Dimineaţa, februarie 1924 (Anul 21, nr. 6189-6217)

1924-02-01 / nr. 6189

BUCUREȘTI, Sărindar 9-118 pagini Fondat in 1904 de Const. MIILE Guvernul laburist la lucru D. Thomas, unul din cei mai însemnați membri ai guvernului laburist a caracterizat venirea, partidului" său la putere ca, o revoluție ce sa produs fără vărsări de sânge, fărâ tulburări și revirimente. „Comerțul și finanțele Britaniei, a zis d-sa, progresează ca ți când nu s ar fi întâmplat nimic“. Ara dir. o primă constatare: nici o sguduire cât de mică în viata economică a Angliei,nici o panică sau o cât de neînsemnată alarmă în lumea finanțelor. suna ti in cauzele acestei stati de .L. fapturi ne-o explica tot d. Thomas, care a destăinuit că predecesorul său la departamentul coloniilor, ducele de Devonshire, a pus, în ciuda deosebirilor partice și sociale, serviciile și experiența,i dispoziția neufut ministru. In această continuitate , pe tărâmul constructiv, în concursul ce țî-i dau unii altora și nn raporturile civilizate între cei ce au căzut și cei ce le-au durt locul este un mare și prețios învățământ și pentru partidele politicie de la noi. Uită, din nenorocire, aceste partide că nu sunt altceva decât instrumente de realizare a unei opere, care nu poate fi decât una și același. ți în loc de a se complecta și susține reciproc la caz de nevoie, consideră că datoria și menirea lor de căpetenie este de a se nimici'unele pe altele.' In Anglia, însă aristocrată conservatori ,ajută pe democrații societății și le înlesnesc opera de guvernare. Un exemplu de o frumoasă înălțime morală.. ■..■•'<i ' Această colaborare nu împiedică însă ca programul guvernului laburist sâ fie, atât,în'Chestiunile de politica economică'. sât. SÎ în parte , te chestiunile de politică externă' *> provpc [intlamental deosebit ,de acela, a • consenatgript'',lui‘!Baldovrin. Reamintini ,ci ,in domeniul economic laburiștii-țarita_ liber sebiinfenști, Pe când predecesorii ’ lor erau adepții 'protectionizmului.' Tar trăsătură carațteristică a programului lor, in politica externă este preconizarea unei politici de pace și de dezlegare prin o bnități generală înțelegere a tuturor chestiunilor litigioase de pe uria cărora, Europa nu poate eși din starea tulbure ,ți precară în care se găsește dels, război încoace. Această«tendință» lor a căpătat acum un început de realizare prin scrisoarea adresată de Macdonald d-lui Poincaré. • . ' ■ : ' : Pacifizmul laburiștilor travedeau ochi buni in cheierea de alianțe ai căror autori oricât ar zice și ar asigura că urmăresc menținerea păcii, tratatele ce le semnează au totuși în vedere eventualitatea unui "" război. Pacifismul laburist le dezaprobă, precum dezaprobă și înțelegerile parțiale" de la stat la stat. Ceia ce vor ei, este ca o înțelegere generală între toate statele Europei, intre învingători si învinși, înțelegere obținută la nevoie prin importante concesiuni de o parte și de alta, să se rezolve toate probiemele, inaugurându-se în felul acesta o eră nouă din care să piară neîncrederea ți rivalitățile ascunse sau fățișe. Alta este chestiunea de se ști dacă vor reuți ori ba în această direcțiune. Socotim însă că e bine și de folos Sa relevăm cu tot dinadinsul că un guvern cu adevărat democratic este prin esența sa un guvern pacifist, un guvern politif îi repugnă complicațiile si sensurile războinice Prin atitudinea ce au luat-o din capul loculuidi si cârmuitori ai Marii Britani întăresc odată mai mult adevărul că o guvernare democratică este o chezășie mai sigură pentru păstrarea păcii și întemeierea de bune raporturi intre state si popoare. .Si guvernul laburist debutează printr’un succes. A reușit să aplaneze marea grevă de la caile ferate engleze, grevă care amenința cu o adâncă sguduire a vieței economice din Anglia. . N. BATZARIA sunf în Bilioane? Sofia. ,M.*. La Vamna a sosit venind din Siria, vaporul italian „Drenichia“. La controlul sanitar făcut vaporului de către medicul portului, s-a constatat că doi din marinari erau bolnavi de ciumă cronică. S'au luat intinse măsuri sanitare, iair vasul a fost izolat în largul marii. _ _ Mile laiteior ie lepi UN CAMION AP ȘI CAII DELA CAMION SFÂȘIAȚI FF ȘOSEAUA GALAȚI-BRAILA GALAȚI. .10. — Autoritățile locale au fost înștiințate că pe teritoriul com. Făteoi s’au ivit haite de lupi. Astfel eri dimineață camionarul Costică Baciiu din Galați, plecat din localitate cu un camion să transporte niște mărfuri la Brăila, a fost atacat in apropiere de comn. Făteni de o baltă de lupi. Fiarele au atacat întâi caii trântindu-l jos și după aceea au sărit asupra camionarului, sfâșiindu-i. Spre seară jandarmii au găsit numai dimeJe și oasele lui Badîu, precum și schelet«« căilor. S au luat măsuri pentru »târpirea haitelor de luni. . *r DOI corn SFÂȘIAȚI DE LUPI CLUJ. .10. — In regiunea Dicio San Martin, haite de lupi au atacat satele, decimând turme întregi de oi. U Blajel au mâncat pe copiii Ion și Gheorghe Avram, frați, ce plecaseră cu săniile la pădure. .......... —■ .... Tratativele dintre Grecia și soviete ATENA. ». — • Negocierile începute la Berlin Intre Grecie și Sovietele rusești vizează recunoașterea diplomatică a sovietelor. Logodna de la curtea japoneză PRINȚESA NAGACO logodnica moștenitorului Japoniei U stăritul tunel Narile se trasa 1« ilarului 1 entrarn cari strâni cupoanele sor avea vmsmilitatea si cârttee* între altele, $1 '-'kJ, Hin Str. Or. Tocllescu Oglinda zilei K’am un nasture, să*s cos la haini... Eu am un nasture ,t o să’mi cos o boină la eU Politica noului guvern englez Relațiile cu Rusia — * nOKSipi * Problema Basarabiei discutată (Telegramă particulari) Londra, 20. — O comisiune compusă din reprezentanți ai ministerelor de externe, finanțe și comerț a deliberat sub președinția cui James O'Grady, viitorul reprezentant al Angliei la Moscova, asupra chestiunilor ruse și în special asupra problemei, Basarabiei și a frontierei dintre Rusia și Polonia. S-a luat hotărârea de a amâna datoriile de răsboi ruse până la discutarea chestiunii generale a datoriilor interaliate. Guvernul Macdonald nu a luat nici o măsură pentru a pune propunerea impozitului pe capital la ordinea ele zi a sesiunea parlamentare viitoare. Labouriștii socotesc că o procedare prea grăbită, nu această chestiune ar influența in mod defavorabil comerțul englez. In consiliul de miniștri, primul-ministru a explicat directivele politicei sale față de Franța, Italia, Belgia și Japonia. Unele ziare arată că Macdonald are de gând să se adreseze Ligei Națiunilor în caz că o tranșare a diferendelor franco-engleze s’ar dovedi imposibilă pe cale directă. Ziarul „Eisoning News“ crede că Liga Națiunilor nu va accepta sarcina de mijlocitoare între Franța șî Anglia de teama retragerii din Liga în Franței și Japoniei, mai ales dacă și Germania va fi admisă în Ligă, rânduirea finală și pacificăria Europei. IMPRESIA IN FRANȚA Paris. 30 — Răspunsul francez la mesagel lui Macdonald a fostirămmis aseară, la Londra. Cei doi fruntași guvernămentați, au schimbat asigurări mutuale,, că împotriva tuturor divergințelor survenite intre opinia publică din țările lor respective, dânșii vor face tot posibilul spre a orândui diferendele actuale in mod prietenesc și a coopera la refacerea Europei. Presa franceză aprobă in unanimitate aceste sentimente demne de laudă. NOUI DECLARAȚII ALE LUI MACDONALD Londra. .10. — Salutat la stațiunea Edinburgh de către partizani săi, cari veniseră să-l salute Macdonald a declarat: ...Guvernul are în fața sa o grea însărcinare, speră însă că poporul va fi, răbdător. Roma nu a fost clădită într-o zi și Europa nu poate fi reorganizată, în grabă. Zi cu zi vom căuta să facem cu răbdare ce ne ia sta în putință pentru ca țara să aibă încredere în guvernul laburist. Nădăjduesc că încrederea care ni s’a manifestat îndată după venirea noastră la cârmă va dăinui luni sau ani întregii, după cum vom rămâne în guvern. Am auzit că valorile de stat s’au urcat. Când am intrat în guvern ni s’a spus că Anglia merge spre peite! DECLARAȚIILE MINISTRULUI THOMAS Adresându-se ziariștilor ministrul coloniilor Thomas spune: Nu putem spune că noul guvern este satisfăcut cu actuala stare a lucrurilor, dorește însă să înfăptuiască un progres prin demersuri înțelepte iar nu prin triumful violenței depășind drepturile sale. Guvernul poate greși, însă niciodată nu va căuta sa micșoreze mărirea și strălucirea britanică. Dorința sa este de a vedea propășind acest imperiu și de a strânge și mai mult legăturile dintre Marea Britanie și celelalte părți din imperiu. Thomas, declară că va căuta să desfășoare traficul căilor ferate din imperiu care va ajutora la remedierea problemei lipsei de lucru. Relațiile franco englez e , soiuri iutii lui KidnaM și Poncaié Leaf Isid. SO. — Una din cele dintâi acțiuni ale lui Ramsay Macdonald a fost — venind la putere — sa trimis o scrisoare personală lui p oincare' dupce un fâlîri termeni prietenești și se zvonește astăzi că primul ministru francez a și trimis răspunsul. Corespondentul politic al ziarului „Daily Telegraph” spune: Informând pe d. Poincare de formarea guvernului său, Macdonald declară cu perfectă probitate, că regiunile dintre Anglia și Franța, au încetat— din diferite motive — de a fi atât de prietenești cum erau mai înainte. Macdonald este distrus de a fi Prevenitor, încercând să pite la cale,im aranjament complect lămurit și linat ",și nădăjduește că guvernul francez va manifesta, acelus spirittvșâctor, cu care ăiflcdonald este gata de a discuta toate chestiunile in suspensiune. RĂSPUNSUL LUI POINCARÉ Răspunsul d-lui Poincaré a fost așteptat cu oarecare îngrijorare, căci nu pentru prima oară primul ministru britanic a întins mâna sa cu prietenie fără ca gestul său sa fie primit cu proveniență. Pare totuși că răspunsul d-lui Poincaré este întocmit in termeni simpatici, cari ne dă nădejdea că discutarea chestiunilor dificile se va face intr’o alt moșferă mai prielnică.. Se crede ca scrisorile vor fi publicate, mi a transpirat insă nupiie hotărit asupra acestui spunet. Cu alte ocazii, noul prim-ministru britanic a arătat clar dorința sa de a obține cooperarea trailecza in scop de a ajunge la o P anul XXI no. mm Vineri 1 Februarie 1924’ 2 Lei exemplarul 4 Lei în străinătate Imprumuturile externe Italia acordă un împrumut Români« Prima, 30 ■ fuador). — Agenția Havas semnalează știrea dată de„Chicago Tribune“ după care Italia ar consimți un împrumut de 100 milioane lire N României* ip11 Paris, 30. (Fiactor). — „Havas" anunță că cercurile diplomatice franceze confirmă că guvernul român a renunțat la împrumutul din Franța din cauza urgenței cheltuielilor proiectate și că guvernul român a căutat și a găsit un concurs financiar fără de Franța. Relațiile dis:.* tre Franța și România rs j mân cordiale, cum ar * petar d. Antonescu er: guvernului francez* UN COMUNICAT Ministerul de război ne trimite spre publicare următorul comunicat: Unele ziare au dat Informațiunea, ca guvernul a renunțat la Împrumutul de 100.000.000 franci, ce urma să se facă în Franța, pe motivul, că autoritățile militare franceze au încercat să ne dea. In schimbul acestei sume, material uzat și neîntrebuințabil Ministerul de răsboiu aduce la cunoștință, că această informațiune este lipsită de orice temelu. Lipsă de bani, lipsă de materia! Ce s’a constatat la ultima conferință direcțională La Camera, d. Toma, deputat guvernamental din Bucovina, a făcut un tablou din cele mai negre, în privința celor ce se petrec cu circulația căilor ferate. După ce a arătat că nu există nici geamuri nici lumină, nici căldură , că circulația se face în neștire și că numai datorită unei minuni, nu se înregistrează deraieri și ciocniri mult mai numeroase decât cele de pana acum. d. Toma a declarat, în atenția Camerei, că circulația pe anumite linii din Bucovina este mult interioară, celor ce se petreceau în intervalul de timp din 1 518, când bolșevicii care erau această regiune. Tabloul făcut de d. Toma este su* gesti’v, impresionării:. D-sat*,s’ș-, mulțumit. Irist, numai cu descrierea și n’a căutat să stabilească pricinele, cu spabilitățile, și, mai cu seamă, n’a indicat vreun mijloc, de îndreptare. • A lăsat probabil acest lucru în seama d-lui general Văitoianu, ministrul comunicațiilor, care va avea să răspundă comunicărei deputatului majoritar din Bucovina. CONSTATĂRILE CONFERINȚEI REGIONALE Concomitent, cu aceasta insă, s’a produs un alt fapt. A avut loc conferința lunară a directorilor regionali. ceferiști. In această conferință s’a analizat pe larg situația, s’a cercelat câinele și s’a stabilit, precis vinovățiile. I Starea de mizerie de la căPe ferate se datorește, pe deoparte faptului, că nu se pune la dispoziții fondurile necesare, și, pe de alta, rigidităței formelor bironcratice, care impedică executarea in timp, a angajamentelor și furniturilor. Conferința direcțională a constatat că lipsesc cărbuni, lipsește păcură,lipsesc uleiuri, gramuri, lemne de foc, material pentru mașiniși vagoane etc. Lipsesc de toate, așa că te med mici cum de mai circulă trenurile. Dar nu numai atât. Conferința a constatat că nici nu se poate spera intr’o ameliorare grabnică. Nu este posibil să se facă ceva, fără bani, și nu se poate administrație comercială, in vremurile de team, cu normele de procedură dinainte de războiu. UN FAPT CARACTERISTIC O pildă caracteristică, care ilustrează cele de mai sus. Căile ferate au nevoie, pentru campania de lucru, care începe la primăvară, de 2 milioane traverse. S’au publicat licitații. Nu s’au prezentat concurenți, decât pentru 300.000 traverse. Tot astfel pentru lemne de foc. Este nevoie de 700.000 mnc. și s’au prezentat pentru 80.000. Explicația e foarte simplă. Nu se prezintă, furnizorii, fiindcă formele bironcratice — care impun mari sacrificii materiale — sunt excesiv de multiple și, in al doilea, fiindcă directia căilor ferate plătește enorm, de greu. Până nu se vor înlătura aceste doua cauze, treabă bună nu se va putea face la căile ferate. Chin grâului Ienonimii Morarii la d. ministru al Industriei Delegațiunea morarilor din Capitală, după cum se hotărâse un andienția precedentă, care a.«VȚut loc la d. ministru al industriei, sa prezentat din nou ori dimineață d-lui. Tancred Constantinescu pentru primi rezultatul deriziunilor d-sale a în chestiunea grâului necesar alimentației Capitalei. Se știe că morarii au pus in vedere ministerului că, în urma ridicărei prețului grâului la peste 50000 de lei vagonul, sunt în imposibilitate a-și mai procura grâul trebuincios pentru fabricațiunea pâinei decât cu pierderi pe care nu le mai pot suporta. Ca atare ei au cerut să li se procure grâu în condițiuni convenabile, sau să se ridice prețul fâinei, sau, în sfârșit, sâ se găsească, vreo altă soluție,, care să le permită, a nu lucra in pagubă. COMUNICAREA D-LUI TANCRED CONSTANTINESCU D. Tancred Constantinescu, in audiența de er. a comunicat delegațiunei morarilor că e preocupat, nu de aproape de această problemă și tocmai pentru a-i da o soluție pe cât se, poate mai mult, satisfăcătoare a luat dispozițiuni pentru, adunarea tuturor datelor necesare în cauză. Cum lucrările statistice , sunt aproape gata, convoacă, pe morari la o conferință ce va avea loc Vineri la ora 6 după amiază și la, care vor lua parte și d. ministru de finanțe Vintilă Brătianu. .. Roagă deregățiunea ca până atunci să întocmească un memoriu in care să expună, situațiiunea morarilor făcând în acelaș timp propuneri precise de soluțiile ce cred că ș’ar putea da chestiunei, tinăndu-se seamă de întregul complex al problemei. MORARII DIN CAPITALA FAȚA DE CEILALȚI D-sa recunoaște că morarii din Capitală, din cauza prețului pâinei care, aci, e mai mic decât aiurea, sunt dezavantajați față de morarii din restul tării și mai ales din Ardeal unde pâinea neagră, se plătește cu 6—7 lefi, totuși ii roagă să tină seama, de situațiunile de fapt din Capitala tării și propunerile, ce vor face să fie pornite dintr-un spirit de armonizare a tuturor intereselor. —h. v. — * 65 ZIARUL „DIMIHEIlTS CUPON DE PEEK. SERIA IV-a No. 31 Stränger: aceste cupoane Adunând 90 de cupoane certsecutive primiți cinci bonuri de participare la tragerea marilor premii oferite gratuit de ziarul ..BaMieDEpsia“. Tragerea la sfârșitul lunei Ram« 1924.