Dimineaţa, mai 1924 (Anul 21, nr. 6276-6304)
1924-05-01 / nr. 6276
BUCUREȘTI. S&tafer 8 pagini fondat Iq 1904 da Const RfiILE Amânarea conferinței anglo-ruse SEAFIELD. 26. — Comisiunea anglo-sovietică care se ocupă cu datoriile și cu alte chestiuni financiare s’a întrunit azi dimineață și s’a divizat în două sub-comisiuni. După amiază s’a întrunit al doilea comitet, care se ocupă cu chestiunea comerțului și a navigației. ■& LAFAYETTE. 27. — Consiliul sindicatelor muncitorești a protestat contra memoriului înaintat de bancherii britanici, și arată că Rusia nu poate să recunoască datoriile făcute sub regimul țarist și Kerensky. Dacă Anglia va acorda credit Rusiei, declară consiliul, noi vom rambursa acesteia un pur centagiu moderat. Bunurile particulare însă nu vor fi niciodată restituite străinilor. In caz contrariu, vom interzice negocierile comerciale între bancherii britanici și capitalurile private ruse, amenințările de boycot ale bancherilor britanici nu ne sperie de loc". Paris. 28. — Corespondentul din Londra al ziarului Le Temps anunță că conferința anglo-rusă a fost amânată. Ea nu va fi convocată din nou dedecât după ce comisiunea însărcinată cu chestia tratatelor va fi supus raportul ei. Este probabil că lucrările acestei comisiuni vor necesita câteva luni. * Hi? Ulii Sili S3 Mi on rail filitii si ini SEAFIELD, A8. — Ramsay Mac Aberavon, în Wales. Nu se va reedwaldi și fiica na, d-ra Isabel Macdonald, vor sosi mâine la Windsor pentru a petrece sfârșitul săptămânei cu regele și regina. Ziarele comentează mult aceasta. „Evening News“ spune că însăși regina Victoria, care prevedea puterea partidului laburist,nu ar fi primit la castelul din Windsor în calitate de prim-ministru, un mic burghez dintr-un sat scoțian. Predecesorii reginei Victoria ar fi privit aceasta ca un vis fantastic. Primul-ministru se va reîntoarce la Londra Duminică noaptea și Luni va pleca sa întoarce la Londra decât Miercuri și deci nu va asista la ședința parlamentului de Marți, când Snowden, ministrul finanțelor, va depune budgetul. Se crede că acest prim budget al guvernului laburist va suferi mici modificări. Probabil vor fi reduceri asupra taxelor de import asupra ceaiului și zahărului; tot astfel nu se vor mai reînnoi taxele de 33 la sută impuse în 1915 pentru automobile, filme cinematografice și ceasoamice și pendule. Capitala Paștele în Efectele scumpetei.-Deziderate neîmplinite.-Pumnul de marfa pe sacul cu ban Paștele și-au petrecut tradiția cu modificările apucăturilor noi și cu dureroasele scuturături impuse de nerezolvirea problemei valutare. In ajun, în piață preturi de speriat. Kilogramul de carne de miei a început dela 70 lei spre a scădea în noaptea de Sâmbătă la 40—45. Sutele de miei erau înșirate spre a provoca pofta clienților. Raportul de la preț la buzunar a potolit entuziasmul pascal și mieii au rămas in cârlige în așteptare zadarnică. Ni se spune că s-ar fi realizat paffube apreciabile în locul câștigului sperat de măcelarii detailiști. IN PIAJA DE ■ Se pare că bucureșteanul a început să-și asigure un serviciu de aprovizionare practic. In tovărășie cu alti câțiva mahalagii, pleacă în provincie unde alimentele. In special carnea, sunt maieftine, își pune într’un coș cumpărăturile, al căror preț Plus biletul pe c. f. r„ nu întrece piața Capitalei și își alimentează vecinii întovărășiți. Sistemul nu cere decât putină pricepere și ceva spirit de inițiativă. Pe la periferie, mahalagiii au delegat cu acest serviciu gospodăresc pe băcanul din colț. Sâmbătă seara au sosit în prăvălie 40—50 taliei și urnea a scăpat de îmbulzeală rostindu-se după puterile buzunarului. „Haine de Paște Iată o expresie pe care valuta t, desființat-o aproape complect! Tânărul de acum ani care aștepta Paștele ca ,în piască“ a făc„ tocș celui, care găsește un prilej să se cârpească sau să întoarcă pe dos, costumul întors, încă odată anul trecut. „Hainele de Paști“ rămâne un deziderat nerealizabil decât de cei „cu stare“ adică în posesiunea unui disponibil cifrat cu zecile de mii de lei. In schimb, în prima zi a doua zi de Paști n’au mai rămas taximetre libere în Capitală. Economia pe care a făcut-o gospodarul dela carne și de la zarzavat, a dat-o la taximetru plimbându-și buna dispoziție cu toț..» . ... , i y jy ta tamnia, ciae peste sramau«. La curse, aceiaș lume, aceleași surprize devenite obișnuință de atâta repetare. Ceva mai multă revărsare a periferiei care pariază la Paști. Eleganța a petrecut cu tact ca de obicei. Cum chestiunea valutară n’o prea preocupă în grad așa de înalt, ea nu și-a părăsit tabietul. Iar la marginea orașului, gramofonul cumpărat înainte de război și pianele din spinările țiganilor au readus, pe lângă mesele cu pelin, sub verdeața proaspătă de Aprilie, ceva, o, foarte puțin, din patriarhalitatea de altă dată. Fiindcă vorba unuia, — înainte te duceai ,nu piața cu un pumn de bani, și te întorceai cu un sac de marfă, — acum te duci cu un sac de bani, și dacă vii cu un pumn de marfă! — D. D.>. —! # * * LEGUME Tensiunea dintre România și Rusie in demers al d-lui Pută la Belgrad Mareșalul Foch și alianța franco-română Morning Post comunică din Belgrad că tensiunea dintre Rusia și România din cauza Basarabiei are repercusiuni semnificative in țările slave ale Micei Antante. Problema e foarte mult discutată actualmente la Belgrad. Guvernul iugoslav s’a găsit în imposibilitatea de răspunde în mod afirmaativ la avansurile făcute de d. Buca la Belgrad, ca să adere la alianța franc corromană.El a arătat că guvernul a demisionat și că noul lubern nu va fi probabil formal decât luna viitoare, în momentul redeschiderei parlamentului și că va trebui să se aștepte și rezultatul alegerilor, cari vor avea loc peste trei luni, înainte de a se putea lua o decizie asupra unei chestiuni atât de importante. Pe de altă parte, deși toate guvernele, cu excepția poate a celui din ,Belgrad a cărui atitudine este ipotetică, sunt riguros anti-bolșevice. este totuși greu de a închipui o colaborarea între Iugoslavia și România, îndreptată contra Rusiei, căci sentimentul panslav este profund înrădăcinat în toate clasele Iugoslaviei. PRESA JUGOSLAVA CONTRA ROMÂNIEI — Telegramă particulară 1- BELGRAD, 27. — Ziarele Se ocupă cu deamămmtul de știrile din Paris după care Franța ar dori să cuprindă și Jugoslavia în tratatul de alianță cu România contra Rusiei. Ziarele sau îndreptat poziție înpotriva acestui proiect și declară că nu poate fi vorba ca poporul iugoslav să sprijine rasa latină contra fraților ruși. MAREȘAL* FACH CONTRA ALIANȚEI FRANCO-ROMÂNE? — Telegramă particulară — Roma, 27. — 'Messaggero afirmă că mareșalul Fach ar fi deconsiliat gaavernsl franecez de a încheia o alianță cu România, deoarece ea ar fi pus Franța înfige situație primejdioasă. Aceasta este cauza pentrecare, negocierile sa intre. Franța și România stagnează aotușalmente. Franța este însă, prin nou • distinsă să acorde României un împrumut în scop de înarmare. N. R. Știrea deși este îrtegistrată de Messaggero oficiosul guvernului italian, trebuie primită cu toată rezerva de oarece parte din presa italiană a fost ostilă unei alianțe franco-române. pe punctul de a se încheia cu puterile accidentale, sunt primite cu rezervă la Roma. S’a comentat deosebit de mult zvonul despre încheierea eventuală a unei conventei militare franco-iugoslavă. Acest zvon ar fi făcut obiectul unei corespondente diplomatice intre Roma și Belgrad. Guvernul iugoslav a desmințit energic zvonurile răspândite în această privintă. Chestiunile care vor fi discutate cu ocazia călătoriei suveranilor iugoslavi la Paris nu vor privi decât lichidarea datoriilor de război iugoslave către Franța, plata furniturilor franceze către Iugoslavia, făcute, după război, și plata cupoanelor rentei de stat sârbe. Dacă se va realiza un tratat de alianță între Franța și Iugoslavia, el nu ar avea decât un caracter general, și nu militar, având în vedere că a fost precedat de tratatul italo-iugoslav. ALIANȚA franco-jugo- SLAVĂ Daily Express de la 20 Aprilie spune că, după știri din Paris, Franța va încheia cu Iugoslavia un tratat de alianță identic aceluia pe care la încheiat cu Cehoslovacia. Publicarea tratatului va avea loc la sfârșitul lunii Mai, cu ocazia vizitei suveranilor sârbi în Franța. I După cum am mai arătat, regele și regina JugosI slaviei vor fi primiți ofici :. 'fa -i&șr jrt». în mua de 2ă ai. D. I. G. DUCA .'•'ji.ui-iiA’.Hw GENERAL FOCH D. Ciolac Antici despre campania presei sârbe contra României „Le Temps"” publică declarațiunile făcute corespondentului său din București de Ciolac Antici, ministru al Jugoslaviei în România, asupra campaniei ce o duce de câtva timp presa din Belgrad contra țarei noastre. „Nu prea înțeleg insurecția din presa ambelor țări, suscitată de delimitarea frortierei românosârbe din Banat, a declarat d. Ciolac Antici. , Delimitarea și schimbul comunelor în litigiu s’au făcut un acordul complect al comisiunei mixte. Comisiunea interaliată a constatat numai acordul existent, ceea ce dovedește tocmai intențiile amicale și conciliante de cari au fost animate cele două părți cu prilejul executării protocolului. Pare că excese de zel din partea autorităților locale au provocat unele incidente. Comisiunea mixtă va trebui să stabilească exact faptele și apoi acțiunea diplomatică urmată între cele două guverne va duce desigur la o regulare amicală a incidentului. Nervositatea presei nu a influențat deloc raporturile cordiale cari există între cele două țării", întrebat asupra opiniei iugoslave cu privire la o alianță eventuală a Franței cu România, ministrul Iugoslaviei a spus: „Este prematur de a răspunde înainte de realizarea sigură a acordului care va sancționa această alianță. Pare totuși că Iugoslavia n’ar putea să aibă nicio neliniște în privința încheierei acestei alianțe, care rămâne in cadrul tratatelor și va contribui la pacea generală, ca și tratatul franco-cehoslovac sau ca tratatul italo-iugoslav. Nu trebue exagerat nici importanta dtului recent intre Roma și dezacorBucurești. Interesele și sentimentele comune celor două țări vor friumai ușor asupra dificultăților trecătoare. D. CIOLAC ANTICI ratat le alianță Intra statale lalta- Giraji punerile ntdieiile ROMA, 29. — Știrile din Paris și Londra despre tratatele de alianță pe care untre state balcanice ar, II Mitodinestul Trotzky DECLARAȚII CONTRADICTORII ASUPRA BASARABIEI Trotzky, reîntors la Moscova ca șef al armatei roșii, a declarat — după cum arată "Morning Post" de la 21 Aprilie, — că este perfect de acord cu grupul Stalin-Zihovieff care era putere și care, precum se știe, nu face niciun secret din faptul că lucrează pentru izbânda „revoluției universale“. „Morning Poet“ spune că Trotzky continuă să spere într’un succes al revoluției în Germania., „Revoluția în Germania, a zis Trotzky, n’a fost amânată în mod Indefinit. Dacă ea nf a și reușit, este fiindcă germanii n’au încă un partid comunist la înălțimea situației și fiindcă massede germane nu au un conducător de talia unui Lenin“. Sperând într’o revoluție germană, Rusia — a zis Trotzky „ n'are interes să se lege prea mult de un alt stat. Despre MacDonald a spun că este un simplu menșevic creștin și că nu așteaptă mult de la dânsul. Ceea ce i treble Rusiei sunt înainte de toate capitaluri străine, credite și dacă le va obține de la englead, în urma tratativelor cari au loc la Londra, va saluta aceasta ca un eveniment foarte important. Dar nu va recunoaște datoriile publice. ^Am declarat în mod solemn în t9ff că ne vom plăti datoriile guvernelor țariste și e să ne ținem de cuvânt.” ■ Din ce privește relațiile cu România, declarație lui Trotzky sunt contradictorii. După cât ne amintim, când a fost în Caucaz, a spus că „nu poate garanta că neînțelegerea ruso-romiletă nu va duce poate la un război“ și că, deoarece „România are o armată și noi avem o armată, armatele acestea e posibil să ajungă a fi utilizate“. Reîntors la Moscova, Trotzky a ținut un alt limbaj, într’o depeșă din capitala Sovietelor, Daily News (de la 21 Aprilie), arată că Trotzky a spus într’un interview că :.Rusia nu face nici un fel de pregătire de război. Nu se poate preciza când și în ce Împrejurări Basarabia o stabtie dreptul de a vot-determinare. In orice cazi o să facem toate sforțările ca Basarabia să poată hotărî asupra soartei ei, fără să recurgem la război". .... m anul XXI - Mo. 627. Joi 1 Iain 1924 . 2 Lei exemplarul 4 Lei In străinătate Catastrofa din Linn aprini Elveția Milli. Scene înfiorătoare. ~ înmormântarea victimelor BERNA. — Amănunte din ce în ce mai înfiorătoare sosesc asupra catastrofei de lângă Bellinzona. Ciocnirea s-a întâmplat între două locomotive electrice, dintre cari una cel puțin, mergea cu o viteză de 60 kilometri pe oră. In timpul ciocnirei s’a sfărâmat și a exploadat, rezervorul de gaz al unui vagon direct Milano- Berlin. OAMENI CARI ARD CA FACLULE Scenele ce s’au petrecut într’însul sunt de nedescris. Pasagerii dormeau toti. Zguduirea îl trezise, dar multora le prinsese picioarele între canapele. Ei au ars de vis ca niște lumânări. Geamurile erau inaccesibile. Prin ele, pasagerii săriți din tren, vedeau, fără a putea să le vie în ajutor, pe nenorociții cari urlau de durerile arsurilor. La o fereastră stătea o femee cu un copil în brațe. Ardea și nu era chip s-o ajuți. Unîî ■ aceșîîîrc noroc în reușiră să sară din tren, — dar fugeau nebuni de spaimă și durere, asemenea unor făclii ambulante. Orice ajutor era îngreunat prin faptul că fierul vagoanelor venind în contact cu șinele de transmisiune a electricității, dădeau Ioc la formidabile descărcări. CURAJUL Digul ScĂREI Totuși un arhitect, Forthmann din Colonia, care se afla in vagonul imediat următor și din care au pierit de asemenea mai multe persoane, a trezit de zguduitura ciocnirei și salvându-se cu greu de primejdia de a fi prins și tamponat intre canapelele vagonului, — a spart cu pumnul fereastra vagonului, a sărit pe ea afară și a salvat apoi pe tatăl, mama și sora sa, toți grav răniți. Apoi a mai putut salva pe vărul său. Abla, abia, îl dusese insă in spinare la oarecare depărtare de linie, și acest al doilea vagon luă foc. IDENTIFICAREA MORȚILOR Identificarea victimelor, s’a făcut incomplect și cu mare greutate. Nenorociții pasageri erau complect carbonizați. Numai după numele înregistrate la diferitele birouri de bilete, s’a constatat indentitatea uncra. Alții au fost recunoscuți după unele obiecte. Astfel soția fostului ministru german Helfferich i-a recunoscut după o verighetă și o fractură a piciorului, pe care o suferise cu puțin înainte, căzând de pe un cal. înainte de sosirea ei însă se stabilise cu siguranță că a pierit în acest accident, căci s’a găsit in vagonul de bagaje cuferele sale, în cari aveau și unele aâte ale sale. ÎNMORMÂNTAREA VICTIMELOR Inmormăntărea rămășițelor ironizate ale victimelor s’a ritotta Bellinzona. Cele cari n’av ju"" put fi identificate, au fost ca'rat e într’o singură groapă. Rămășiele lui Helfferich și ale mamei sele care a murit odată cu dânsul, vor fi duse în Germania.La înmormântare peste 3.000 persoane din Bellinzona, au urmat carele funebre. Reprezentanții autorităților elvețiene, consuli, germani din Lugano și Geneva au fost de față. Prăvăliile din străzile pe cari au trecut cortegiul erau închise, PAGUBELE Pagubele sunt evaluate la namai patru milioane franci elvețieni, fără a se ține seamă de despăgubirile ce se vor plăti moșiii «i *1_-----------1,lAe meniur viu intcin. O VEDERE A LOCULUI CATASTROFEI Inimii Pagubele se urcă la 300.000 lei mine. Un incendiu a izbucnit eri dim, pe la orele 6 jum. la fosta fabrică de uleiuri „Mercur“, actualmente transformată în societate anonimă pe acțiuni sub firma Carol Zimmer et Co,adtor delegat al societății fiind chiar d. Carol Zimmer, fabrică ce se află situată în str. Spătarul Preda (Filaret). Incendiul a fost observat de niște trecători, cari au dat alarmă, la fața locului sosind postul Central de pompieri cu noul material de incendiu sub comanda d-lui căpitan Pancu și care post secondat de pompierii fabricei de uleiuri ,.Foenix” situată alăturat de fabrica Zimmer et Co. au luat măsuri pentru stingerea focului CUM A IZBUCNIT FOCUL azi dim. când începuse să ia gra porții. Grație măsurilor luate la timp pompieri, focul a putut fi stins orele. 10 dim. Au fost mistuite de flăcări cei 60.000 kgr. de sămânță de floarea soarelui, depozitată in atelierul de uscătorie. ‘A mai suferit avarii atelierul de uscat turtele uleioase, situat sub cel de uscat sămânța și unde a ars de asemeni o cantitate de turte uleioasa. In timpul incendiului un zid al atelierului uscătoriei s’a prăbușit fără să fi făcut vre o victimă. Marele motor „Diesel” al fabricei a putut scăpa neatins. Deasemeni registrele au fost salvate. Pagubele se evaluiază la aproximativ 300.000 lei. Incendiul a izbucnit la etajul de sus al fabricei, unde era uscătoria semințelor și unde fusese depozitată o cantitate de 6 vagoane sămânță de floarea soarelui ce sosise fabricei în cursul săptămânei dinaintea Paștilor In momentul izbucnirei focului nu se afla la fabrică decât paznicul de noapte Erhard Ahmet, care, interogat, a declarat că dimineața pe la orele 1 lun, el a făcut o inspecție prin acele ateliere fără să fi observat ceva însă. Fabrica încetase lucrul încă de Vineri și urma a fi reluat azi dim, când și venise acolo atât vizitiul ,cât și mai mulți lucrători, neputând intra în ateliere din cauza incendiului ce izbucnise deja. Se crede că focul a luat naștere de la atelierul de uscat sămânța, unde s-ar fi ajuns sămânța în coaje, ce fusese întinsă la uscat pe plăcile încălzite înainte de încetarea lucrului, a ars înfunda, probabil să năjgemm ZIARUL „DIMINEAȚA CUPO DE PREMIi seria v-al. 15 Strângeți aceste cupoane. Adunând 90 de cupoane consecutive primiți cinci bonuri de participare la tragerea marilor premii oferite grault de ziarul "DIMINEAȚA“ 1