Dimineaţa, ianuarie 1924 (Anul 21, nr. 6162-6188)

1924-01-01 / nr. 6162

I LiteratorHtiiiit Hiti Inaugurarea bibliotecii Elena Vă­­­­irescu f Mare* patriotă ți poetă românii Aluna Văcftrivtcu tu neobosita ai dra­goni*­­teatru țară ți cultura noastră odttț>a nu deosebi da criza cărți* franc««« Ut noi «1 a căutat tutr’o ti­ il evader« avulâ cu d-l I'oincaré tirMenul Româniai, aft aducă o ușu­­rare «rentei stări de lucruri, j­li­en Idealul Republic«­ francez» s’a grăbit să doneze un mare număr de­­ cărți și reviste ți să acont» o cub­­(verid­e (pentru înființarea unei biblio­­texi­i« București ! D-ra Elena Vilaftrescu­ la rândul său a donat foarte multa cârti, lor Xina la pășirea unui local d na ea unei "Cariból a oferit câteva camere !n locuința sa din b-dul Lascar Ce­i­llar kí­­ 17. Vineri a avut loc Inaugurarea a Siestei biblioteci La care au asistat : "d-na­ți d-l I. G. Duca, contele de Manneville, d-na Simona Lahovery d-l dr. Costinescu, d-l Jean Micu­l­meu, d-na ți d-l Gr. Cantacuzino, io-nil Veron, Golescu, Macedonsky, etc. D-na Cam­bel a citit o scrisoare a B-rid­ l’Oimbre prin care iți exprimă încrederea în prietenia franco­ro­mână, scrisoare care a fost primită cu ovații de asistentă. D - na ii gle CONFERINȚA D-LUI N. CAN­­CICOV La cercul de studii al partidului national, d. V. Gancicov, a vorbit ori despre : Demagogie politică. Conferința a fost prezidată de d. prof dr. Toma Ionescu . D. V. Cancicov, începe prin a spune că în 1910 Take Ionescu, despărțindu-se de partidul conser­vator și înființând partidul conser­­vator-dem­ocrat, a venit în viața pu­blică românească cu două idei nou­i: votul universal și exproprierea pă­mânturilor rurale pentru împroprie­tărirea țăranilor. Liberalii — cei mai demagogi po­liticiani — au acuzat al unei f­ 1uis pe marele Take Ionescu de dema­gogie politică, i-au spus-o chiar in fată că nu e om de stat. Și cu toa­te acestea, Take Ionescu n’a avut curajul să insiste asupra noilor sa­le principii. Nu le-a enunțat nici în programul său politic, fiindcă a­­tunci s’ar fi depărtat de putere, căci regele Carol avea principiu de avea numai două partide de guver­­­nământ. Acei ce au acuzat pe Take Io­nescu de demagogie politică, au înfăptuit principiile sale, votul uni­versal și exproprierea asa cum o cunoaștem cu toți­­i, făcând expro­prierea au valorificat-o prin renta de stat care azi valorează 40 la sută Aceasta e demagogic politică. Iar nu tendințele sincere și democrati­ce ale lui Take Ionescu. ^ Vorbind de votul universal, d. Cancicov propune schimbarea lui cu un vot al știutorilor de carte. Știri Artistice ■'5 ---------­’Azî, Duminică, în matineu, com­pania Bulandra reprezintă la tea­­trul Regina Maria „Mărgeluș“ co­medie de A. de Herz, cu Maximi­lian, Tony Bulandra, Micaela Cos­­tescu, Renée Annie etc... în rolurile principale. f A patra «înainte de amiazi pu­blică“ a Atelierului,­ care va avea lor Duminică 30 Decembrie, I« ore Io 11 a­m In localul Arădenii»­ libere de pictura e lucim­­ată Teatrului da­­tinei“. In afară de cuvintele explicative se vor face lecturi de datini, iar un quartet de voci va executa cântece din acelaș domeniu. * Interesanta expoziție de artă deco­­gativă, broderie și covoare națio­­nale a d-soartei Marta Georgescu, mai rămâne deschisă Vuleva zile, In Cercul Militar, tn aripa expoziției I pictorului F’ejin. * In zilele de Duminică 6 ți Luni 7 Ianuarie 1924 fiind sărbători!« Cră­ciunului, Orchestra Filarmonică va face relație. Primele concerte sim­fonice dup­ Anul Nou, vor avea loc în zilele de 13 și 14 Ianuarie și se vor bucura de concursul celebrului pianist francez Ieon Courbin, pro­fesor la clasa sup­erioară de piano a Conservatorului din Paris. D. Courb­in, care se va prezenta publicului nostru cu concertul pen­tru piano și orchestră de Saint- Sa­ëns, va da apoi Miercuri 16 Ia­nuarie și un recital propriu, sub pa­tronajul contelui de Maineville, mi­­­nistrul Franței în România.­­ Pentru concertele de muzică de cameră slavă ale faimosului qua­tor peh „Sevejk-Qu­artett“ programele au fost definitiv fixate. Primul concert (Marți 23 Ianua­rie) va fi inchinat compozitorilor cehi Dvorak, Smetana și Vitezlav j Novak. Al doilea concert (Joi 24 Ianuarie) este consacrat maeștrilor ruși Boro­din, Rimsky Korsakoff și Glazunov Al treilea și ultimul concert (Sâm­bătă 2 și ianuarie) are u­n pmpram mixt, compus (Dvorak, Luk) din compozitorii cehi și ruși (Ceaikov- Bkv). După cura 8 © vede, cu totul alte irrostranoe decât acelea ale qontonu­lui Hose, care fiind Interpretul prin excelență al clasicilor, ara firesc să prefere pe aceștia tn programele­­ sale. Qan­ionii Sevelit are în schimb specialitatea muzicei aliive. Nici un­ quintett din lume nu înțelege și re­dă mai bine muzica de­­ cameră a u­nui Dvorak, Ceaikovsky, Smetana, Dorod­in etc. Este interesant de reținut că Ou», Torul Sevelk datează de exact 20 iani ți că astăzi Încă se compune din aceiași membri cari l-au fondat ln 1 Noembrie 1903. " La MOZART, calea Victoriei 40, d-ra Jeanne So­v­ean deschide Mier­curi 2 ianuarie o interesanta expo­ziție de pictură : frumoase compozi­ții, nuduri, flori, portrete, feerii, pei­­saje, etc., superbe tablouri executa­te in mod superior artistic Intr’o­­ frumoasă teh­nică personală. *­­ Comitetul școlar al liceului de­­­ fete „Carmen Silva“ a organizat un festival artistic, cu elevele li­ceului în sala Teatrului National prin 31 Decembrie, orele 3 d. a. Festivalul, care este sub patro­najul d-lui ministru al instruc­țiunei publice d- dr. Angelescu, se dă cu scopul de a se mări fondul pentru construcția unui local pro­priu. »• • ; * Cărți și reviste No. 55 al T­oi­stei Pardon cu­prinde o serie de ilustrațiuni minu­nate, în culori și o materie extrem de amuzant­ semnată de cei mai buni umoriști. Prețul 6 leu m S’a pus »i­b tipar ți va apare un d­­rumi din vremuri trecute de. d. Emil Cerkez E un foarte intern«»un volum de schițe, de amintiri și de crâmpee is­torice, așternute Intr-un stil plastic, colorat și simplu, care dă In adevăr icoana vremurilor trecute D. l’erkez e un povestitor care cucerește deja cea dintâi pagină; vo­­burmul său va ocupa un loc de cinste in literatura noastră A apărut r CARTEA ȘCOLARILOR, povestiri, poezii, fabule și cântece, pentru co­pii și tinerime de N. Rădulescu Ni­ger, — O IARNA LA MENTON ro­man de N. Rădulescu Niger . Au apărut în editura „Cultura Na­țională"­ l . Eminescu: Poezii lirice și Poe­zii filosofice. Gr. A­lexandrescu , Ponei­ • I. Agârbiceanu : Două lubtr!* AL Popescu-Tetega: Prozatorii spanioli contemporani Shakespeare: Negustorul din Ve­neția, trad. Ad. L’er­.­­. N­ăducanu: Solidar­iumul de sfat Basm» sdrbeți, trad. Virginia Popescu; M. Manoile’eu: Politica produc­ției naționale ; Menger: Sfatul viitor ; N. I. Petculescu; Problema C F. R.; M­ihai Popovici; Solidarismul po­lit­ic ; /. RAdducamu: Socialismul de­ stat; N. Ionesc; Sindicalismul; G. G. Antonescu : Baza pedagogică a reorganizării învățământului ; A. RAdulesc­u: Publicitatea dreptu­rilor reale imobiliare și registrele de proprietate; Analele academiei tom. 43 «« Șe­dințele din 1922—23. 1* în localul Expoziție­ de cărti fru­moase și de artă grafică „Bibliofila“ din str. C. A. Rosetti 2. Palatul Fun­da­ței Universitare Carol I, s’a cons­tituit în ziua de 29 Decembrie 1923 ,Asociația Bibliofilă Română“. Numărul membrilor e fixat la 13 membri fondatori și ICO membri a­­derenți. Sediul asociației este la „Biblio­fila“ str. G A. Rosetti 2. In comitetul de direcție au fost a­­leși d-nii Jean Al. Steriadi, M. An­toniade și M. I. Negreanu. Expoziția bibliofilă se va deschide Luni 31 Decembrie. BUCUREȘTTJ TOATĂ LUMEAJ: PIMITEAT MI ■NUMUÜ DE 101 FELUL LA ADMINISTRAȚIA ZIARULUI ȘI LA CONCESIONARA: „SOCIETATEA GENERALA DE PUBLICITATE*". STRADA KARAUHEURIi Ht­­­CI No. 9. Etaj­­. — IfcLtIM­ NI *4 Sâmbătă după amiază, la Cameră Interesante comunicări.­­ Votarea bugetului pe articole » __6 „4 "fft ST r... | ______________________ . ... Ședința se deschide la orele S și 10 d. a. Prezidează d. N. Bălănescu. Pe banca ministerială d-nii I. G. Duca, V. Brătianu, Al. Constanti­­nescu, dr. C. Angelescu, general Văi­­toianu, general Mărdărescu, R. Fra­­nasovici, D. C. SPANIȘTEANU la sumar — protestează contra faptului că s’a în­chis discuția la buget, luându-se cu­vântul oratorilor. Și nu s’a dat cu­vântul nici la articole. Oratoriii desvoltă apoi chestiunea salarizării profesorilor. S’a vorbit aci ori de pregătirea armatei pentru a ne apăra de dușmanul din afară. Dar să nu uitați pe dușma­nul cel mare dinăuntru, întunericul, care numai prin școli se­ poate com­bate. Or corpu­l didactic este pus in situația penibila de a nu avea ce mănca și deci intr'o situație socială foarte inferioară. INTRE D-NII MANIU SI V. BRA­­TIANU D. IUT­IU MANIU — tot la sumar — referindu-se la discursul d-lui V. Brătianu li răspunde la acuzația că partidul național este antisemit. Este inexact La adunarea dela A­lb­a Iulia, ne-am opus formal și ca­tegoric ideii de autonomie, în special, eu, am combătut au­tonomia. Ni s’a adus iarăși acuzația că am vrut să ne formăm o armată auto­nomă a Ardealului Inexact. Am dis­pus mobilizarea tn Ardeal cu auto­rizarea ministerului de război dela București. Mi s'a mai adus acuzația că n’am vrut să țin o conferință anunțată.. Mi se face din aceasta o vină de moarte. Ei bine, la data când trebuia să țin acea conferință, eu eram un pat cu piciorul rupt. Și am stat la pat 2 luni după a­­ceea. Cred că d. V Brătianu nu s’ar fi dus cu patul la conferință. E, cu patul nu m’am dus. Altă acuzație ce mi se aduce est că la 1919 am refuzat să iau prezi­denția unui guvern national care să facă alegerile. Este o neexactitate aceasta. Este o legendă care trebuie să ia sfârșit odată. D. V. BR­ATI­A­NU: Nam spus em­ aceasta. Am spus că la 1919 dragos­tea noastră a tuturora pentru arde­leni era așa de mare, incât dacă ci­neva ar fi propus presidenția guver­nului d-lui Maniu, nimeni, dar ni­meni nu s'ar fi opus. Fac ape­­la d Mirto, un adversar politic, daca nu am spus așa. D. ED. MIRTO: Este exact D. IULIU MANIU. Dacă d. V. Bră­tianu nu aduce această acuzație, probabil că o știe dela d. Ionel Bră­­tianu, pe care ii rog să vie aci și s’o susție. Eu sunt gata să lă­­­muresc oricând această chestiu­ne ca să se vadă de toată lumea a cui e vina că am­ ajuns aci. Se va vedea atunci că d. I. Bră­­tiann poartă această vină. D­l. BRATIANU: In ce privește celelalte puncte am de răspuns. 1) Am constatat că imediat după unire exista o tendință autonomistă la ardeleni. 2) Am un document prin care se vede raportul generalului Boeru, aprobat de Consiliul Dirigent prin car se propunea Înființarea unei armate autonome 3) Menținerea graniței economice a Ardealului de d. Brătianu. în acelaș timp se propunea de d. I. Lepadatu într’un memoriu — a­­probat de Consiliul Dirigent­­— și trimis ministerului de finanțe, men­ținerea coroanei ca monedă circula­torie in Ardeal. Sumarul se votează. NOU! PROECTÉ DE LEGI D. dr. C. ANGELESCU depune un proect de lege pentru deschiderea unui credit de 600.000 lei pe seama ministerului de instrucție publică. D. AL. CON­ST­ANTIN­ESCU depune un proect de lege pentru un credit. D. general MARDARESCU depune proectul de lege pentru modificarea legii pensiilor Invalizilor cu modifi­cările aduse de Senat. D. V. BRATIANU depune un pro­iect de lege pentru modificarea legii contabilității generale a statului in sensul că se suprimă ordonanțele și avizele de plată. IMPOZIT PE IMBAGAȚIȚII DE RAZBOIU D. dr. I. JIANU depune im­ proect de lege din inițiativa parlamentară, prin care se propune un impozit pe îmbogățiții de război și pe străinii stabiliți in țară după război. Veni­turile realizate să se acorde minis­terului de război pentru echiparea armatei cu cele necesare, a ministeru­lui sănătății publice și ministerului instrucțiunei publice. Se cere urgența care se admite. D. V. BRATIANU spune că o ches­tiune ata de importantă nu poate fi tratată cu ușurință. Astfel, impozitul este tratat din­tr-un singur articol in care se simne că se impun îmbogățiții de război. Articolul asa laconic redactat pune in mdna ministrului de finanțe un instrument periculos. . Se impune clar studierea amănun­țită în secfii a acestui proect de lege. In ce privește pe străini tratatele­ internationale se opun la tratamente speciale pentru ei. Se votează apoi bugetul ministe­rului cultelor, internelor și justi­iei. « La bugetul ministerului de do­menii, d. ED. MIRTO Întreabă pe d. ministru de domenii ce măsuri a luat Împotriva conducătorilor Băn­cii Regionale din Cernăuți cari, după cum a spus d. dr. Pistiner la discu­­ția bugetului — au dat o cantitate de lemne ale acelei Bănci, la două persoane. Aceste persoane au realizat astfel într-o săptămână un benefi­ciu de 9 milioane. * D. AL. CONSTA­NTINESCU răs­punde că va ordona o anchetă și dacă se vor găsi vinovați, aceștia vor fi pedepsiți. Se ia în discuție bugetul ministe­rului comunicațiilor. In discuția generală vorbește d. Cezar Spineanu (țărănist). D-sa protestează contra sporirea prețului cărbunelui, în folosul socie­tății „Petroșanii“ care are astfel qua­si monopolul aprovizionărei cu căr­buni a căilor ferate. Vorbitorul cere o sumă mai mare pentru repararea vagoanelor și cere desființarea echipelor volante al că­ror efect a fost blocarea stațiilor. D. Spineanu constată că, cu toate fondurile alocate, repararea poduri­­lor e Încă un deziderat. Sunt și azi, după atâtea accidente dureroase, po­duri pe cari le treci cu inima tre­­murândă. In sch­imb s’au cheltuit milioane pentru capitole inutile. Laudă pe d Titulescu, sub al dhioji ministerial s’a dat cea mai mare parte din fonduri pentru refacerea căilor ferate. D. V. BRATIANU. D. Titulescu s fost darnic din despăgubiri ce nu s'au primit și din împrumuturi ce nu se făceau... D. SPINEANU: E ușor sfi acuzi. D. Titulescu ne-a dat cel dintâi bu­get după 5 ani de haos Nu uitați că el a ajutat și pe funcționari. D. V. BRATIANU: A dat din hra­na armatei. D. SPINEANU mai departe, arată că la c. f. r. se face p rea gospo­dărie. Indi«« cerând îmbunătățiri la na­vigație, serviciul maritim român și in special la P. T­­., a cătrui func­ționare insuficientă o simțim cu to­tL D. general A­­VATTOIANU răspun­de obiecțiunilor ridicate de I L Spi­neanu. EXPLOATAREA PĂDURILOR IN REGIE D. CEZAR SPINEANU spune că rău se procedează exploatându-se pădurile in regie, fie chiar pădurile pentru construirea școlilor rurale. Aceste păduri ar trebui date coo­perativelor sau scoase la licitație. Arată apoi că pescăriile statului nu exploatează bălțile bine. Nu avem pește suficient și nici statul nu are venituri. D. ministru AL. CONSTANTINES­CU răspunde că dacă se dădeau "ă­durile ia exploatare la particulari statul ar fi fost speculat de acei par­ticulari când și-ar fi procurat lemne­le necesare construirea școalelor La poștă se constată un progres care se afirmă pe­ fiecare zi. Sumele pomenite de d. Spineanu nu reprezintă un spor de leafă, ci sporu­l curbei Lalescu, care anul trecut a fost dat prin credite extra­ordinare, iar acum îl trecem In bu­get. In chestiunea cărbunilor, d. minis­tru al comunicațiilor spune că pre­țul se fixează de o comisie, astfel că nu poate fi vorba de monopol Tendința noastră e să Înlocuim peste tot păcura­­ care a aur­s cu cărbuni și dacă industria națională nu ne va putea aproviziona vom a­duce și din Polonia, cum vrea­­ Spineanu. Atelierele Grivița noi nu facem­ de­cât să le readucem în patrimoniul căilor ferate, după ce averescanil U Instrăinase­ră. D. Spineanu a spus că se face o proastă gospodărie la C F. R. D. general Văitoianu citește o serie de date din care reese sporuri atât la materialul rulant, la trenuri cât și la venituri. Și apoi săt nu uitați că refacem­ nu e acelaș lucru cu cheltuiala cu­venită. Or, bugetul pe care-l prezen­tam « bugetul curent. Noi ne străduim să Îmbunătățim situația căilor ferate, spre a o adu­ce la situația dinainte de război când căile noastre ferate erau date ca exemplu. După ce vorbește A. d. ANTON ION­ESCU, raportorul, camera vo­tează bugetul ministerului comu­nicaților. Se votează apoi fără discuție, bu­getul ministerului de industrie. Se ia in discuție bugetul ministe­rului de război, ficarea corpului profesoral al școlilor­ confesionale, cari deși au fost eta­tizate, totuși cont­inua a fi in depen­­dență de protopopii districtuali res­pectivi. De cine depind? De minister, care-l plătește, sau de consistor? D. C SPANIȘTEANU (țărănist) cere aceiași solicitudine pentru ar­mata de luminători, care are de lup­tat cu dușmanul dinăuntru. Igno­­ran­ța. Oratorul arată situația precară a școlii in România, unde golurile sunt înspăimântătoare. Școala primară funcționează tot marea ei majoritate, cu suplinitori In Învățământul secundar, golul e și mai mare. Din 900 de catedre, 700 sunt vacanțe. Și ceea ce e mai trist, este că a­cs­­te vacanțe nu se pot împlini Ds ce? Ori­câte școli normele și normale superioare se vor Înființa, rău­l va perzista. Cauza adevărată este că nimeni nu se mai simte ispitit să intre in învățământ, unde tratamentul cor­pului didactic, sub raportul salari­zării, e absolut detestabil O VOCE: In toate funcțiunile , la fel, D. SPANIȘTEANU: Recunosc, dar corpul didactic, prin menirea lui are drept­ la o salarizare mai bună. Azi învățătorul are mai puțin ca un plutonier de jandarmi . Spânișteanu face istoricul sala­rizării corpului didactic, dela care a mers din nedreptate in 1864, ne­dreptate culminând prin „curba Lap­tesru”. La celelalte ministere, funcționarii s’au mai aranjat, prin aceea că li s’au acordat grade in plus. Azi a­­proape nu mai sunt impiegați și co­piști, toți sunt directori și directori atenerali Dintre membrii corpului didactic, cei mai greu loviți sunt institutorii, d•azi sunt cuprinși in toate incompa­ UWtuăile. Ei sunt pivotul învățământului­ românesc In toată activitatea extra-­­școlară și culturală începută de Ha­­­rel. Institutorii și Învățătorii au a­­­vut cea mai mare contribuție: înainte de război învățătorul era­ asimilat în leafă cu președintele de­ tribunal, pe când azi e asimilat cu­ ușierul de la ministerul d-lui dr. An­.­­gelescu. In această «ituatio, cui ti mai arde, de metodologie și de preocupări mai­­ superioare culturale? I învățământul de azi e o formă­ goală.­­ Nu mobilierul face școala, ci sufle­­­tul lor, acest suflet noi 11 om­orăm.. Demisiile se vor înteți. In mod lent și al unei golul se va adânci. Nu cer o îmbunătățire radicală, să ie dăm măc­ar o rază de speranță, să le agităm pe dina­intea ochilor ilu­­ziila cu care au fost amăgiți ceilalți funcționari. In indicere­ d, Spânișteanu cere înglobarea corpului didactic in mas­sa celorlalți funcționari, socotindu- li se insă, sporul curbei Lalescu, după salariul din 1919, care să fi« luat de bază Ședința se ridică la orele 7 și fix« mătate seara. 1 Oudestul ministerului comunicațiilor Mizeria unui bătrân In strada Lizeanu 8, locuește in­­tr’o gaură un biet bătrân gârbovit, bolnav de picioare, anume Dumitru Emiculescu. Cine dorește a face faptă bună poate trimite oboiul său­­ la adresa de mai sus. Budgetul l­inisterilor de războia D. GRIGORE FILIPESCU ara­tă că salariile ofițerllor sunt prea mici. Din această cauză cadrele au Început să se subțieze. Astfel in 1923 erau 4754 sublocotenenți iar in 1924 3521. Diurnele atașaților militari din străinătate sunt foarte reduse, așa incât se face șederea lor în capitalele mondiale, r­n martiriu. Am Încredere în patriotismul gu­vernului și al d-lui Vintilă Brătianu. D, general MARDARESCU răs­punde că bugetul acesta este real, toate cifrele fictive fiind înlăturate. De aceea sunt prevăzuți numai pu­țini sublocotenenți. De­și sunt pos­turi nu sunt ofițeri. Este adevărat că se simte o lipsă de ofițeri infe­riori Aceasta din cauză că nu se prevăzuse obligația pentru absolven­ții liceelor militare de a urma școala de război. Aceștia se duceau la drept. Acum s-a prevăzut obligația și situația sa va Îndrepta In ce privește soldele ofițerilor, chestiunea s'a rezolvat in parte a­­nul trecut. Anul trecut ne-a preocu­pat situația ofițerilor inferiori reu­șind să dăm unui sublocotenent ne­căsătorit 3330 lei lunar. E un salariu modest dar din el poate trăi demn Anul acest m-a preocupat ofițerii generali, a căror situație era grea In ce privește pe atașații militari, am găsit In 1922 o babilonie, in ce privește tratamentul lor. Le-am apli­cat acelaș tratament ca și diploma­ților. In ce privește echipamentul, când am venit la ministerul de război am găsit situația deplorabilă. Rafturile erau goale. S’a făcut­­ mult in aceas­tă direcție în acești ani. Trebue să recunosc că mai este mult de făcut. D. ministru de finanțe mi-a făcut anul trecut un avans de 423 mi­lioane lei. Sper ca și anul acesta din excedente mi se vor mai acorda cre­dite. D. N. IORGA: Cum se poate expli­­ca că generalul Averescu­ a putut lăsa armata cu rafturile goale? D. general MARDARASCU: A dat soldaților echipamentul la eliberare. Am găsit rafturile goale. D. N. IORGA: Eu vă cred. Dar nu Înțeleg pe generalul Averescu­. D. general MARDARASCU: In ce privește armamentul, furnizarea lui nu se face prin bugetul ordinar ci prin credite extraordinare Recunosc că nevoile în această pri­vință au avut complect satisfăcute, dar satisfacerea lor depinde de vis­teria statului. Bugetul este votat D.­preordinte BALANESCU roagă pe deputați că vie astă noapte un număr mare spre a se putea ține ședință. D. V. BRATIANU cere interverti­rea ordinei de zi spre a se vota legi urgente, votate de Senat. Se admite: Se votează proectul pentru des­chiderea unui credit necesar acor­dării de avansuri pensionarilor din Ardeal. Se votează proectul de lege prin care se dublează valoarea timbrelor de asistență socială­ Se votează proectul de lege prin care se prelungește comisiunile inte­rimare din Ardeal și Bucovina prune la votarea reformei administrative Se votează modificarea art 94, 95 și 96 din legea minelor. Se votează proectul de lege prin care Opera Română din Cluj se poa­te acorda în exploatare unei inst­ituț­i particulare societate muzicală recu­noscută. Se votează proectul de lege prin care Institutul meteorologic trece de la ministerul de domenii la cel al ins­trucției publice. Se votează un credit de 74 mili­oane lei pentru ministerul de finan­țe, un credit de 15 milioane pentru ministerul muncii și al cooperației; modificarea legii privitoare la refor­­marea și pensionarea gradelor infe­rioare. Bugetul mini­sterului instrucțiunii Reintrân­du-se în ordinea de zi, se ia In discuție bugetul ministerului instrucțiunii. In discuția generală ia cuvântul d. ANDREI PORA din majoritate care relevă din buget sumele cu ti­pul de subvenție acordate școlilor universitare. D. Pora arată că minoritățile pri­mesc subvenții de la stat, însă nu vor să-l respecte ordonanțele sale. Roagă pe d. ministru al instrucției să rezerve din fondul construcțiilor școlare o parte și pentru Ardeal A­­tenția statului trebue îndreptată și asupra școlilor elementare, cari lip­sesc în special în ținutul moților Cere un spor de 50 la sută asupra salariului de bază, pentru învăță­torii din zona culturală. Cere clari­, Teatrul Carol cel Mare CB??la Efor­el) Sâmbătă ,6 Ianuarie 1924 st. n«. Grandiosul Bal Mascat Sindicatului Ziariștilor Sărbătoare de mare gală Prog­am Ejfcepț­ional recunoscut In București La Ora 12 intrarea triumfală și Grotescă ! — Carul­­ Alegorie a­ Presei — Farsă Guvernamental -Opoz­itonistă Realizare Artistică Extra Comică cu bătie de flori, confeti, ș Tpernine,­ șarade și satire pentru fetele siman­­­di­coase din bal. PRE II 15000 Lei. pentru ,cele mai frum­oa­e, orisinale sau comice costumări și travestiri de Doamne și Domni Premiul 1: 8.000 lei. Premiul­­ I . 3.CCO lei. Premiul­­ l­­|ea. 1.Eoo lei. Pre­miul IV. Eoo­lei. TOMBOLA MUZICI Pec<o rațiune feerică — Parchetul instalat din nou Hețineți-vă M­et< ■Un vreme, căci a»ul acs­a num­rul e mărginit Ținuta de serată e de ri* ■oare pentru toată lumea Garderoba­ne privind Lin­ia«lui, se [clăteste deo­sebit, spre a se ev­ia aglomerarea­­ in seara baiu ui biletele de garde­robă se pot cumpăra la Casa Teatru­­­lul gal duminute. Biletele de lavoarej cu totul s primate. j al TELEFOANELE NOASTRE direcția 5772 Secretariatul 24/72

Next