Dimineaţa, mai 1924 (Anul 21, nr. 6276-6304)

1924-05-01 / nr. 6276

BUCUREȘTI. S&tafer 8 pagini fondat Iq 1904 da Const RfiILE Amânarea conferinței anglo-ruse SEAFIELD. 26. — Comisiunea a­nglo-sovietică care se ocupă cu datoriile și cu alte chestiuni finan­ciare s’a întrunit azi dimineață și s’a divizat în două sub-comisiuni. După amiază s’a întrunit al doilea comitet, care se ocupă cu ches­­tiunea comerțului și a navigației. ■& LAFAYETTE. 27. — Consiliul sindicatelor muncitorești a protes­­t­at contra memoriului înaintat de bancherii britanici, și arată că Rusia nu poate să recunoască da­toriile făcute sub regimul țarist și Kerensk­y. Dacă­­ Anglia va acorda credit Rusiei, declară consiliul, noi vom rambursa acesteia un pur centagiu moderat. Bunurile particulare însă nu vor fi nicioda­tă restituite străinilor. In caz con­trariu, vom interzice negocierile comerciale între bancherii brita­nici și capitalurile private ruse, amenințările de boy­cot ale ban­cherilor britanici nu ne sperie de loc". Paris. 28. — Corespon­dentul din­ Londra al zia­rului Le Temps anunță că conferința angl­o-rusă a fost amânată. Ea nu va fi convocată din nou de­­decât după ce comisiu­­nea însărcinată cu ches­tia tratatelor va fi supus raportul ei. Este­­ probabil că lucrările acestei com­i­­siuni vor necesita câteva luni. * Hi? Ulii Si­li S3 Mi on rail filitii si ini SEAFIELD, A8. — Ramsay Mac­ Aberavon, în Wales. Nu se va re­edwaldi și fiica na, d-ra Isabel Mac­donald, vor sosi­­ mâine la Windsor pentru a petrece sfârșitul săptămâ­­nei cu regele și regina. Ziarele co­mentează mult­­ aceasta. „Evening News“ spune că însăși regina Vic­toria, care prevedea puterea parti­dului laburist,­­nu ar fi primit la castelul din Windsor în calitate de prim-ministru, un mic burghez dintr-un sat scoțian. Predecesorii reginei Victoria ar fi privit aceasta ca un vis fantastic. Primul-minis­­tru se va reîntoarce la Londra Du­minică noaptea și Luni va pleca sa întoarce la Londra decât Miercuri și deci nu va asista la ședința par­lamentului de Marți, când Snow­den, ministrul­ finanțelor, va de­pune budgetul. Se crede că a­­cest prim budget al guvernu­lui laburist va suferi mici modifi­cări. Probabil vor fi reduceri a­­supra taxelor de import asupra ceaiului și zahărului; tot astfel nu se vor mai reînnoi taxele de 33 la sută impuse în 1915 pentru auto­mobile, filme cinematografice și ceasoamice și pendule. Capitala Paștele în Efectele scumpetei.-Deziderate neîmpli­nite.-Pumnul de marfa pe sacul cu ban Paștele și-au petrecut tradiția cu modificările apucăturilor noi și cu dureroasele scuturături impuse d­e nerezolvirea problemei valutare. In ajun, în piață preturi de spe­riat. Kilogramul de carne de miei a început dela 70 lei spre a scădea­ în noaptea de Sâmbătă la 40—45. Su­tele de miei erau înșirate spre a provoca pofta clienților. Raportul de la preț la buzunar a potolit en­tuziasmul pascal și mieii au rămas in cârlige în așteptare zadarnică. Ni se spune că s-ar fi realizat pa­­ffube apreciabile în locul câștigu­lui sperat de măcelarii detailiști. IN PIAJA DE ■ Se pare că b­ucureșteanul a înce­put să-și a­sigure un serviciu de a­­provizionare practic. In tovărășie cu alti câțiva mahalagii, pleacă în provincie unde alimentele. In spe­cial carnea, sunt mai­eftine, își pu­ne într’un coș cumpărăturile, al că­ror preț Plus biletul pe c. f. r„ nu întrece piața Capitalei și își ali­mentează vecinii întovărășiți. Sis­temul nu cere decât putină price­pere și ceva spirit de inițiativă. Pe la periferie, mahalagiii au de­legat cu acest serviciu gospodăresc pe băcanul din colț. Sâmbătă seara au sosit în prăvălie 40—50­ taliei și urnea a scăpat de îmbulzeală ros­­­tindu-se după puterile buzunaru­lui. „Haine de Paște Iată o expre­sie pe care valuta t, desființat-o a­­proape complect! Tânărul de acum ani care aștepta Paștele ca ,în piască“ a făc­„ tocș celui, care găsește un prilej să se câr­pească sau să întoarcă pe dos, cos­tumul întors, încă odată anul tre­cut. „Hainele de Paști“ rămâne un deziderat nerealizabil decât de cei „cu stare“ adică în posesiunea unui disponibil cifrat cu zecile de mii de lei. In schimb, în prima zi a doua zi de Paști n’au mai rămas taximetre libere în Capitală. Economia pe care a făcut-o gospodarul dela carne și de la zarzavat, a dat-o la taximetru plimbându-și buna dispoziție cu toț­..» . ... , i y jy ta tamnia, ciae peste sramau«. La curse, aceiaș lume, aceleași surprize devenite obișnuință de a­­tâta repetare. Ceva mai multă re­vărsare a periferiei care pariază la Paști. Eleganța a petrecut cu tact ca de obicei. Cum chestiunea valutară n’o prea preocupă în grad așa de înalt, ea nu și-a părăsit tabietul.­­ Iar la marginea orașului, gramo­fonul cumpărat înainte de război și pianele din spinările țiganilor au readus, pe lângă mesele cu pelin, sub verdeața proaspătă de Aprilie, ceva­, o, foarte puțin, din patriar­halitatea de altă dată. Fiindcă vorba unuia, — înainte te duceai ,nu piața cu un pumn de bani, și te întorceai cu un sac de marfă, — acum te duci cu un sac de bani, și dacă vii cu un pumn de marfă! — D. D.>. —! # * * LEGUME Tensiunea dintre România și Rusie i­n demers al d-lui Pută la Belgrad Mareșalul Foch și alianța franco-română Morning Post comunică din Belgrad că tensiunea dintre Rusia și România din cauza Basarabiei are repercusiuni semnificati­ve in țările slave ale Mi­cei Antante. Problema e foarte mult discutată ac­tualmente la Belgrad. Gu­vernul iugoslav s’a găsit în imposibilitatea de răspunde în mod afirma­a­tiv la avansurile făcute de d. Buca la Belgrad, ca să adere la alianța franc corromană.­­El a arătat că guvernul a demisionat și că noul l­ubern nu va fi probabil formal decât luna viitoare, în momen­tul redeschiderei parla­mentului și că va trebui să se aștepte și rezulta­tul alegerilor, cari vor a­­vea loc peste trei luni, înainte de a se putea lua o decizie asupra unei chestiuni atât de impor­tante. Pe de altă parte, deși toate guvernele, cu excep­ția poate a celui din ,Bel­grad a cărui atitudine e­­ste ipotetică, sunt riguros anti-bolșevice. este totuși greu de a închipui o cola­borarea între Iugoslavia și România, îndreptată contra Rusiei, căci senti­mentul panslav este pro­fund înrădăcinat în toate clasele Iugoslaviei. PRESA JUGOSLAVA CONTRA ROMÂNIEI — Telegramă particulară­­ 1- BELGRAD, 27. — Ziarele Se o­­cupă cu deamămmtul de știrile din Paris după care Franța ar dori să cuprindă și Jugoslavia în tratatul de alianță cu România contra Rusiei. Ziarele sau îndreptat poziție înpotriva acestui proiect și decla­ră că nu poate fi vorba ca poporul iugoslav să sprijine rasa latină con­tra fraților ruși. MAREȘA­L* FACH CONTRA A­LIANȚEI FRANCO-ROMÂNE? — Telegramă particulară — Roma, 27. — 'Messag­gero afirmă că mareșa­lul Fach ar fi d­econsiliat gaaverns­l franecez de a în­cheia o alianță cu Româ­nia­, de­oarece ea ar fi pus Franța înfige situație pri­mejdioasă. Aceasta este cauza pentre­­­­care, nego­cierile sa intre. Franța și România stagnează ao­tușalmente. Franța­ este însă, prin nou • distinsă să acorde României un îm­prumut în scop de înar­mare. N. R. Știrea deși­ este î­rtegis­trată de Messaggero oficiosul gu­vernului italian, trebuie primită cu toată rezerva de oarece parte din presa italiană a fost ostilă­­ u­nei alianțe franco-române. pe punctul de­ a se încheia cu pu­terile accidentale, sunt primite cu rezervă la Roma. S’a comentat deosebit de mult zvonul despre încheierea eventuală a unei conventei militare franco-iu­­goslavă. Acest zvon ar fi făcut o­­biectul unei corespondente diplo­matice intre Roma și Belgrad. Gu­vernul iugoslav a desmințit energic zvonurile răspândite în­ această pri­­­­vintă. Chestiunile care vor fi dis­cutate cu ocazia călătoriei suvera­nilor iugoslavi la Paris nu vor privi decât lichidarea datoriilor de răz­boi iugoslave către Franța, plata furniturilor franceze către Iugosla­via, făcute, după război, și plata cu­poanelor rentei de stat sârbe. Dacă se va realiza un tratat de alianță între Franța și Iugoslavia, el nu ar avea decât un caracter ge­neral, și nu militar, având în vede­re că a fost precedat de tratatul italo-iugoslav. ALIANȚA franco-jugo- SLAVĂ Daily Express de la 20 Aprilie spune că, după știri din Paris, Franța va încheia cu Iugoslavia un tratat de alianță identic aceluia pe care la înche­iat­­ cu Cehoslovacia. Pu­­blicarea tratatului va a­­vea loc la sfârșitul lunii Mai, cu ocazia vizitei su­veranilor sârbi în Franța. I­ După cum am mai ară­­­tat, regele și regina Jugo­­sI slaviei vor fi primiți ofi­­ci :. 'fa -i&șr jrt». în mua de 2ă ai. D. I. G. DUCA .'•'ji.ui-iiA’.Hw GENERAL FOCH D. Ciolac Antici despre campania presei sârbe contra României „Le Temps"” publică declarațiuni­­le făcute corespondentului său din București de­­ Ciolac Antici, mi­nistru al Jugoslaviei în România, a­­supra campaniei ce o duce de câtva timp presa din Belgrad contra ța­rei noastre. „Nu prea înțeleg insurecția din presa ambelor țări, suscitată de delimitarea frortierei româno­­sârbe din Banat, a declarat d. Ciolac Antici. , Delimitarea și schimbul comu­nelor în litigiu s’au făcut un acor­dul complect al comisiunei mixte. Comisiunea interaliată a constatat numai acordul existent, ceea ce dovedește tocmai intențiile amica­le și conciliante de cari au fost a­­nimate cele două părți cu prilejul executării protocolului. Pare că excese de zel din partea autorităților locale au provocat u­­nele incidente. Comisiunea mixtă va trebui să stabilească exact fap­tele și apoi acțiunea diplomatică urmată între cele două guverne va duce desigur la o regulare a­­micală a incidentului. Nervosita­­tea presei nu a influențat de­loc ra­porturile cordiale cari există între cele două țării", întrebat asupra opiniei iugoslave cu­­ privire la o alianță eventuală a Franței cu România, ministrul Iu­goslaviei a spus: „Este prematur de a răspunde înainte de realizarea sigură a acor­dului care va sancționa această a­­lianță. Pare totuși că Iugoslavia n’ar putea să aibă nicio neliniște în privința încheierei acestei alianțe, care rămâne in cadrul tratatelor și va contribui la pacea generală, ca și tratatul franco-cehoslovac sau ca tratatul italo-iugoslav. Nu trebue exagerat nici importanta dtului recent intre Roma și dezacor­Bucu­rești. Interesele și sentimentele co­mune celor două țări­­ vor friumai ușor asu­pra dificultăților trecă­­toare. D. CIOLAC ANTICI ratat­ le alianță Intra statale lalta- Giraji punerile ntdieiile ROMA, 29. — Știrile din Paris și Londra despre tratatele de alianță pe care untre state balcanice ar, II Mitodinest­­ul Trotzky DECLARAȚII CONTRADICTORII ASUPRA BASARABIEI Trotzky, reîntors la Moscova ca șef al armatei roșii, a declarat — după cum arată "Morning Post" de la 21 Aprilie, — că este perfect de acord cu grupul Stalin-Zihovieff care era putere și care, precum se știe, nu face niciun secret din fap­tul că lucrează pentru izbânda „re­voluției universale“. „Morning Poet“ spune că Trotzky continuă să spere într’un succes al revoluției în Germania., „Revoluția în Germania, a zis Trotzky, n’a fost amânată în mod Indefinit. Da­că ea nf a și reușit, este fiindcă ger­manii n’au încă un partid comunist la înălțimea situației și fiindcă mas­sede germane nu au un conducător de talia unui Lenin“. Sperând în­­tr’o revoluție germană, Rusia — a zis Trotzky „ n'are interes să se lege prea­ mult de un alt stat. Despre MacDonald a spun că este­ un simplu­ menșevic creștin și că nu așteaptă mult de la dânsul. Ceea ce­ i treble Rusiei sunt îna­­­­inte de toate capitaluri străine, cre­­­­dite și dacă le va obține de la en­­glead, în urma tratativelor cari au loc la Londra, va saluta aceasta ca un eveniment foarte important. Dar nu va recunoaște datoriile publice. ^Am declarat în mod solemn în t9ff că ne vom plăti datoriile gu­vernelor țariste și e să ne ținem de cuvânt.” ■ D­­­in ce privește relațiile cu Româ­nia, declarație lui Trotzky sunt contradictorii. După cât ne amin­tim, când a fost în Caucaz, a spus că „nu poate garanta că neînțele­gerea ruso-romiletă nu va duce poate la un război“ și că, deoarece „România are o armată și noi avem o armată, armatele acestea e posi­bil să ajungă a fi utilizate“. Reîntors la Moscova, Trotzky a ținut­ un alt limbaj, într’o depeșă din capitala Sovietelor, Daily News (de la 21 Aprilie), arată că Trotzky a spus într’un interview că :.Rusia nu face nici un fel de pregătire de război. Nu se poate preciza când și în ce Împrejurări Basarabia o st­abtie dreptul­­ de a vot-determinare. In orice cazi o să facem toate sfor­țările ca Basarabia să poată hotărî asupra soartei ei, fără să recurgem la război". .... m anul XXI - Mo. 627. Joi 1 Iain 1924 . 2 Lei exemplarul 4 Lei In străinătate Catastrofa din Linn ap­rini Elveția Mi­lli. Scene înfiorătoare. ~ înmormântarea victimelor BERNA. — Amănunte din ce în ce mai înfiorătoare sosesc asu­pra catastrofei de lângă Bellin­zona. Ciocnirea s-a întâmplat între două locomotive electrice, dintre cari una cel puțin, mergea cu o viteză de 60 kilometri pe oră. In timpul ciocnirei s’a sfărâ­mat și a exploadat, rezervorul de gaz al unui vagon direct Milano- Berlin. OAMENI CARI ARD CA FACLULE Scenele ce s’au petrecut într’în­­sul sunt de nedescris. Pasagerii dormeau toti. Zguduirea îl trezise, dar multora le prinsese picioarele între canapele. Ei au ars de vis ca niște lumânări. Geamurile erau inaccesibile. Prin ele, pasagerii să­riți din tren, vedeau, fără a putea să le vie în ajutor, pe nenorociții cari urlau de durerile arsurilor. La o fereastră stătea o femee cu un copil în brațe. Ardea și nu era chip s-o ajuți. Unîî ■ aceșîîîrc noroc în reușiră să sară d­in tren, —­ dar fu­geau nebuni de spaimă și durere, asemenea unor făclii ambulante. Orice ajutor era îngreunat prin faptul că fierul vagoanelor venind în contact cu șinele de transmisiu­ne a electricității, dădeau Ioc la formidabile descărcări. CURAJUL Digul ScĂREI Totuși un arhitect, Forthmann din Colonia, care se afla in vagonul imediat următor și din care au pie­rit de asemenea mai multe persoa­ne, a trezit de zguduitura ciocnirei și salvându-se cu greu de primej­dia de a fi prins și tamponat intre canapelele vagonului, — a spart cu pumnul fereastra vagonului, a sărit pe ea afară și a salvat a­poi pe ta­­tă­l, mama și sora sa, toți grav ră­­­niți. Apoi a mai putut salva pe vă­rul său. A­bla, abia, îl dusese insă in spinare la oarecare depărtare de linie, și acest al doilea vagon luă foc. IDENTIFICAREA MORȚILOR Identificarea victimelor, s’a fă­­cut incomplect și cu mare greu­tate. Nenorociții pasageri erau complect carbonizați. Numai du­­pă numele înregistrate la diferite­le birouri de bilete, s’a constatat indentitatea uncra. Alții au fost recunoscuți după unele obiecte. Astfel soția fostului ministru ger­man Helfferich i-a recunoscut după o verighetă și o fractură a piciorului, pe care o suferise cu puțin înainte, căzând de pe un cal. înainte de sosirea ei însă se stabilise cu siguranță că a pierit în acest accident, căci s’a găsit in vagonul de bagaje cuferele sale, în cari aveau și unele aâte ale sale. ÎNMORMÂNTAREA VICTIMELOR Inmormăntărea rămășițelor ironizate ale victimelor s’a ritot­ta Bellinzona. Cele cari n’av ju"" put fi identificate, au fost ca'rat e într’o singură groapă. Rămăș­i­ele lui Helfferich și ale mamei sele care a murit odată cu dânsul, vor fi duse în Germania.La înmormântare peste 3.000 persoane din Bellinzona, au ur­mat carele funebre. Reprezentan­ții autorităților elvețiene, consuli, germani din Lugano și Geneva au fost de față. Prăvăliile din străzile pe cari au trecut cortegiul erau închise, PAGUBELE Pagubele sunt evaluate la na­­mai patru milioane franci elveți­­eni, fără a se ține seamă de des­păgubirile ce se vor plăti moșiii «i *1_-----------1,lAe m­eniur viu intcin. O VEDERE A LOCULUI CATASTROFEI Inimii Pagubele se urcă la 300.000­ lei mine. Un­ incendiu a izbucnit eri dim, pe la orele 6 jum. la fosta fabrică de uleiuri „Mercur“, actualmente transformată în societate anonimă pe acțiuni sub firma Carol Zimmer et Co,­ad­tor delegat al societății fiind chiar d. Carol Zimmer, fabrică ce se află situată în str. Spătarul Preda (Filaret). Incendiul a fost observat de niște trecători, cari au dat alarmă, la fa­ța locului sosind postul Central de pompieri cu noul material de in­cendiu sub comanda d-lui căpitan Pancu și care post secondat de pompierii fabricei de uleiuri ,.Foe­­nix” situată alăturat de fabrica Zimmer et Co. au luat măsuri pen­tru stingerea focului CUM A IZBUCNIT FOCUL azi dim. când începuse să­ ia gra porții. Grație măsurilor luate la timp pompieri, focul a putut fi stins­­ orele. 10 dim. Au fost mistuite de flăcări cei 60.000 kgr. de sămânță de floarea soarelui, depozitată in atelierul de uscătorie. ‘A mai suferit avarii atelierul de uscat turtele uleioase, situat sub cel de uscat sămânța și unde a ars de asemeni o cantitate de turte ule­ioasa. In timpul incendiului un zid al atelierului uscătoriei s’a prăbușit fără să fi făcut vre­ o victimă. Marele motor „Diesel” al fabricei a putut scăpa neatins. Deasemeni registrele au fost salvate. Pagubele se evaluiază la aproxi­mativ 300.000 lei. Incendiul a izbucnit la etajul de sus al fabricei, unde era uscătoria semințelor și unde fusese depozitată o cantitate de 6 vagoane sămânță de floarea soarelui ce sosise fabricei în cursul săptămânei dinaintea Paștilor In momentul izbucnirei focului nu se afla la fabrică decât paznicul de noapte Erhard Ahmet, care, intero­gat, a declarat că dimineața pe la orele 1 lun, el a făcut o inspecție prin acele ateliere fără să fi obser­vat ceva însă. Fabrica încetase lucrul încă de Vineri și urma a fi reluat azi dim, când și venise acolo atât vizitiul ,cât și mai mulți lucrători, neputând intr­a în ateliere din cauza incen­diului ce izbucnise deja. Se crede că focul a luat naștere de la atelierul de uscat sămânța, un­de s-ar fi ajuns sămânța în coaje, ce fusese întinsă la uscat pe plăcile încălzite înainte de încetarea lucru­lui, a ars înfunda,­ probabil să nă­jgemm ZIARUL „DIMINEAȚA CUPO DE PREMIi seria v-a­l. 15 Strângeți aceste cupoane. Adunând 90 de cupoane con­secutive primiți cinci bonuri de participare la tragerea marilor premii oferite gra­ult de ziarul "DIMINEAȚA“ 1

Next