare: Negustorul din Veneția, trad. Ad. L’er.. Năducanu: Solidariumul de sfat Basm» sdrbeți, trad. Virginia Popescu; M. Manoile’eu: Politica producției naționale ; Menger: Sfatul viitor ; N. I. Petculescu; Problema C F. R.; Mihai Popovici; Solidarismul politic ; /. RAdducamu: Socialismul de stat; N. Ionesc; Sindicalismul; G. G. Antonescu : Baza pedagogică a reorganizării învățământului ; A. RAdulescu: Publicitatea drepturilor reale imobiliare și registrele de proprietate; Analele academiei tom. 43 «« Ședințele din 1922—23. 1* în localul Expoziție de cărti frumoase și de artă grafică „Bibliofila“ din str. C. A. Rosetti 2. Palatul Fundaței Universitare Carol I, s’a constituit în ziua de 29 Decembrie 1923 ,Asociația Bibliofilă Română“. Numărul membrilor e fixat la 13 membri fondatori și ICO membri aderenți. Sediul asociației este la „Bibliofila“ str. G A. Rosetti 2. In comitetul de direcție au fost aleși d-nii Jean Al. Steriadi, M. Antoniade și M. I. Negreanu. Expoziția bibliofilă se va deschide Luni 31 Decembrie. BUCUREȘTTJ TOATĂ LUMEAJ: PIMITEAT MI ■NUMUÜ DE 101 FELUL LA ADMINISTRAȚIA ZIARULUI ȘI LA CONCESIONARA: „SOCIETATEA GENERALA DE PUBLICITATE*". STRADA KARAUHEURIi HtCI No. 9. Etaj. — IfcLtIM NI *4 Sâmbătă după amiază, la Cameră Interesante comunicări. Votarea bugetului pe articole » __6 „4 "fft ST r... | ______________________ . ... Ședința se deschide la orele S și 10 d. a. Prezidează d. N. Bălănescu. Pe banca ministerială d-nii I. G. Duca, V. Brătianu, Al. Constantinescu, dr. C. Angelescu, general Văitoianu, general Mărdărescu, R. Franasovici, D. C. SPANIȘTEANU la sumar — protestează contra faptului că s’a închis discuția la buget, luându-se cuvântul oratorilor. Și nu s’a dat cuvântul nici la articole. Oratoriii desvoltă apoi chestiunea salarizării profesorilor. S’a vorbit aci ori de pregătirea armatei pentru a ne apăra de dușmanul din afară. Dar să nu uitați pe dușmanul cel mare dinăuntru, întunericul, care numai prin școli se poate combate. Or corpul didactic este pus in situația penibila de a nu avea ce mănca și deci intr'o situație socială foarte inferioară. INTRE D-NII MANIU SI V. BRATIANU D. IUTIU MANIU — tot la sumar — referindu-se la discursul d-lui V. Brătianu li răspunde la acuzația că partidul național este antisemit. Este inexact La adunarea dela Alba Iulia, ne-am opus formal și categoric ideii de autonomie, în special, eu, am combătut autonomia. Ni s’a adus iarăși acuzația că am vrut să ne formăm o armată autonomă a Ardealului Inexact. Am dispus mobilizarea tn Ardeal cu autorizarea ministerului de război dela București. Mi s'a mai adus acuzația că n’am vrut să țin o conferință anunțată.. Mi se face din aceasta o vină de moarte. Ei bine, la data când trebuia să țin acea conferință, eu eram un pat cu piciorul rupt. Și am stat la pat 2 luni după aceea. Cred că d. V Brătianu nu s’ar fi dus cu patul la conferință. E, cu patul nu m’am dus. Altă acuzație ce mi se aduce est că la 1919 am refuzat să iau prezidenția unui guvern national care să facă alegerile. Este o neexactitate aceasta. Este o legendă care trebuie să ia sfârșit odată. D. V. BRATIANU: Nam spus em aceasta. Am spus că la 1919 dragostea noastră a tuturora pentru ardeleni era așa de mare, incât dacă cineva ar fi propus presidenția guvernului d-lui Maniu, nimeni, dar nimeni nu s'ar fi opus. Fac apela d Mirto, un adversar politic, daca nu am spus așa. D. ED. MIRTO: Este exact D. IULIU MANIU. Dacă d. V. Brătianu nu aduce această acuzație, probabil că o știe dela d. Ionel Brătianu, pe care ii rog să vie aci și s’o susție. Eu sunt gata să lămuresc oricând această chestiune ca să se vadă de toată lumea a cui e vina că am ajuns aci. Se va vedea atunci că d. I. Brătiann poartă această vină. Dl. BRATIANU: In ce privește celelalte puncte am de răspuns. 1) Am constatat că imediat după unire exista o tendință autonomistă la ardeleni. 2) Am un document prin care se vede raportul generalului Boeru, aprobat de Consiliul Dirigent prin car se propunea Înființarea unei armate autonome 3) Menținerea graniței economice a Ardealului de d. Brătianu. în acelaș timp se propunea de d. I. Lepadatu într’un memoriu — aprobat de Consiliul Dirigent— și trimis ministerului de finanțe, menținerea coroanei ca monedă circulatorie in Ardeal. Sumarul se votează. NOU! PROECTÉ DE LEGI D. dr. C. ANGELESCU depune un proect de lege pentru deschiderea unui credit de 600.000 lei pe seama ministerului de instrucție publică. D. AL. CONSTANTINESCU depune un proect de lege pentru un credit. D. general MARDARESCU depune proectul de lege pentru modificarea legii pensiilor Invalizilor cu modificările aduse de Senat. D. V. BRATIANU depune un proiect de lege pentru modificarea legii contabilității generale a statului in sensul că se suprimă ordonanțele și avizele de plată. IMPOZIT PE IMBAGAȚIȚII DE RAZBOIU D. dr. I. JIANU depune im proect de lege din inițiativa parlamentară, prin care se propune un impozit pe îmbogățiții de război și pe străinii stabiliți in țară după război. Veniturile realizate să se acorde ministerului de război pentru echiparea armatei cu cele necesare, a ministerului sănătății publice și ministerului instrucțiunei publice. Se cere urgența care se admite. D. V. BRATIANU spune că o chestiune ata de importantă nu poate fi tratată cu ușurință. Astfel, impozitul este tratat dintr-un singur articol in care se simne că se impun îmbogățiții de război. Articolul asa laconic redactat pune in mdna ministrului de finanțe un instrument periculos. . Se impune clar studierea amănunțită în secfii a acestui proect de lege. In ce privește pe străini tratatele internationale se opun la tratamente speciale pentru ei. Se votează apoi bugetul ministerului cultelor, internelor și justiiei. « La bugetul ministerului de domenii, d. ED. MIRTO Întreabă pe d. ministru de domenii ce măsuri a luat Împotriva conducătorilor Băncii Regionale din Cernăuți cari, după cum a spus d. dr. Pistiner la discuția bugetului — au dat o cantitate de lemne ale acelei Bănci, la două persoane. Aceste persoane au realizat astfel într-o săptămână un beneficiu de 9 milioane. * D. AL. CONSTANTINESCU răspunde că va ordona o anchetă și dacă se vor găsi vinovați, aceștia vor fi pedepsiți. Se ia în discuție bugetul ministerului comunicațiilor. In discuția generală vorbește d. Cezar Spineanu (țărănist). D-sa protestează contra sporirea prețului cărbunelui, în folosul societății „Petroșanii“ care are astfel quasi monopolul aprovizionărei cu cărbuni a căilor ferate. Vorbitorul cere o sumă mai mare pentru repararea vagoanelor și cere desființarea echipelor volante al căror efect a fost blocarea stațiilor. D. Spineanu constată că, cu toate fondurile alocate, repararea podurilor e Încă un deziderat. Sunt și azi, după atâtea accidente dureroase, poduri pe cari le treci cu inima tremurândă. In schimb s’au cheltuit milioane pentru capitole inutile. Laudă pe d Titulescu, sub al dhioji ministerial s’a dat cea mai mare parte din fonduri pentru refacerea căilor ferate. D. V. BRATIANU. D. Titulescu s fost darnic din despăgubiri ce nu s'au primit și din împrumuturi ce nu se făceau... D. SPINEANU: E ușor sfi acuzi. D. Titulescu ne-a dat cel dintâi buget după 5 ani de haos Nu uitați că el a ajutat și pe funcționari. D. V. BRATIANU: A dat din hrana armatei. D. SPINEANU mai departe, arată că la c. f. r. se face p rea gospodărie. Indi«« cerând îmbunătățiri la navigație, serviciul maritim român și in special la P. T., a cătrui funcționare insuficientă o simțim cu totL D. general AVATTOIANU răspunde obiecțiunilor ridicate de I L Spineanu. EXPLOATAREA PĂDURILOR IN REGIE D. CEZAR SPINEANU spune că rău se procedează exploatându-se pădurile in regie, fie chiar pădurile pentru construirea școlilor rurale. Aceste păduri ar trebui date cooperativelor sau scoase la licitație. Arată apoi că pescăriile statului nu exploatează bălțile bine. Nu avem pește suficient și nici statul nu are venituri. D. ministru AL. CONSTANTINESCU răspunde că dacă se dădeau "ădurile ia exploatare la particulari statul ar fi fost speculat de acei particulari când și-ar fi procurat lemnele necesare construirea școalelor La poștă se constată un progres care se afirmă pe fiecare zi. Sumele pomenite de d. Spineanu nu reprezintă un spor de leafă, ci sporul curbei Lalescu, care anul trecut a fost dat prin credite extraordinare, iar acum îl trecem In buget. In chestiunea cărbunilor, d. ministru al comunicațiilor spune că prețul se fixează de o comisie, astfel că nu poate fi vorba de monopol Tendința noastră e să Înlocuim peste tot păcura care a aurs cu cărbuni și dacă industria națională nu ne va putea aproviziona vom aduce și din Polonia, cum vrea Spineanu. Atelierele Grivița noi nu facem decât să le readucem în patrimoniul căilor ferate, după ce averescanil U Instrăinaseră. D. Spineanu a spus că se face o proastă gospodărie la C F. R. D. general Văitoianu citește o serie de date din care reese sporuri atât la materialul rulant, la trenuri cât și la venituri. Și apoi săt nu uitați că refacem nu e acelaș lucru cu cheltuiala cuvenită. Or, bugetul pe care-l prezentam « bugetul curent. Noi ne străduim să Îmbunătățim situația căilor ferate, spre a o aduce la situația dinainte de război când căile noastre ferate erau date ca exemplu. După ce vorbește A. d. ANTON IONESCU, raportorul, camera votează bugetul ministerului comunicaților. Se votează apoi fără discuție, bugetul ministerului de industrie. Se ia in discuție bugetul ministerului de război, ficarea corpului profesoral al școlilor confesionale, cari deși au fost etatizate, totuși continua a fi in dependență de protopopii districtuali respectivi. De cine depind? De minister, care-l plătește, sau de consistor? D. C SPANIȘTEANU (țărănist) cere aceiași solicitudine pentru armata de luminători, care are de luptat cu dușmanul dinăuntru. Ignoranța. Oratorul arată situația precară a școlii in România, unde golurile sunt înspăimântătoare. Școala primară funcționează tot marea ei majoritate, cu suplinitori In Învățământul secundar, golul e și mai mare. Din 900 de catedre, 700 sunt vacanțe. Și ceea ce e mai trist, este că acste vacanțe nu se pot împlini Ds ce? Oricâte școli normele și normale superioare se vor Înființa, răul va perzista. Cauza adevărată este că nimeni nu se mai simte ispitit să intre in învățământ, unde tratamentul corpului didactic, sub raportul salarizării, e absolut detestabil O VOCE: In toate funcțiunile , la fel, D. SPANIȘTEANU: Recunosc, dar corpul didactic, prin menirea lui are drept la o salarizare mai bună. Azi învățătorul are mai puțin ca un plutonier de jandarmi . Spânișteanu face istoricul salarizării corpului didactic, dela care a mers din nedreptate in 1864, nedreptate culminând prin „curba Laptesru”. La celelalte ministere, funcționarii s’au mai aranjat, prin aceea că li s’au acordat grade in plus. Azi aproape nu mai sunt impiegați și copiști, toți sunt directori și directori atenerali Dintre membrii corpului didactic, cei mai greu loviți sunt institutorii, d•azi sunt cuprinși in toate incompa UWtuăile. Ei sunt pivotul învățământului românesc In toată activitatea extra-școlară și culturală începută de Harel. Institutorii și Învățătorii au avut cea mai mare contribuție: înainte de război învățătorul era asimilat în leafă cu președintele de tribunal, pe când azi e asimilat cu ușierul de la ministerul d-lui dr. An.gelescu. In această «ituatio, cui ti mai arde, de metodologie și de preocupări mai superioare culturale? I învățământul de azi e o formă goală. Nu mobilierul face școala, ci sufletul lor, acest suflet noi 11 omorăm.. Demisiile se vor înteți. In mod lent și al unei golul se va adânci. Nu cer o îmbunătățire radicală, să ie dăm măcar o rază de speranță, să le agităm pe dinaintea ochilor iluziila cu care au fost amăgiți ceilalți funcționari. In indicere d, Spânișteanu cere înglobarea corpului didactic in massa celorlalți funcționari, socotindu- li se insă, sporul curbei Lalescu, după salariul din 1919, care să fi« luat de bază Ședința se ridică la orele 7 și fix« mătate seara. 1 Oudestul ministerului comunicațiilor Mizeria unui bătrân In strada Lizeanu 8, locuește intr’o gaură un biet bătrân gârbovit, bolnav de picioare, anume Dumitru Emiculescu. Cine dorește a face faptă bună poate trimite oboiul său la adresa de mai sus. Budgetul linisterilor de războia D. GRIGORE FILIPESCU arată că salariile ofițerllor sunt prea mici. Din această cauză cadrele au Început să se subțieze. Astfel in 1923 erau 4754 sublocotenenți iar in 1924 3521. Diurnele atașaților militari din străinătate sunt foarte reduse, așa incât se face șederea lor în capitalele mondiale, rn martiriu. Am Încredere în patriotismul guvernului și al d-lui Vintilă Brătianu. D, general MARDARESCU răspunde că bugetul acesta este real, toate cifrele fictive fiind înlăturate. De aceea sunt prevăzuți numai puțini sublocotenenți. Deși sunt posturi nu sunt ofițeri. Este adevărat că se simte o lipsă de ofițeri inferiori Aceasta din cauză că nu se prevăzuse obligația pentru absolvenții liceelor militare de a urma școala de război. Aceștia se duceau la drept. Acum s-a prevăzut obligația și situația sa va Îndrepta In ce privește soldele ofițerilor, chestiunea s'a rezolvat in parte anul trecut. Anul trecut ne-a preocupat situația ofițerilor inferiori reușind să dăm unui sublocotenent necăsătorit 3330 lei lunar. E un salariu modest dar din el poate trăi demn Anul acest m-a preocupat ofițerii generali, a căror situație era grea In ce privește pe atașații militari, am găsit In 1922 o babilonie, in ce privește tratamentul lor. Le-am aplicat acelaș tratament ca și diplomaților. In ce privește echipamentul, când am venit la ministerul de război am găsit situația deplorabilă. Rafturile erau goale. S’a făcut mult in această direcție în acești ani. Trebue să recunosc că mai este mult de făcut. D. ministru de finanțe mi-a făcut anul trecut un avans de 423 milioane lei. Sper ca și anul acesta din excedente mi se vor mai acorda credite. D. N. IORGA: Cum se poate explica că generalul Averescu a putut lăsa armata cu rafturile goale? D. general MARDARASCU: A dat soldaților echipamentul la eliberare. Am găsit rafturile goale. D. N. IORGA: Eu vă cred. Dar nu Înțeleg pe generalul Averescu. D. general MARDARASCU: In ce privește armamentul, furnizarea lui nu se face prin bugetul ordinar ci prin credite extraordinare Recunosc că nevoile în această privință au avut complect satisfăcute, dar satisfacerea lor depinde de visteria statului. Bugetul este votat D.preordinte BALANESCU roagă pe deputați că vie astă noapte un număr mare spre a se putea ține ședință. D. V. BRATIANU cere intervertirea ordinei de zi spre a se vota legi urgente, votate de Senat. Se admite: Se votează proectul pentru deschiderea unui credit necesar acordării de avansuri pensionarilor din Ardeal. Se votează proectul de lege prin care se dublează valoarea timbrelor de asistență socială Se votează proectul de lege prin care se prelungește comisiunile interimare din Ardeal și Bucovina prune la votarea reformei administrative Se votează modificarea art 94, 95 și 96 din legea minelor. Se votează proectul de lege prin care Opera Română din Cluj se poate acorda în exploatare unei instituți particulare societate muzicală recunoscută. Se votează proectul de lege prin care Institutul meteorologic trece de la ministerul de domenii la cel al instrucției publice. Se votează un credit de 74 milioane lei pentru ministerul de finanțe, un credit de 15 milioane pentru ministerul muncii și al cooperației; modificarea legii privitoare la reformarea și pensionarea gradelor inferioare. Bugetul ministerului instrucțiunii Reintrându-se în ordinea de zi, se ia In discuție bugetul ministerului instrucțiunii. In discuția generală ia cuvântul d. ANDREI PORA din majoritate care relevă din buget sumele cu tipul de subvenție acordate școlilor universitare. D. Pora arată că minoritățile primesc subvenții de la stat, însă nu vor să-l respecte ordonanțele sale. Roagă pe d. ministru al instrucției să rezerve din fondul construcțiilor școlare o parte și pentru Ardeal Atenția statului trebue îndreptată și asupra școlilor elementare, cari lipsesc în special în ținutul moților Cere un spor de 50 la sută asupra salariului de bază, pentru învățătorii din zona culturală. Cere clari, Teatrul Carol cel Mare CB??la Eforel) Sâmbătă ,6 Ianuarie 1924 st. n«. Grandiosul Bal Mascat Sindicatului Ziariștilor Sărbătoare de mare gală Progam Ejfcepțional recunoscut In București La Ora 12 intrarea triumfală și Grotescă ! — Carul Alegorie a Presei — Farsă Guvernamental -Opozitonistă Realizare Artistică Extra Comică cu bătie de flori, confeti, ș Tpernine, șarade și satire pentru fetele simandicoase din bal. PRE II 15000 Lei. pentru ,cele mai frumoae, orisinale sau comice costumări și travestiri de Doamne și Domni Premiul 1: 8.000 lei. Premiul I . 3.CCO lei. Premiul l|ea. 1.Eoo lei. Premiul IV. Eoolei. TOMBOLA MUZICI Pec<o rațiune feerică — Parchetul instalat din nou Hețineți-vă Met< ■Un vreme, căci a»ul acsa numrul e mărginit Ținuta de serată e de ri* ■oare pentru toată lumea Garderobane privind Linia«lui, se [clăteste deosebit, spre a se evia aglomerarea in seara baiu ui biletele de garderobă se pot cumpăra la Casa Teatrulul gal duminute. Biletele de lavoarej cu totul s primate. j al TELEFOANELE NOASTRE direcția 5772 Secretariatul 24/72