Dimineaţa, mai 1924 (Anul 21, nr. 6276-6304)
1924-05-01 / nr. 6276
ȘTIRI DIN TOATĂ LUMEA fi SIMIȚURI DE TOT FELUL LA ADMINISTRATUL ZIARULUI DIMINEAȚA BUCUREȘTI 1924 ȘI SĂ CONCESIONAR: „SOCIETATEA GENERALĂ DE PUBLICITATE", STRADA EUGEN CARADA (FOST KASAGHEORGHEVICI) No. 9, ETAJ LA TELEFON 11/8«. Literaturä-Stiintä-Artäläspunsul Bibliografia“ d-lui Adamescu Casa școalelor publică al doilea tom din Bibliografia Românească a d-lui Gh. Adamescu. Autorul și-a intitulat lucrarea modest: ,,Contribuțiune", iar volumul și-l numește numai fascicolă, când are 413 pagini, dintre cai 400 de text mărunt și îndesat (restul e prefața și indicele). Enorm de mult a trebuit să răsfoiască acest neobosit și metodic muncitor, care ne-a dat până acum peste patruzeci de lucrări, printre care o istorie a literaturii române, singura aproape complectă în acest domeniu, în care unii au alcătuit lucrări, bune numai pentru filologi și lexicografi (Ioan Nădejde, Al. Philippide, Aron Densușianu), iar alții n’au cercetat decât anume spori (N. Iorga, Ovid Densușianu, Gh. Pascu, Sextil Pușcariu, Gh. Bogdan-Duică). Contribuțiunile d-lui Adamescu au cerut cercetarea și compulsarea a nenumărate cataloage recensii, buletine, publicațiuni periodice, repertorii, consnecte, monografii glosse ș. a. m. d. E uimitor să vezi cum crește această lucrare cum se corigează prin descoperirile ulterioare ale autorului sau prin observațiuni venite din afară, și cum se desăvârșește dela timidele indicatiuni bibliografice (din 1924) la cele două tomuri de până acum ale contribuțiunilor (1921-1923). Și modul de orânduire e admirabil: întâi drept capitole introductive avem enumerarea publicațiilor bibliografice, a istoriilor literare și a culegerilor de proză și versuri. Vin apoi lucrările cu caracter general, referitoare la literatura veche (secolele XVI—XVIII) și la literatura modernă. Fiecare din aceste capitole e împărțit la rândul lui in subcapitole și paragrafe. Iată bunăoară titlurile care pivesc diversele curente din secolele XIX și XX, Școala Ardeleană și Curentul latinist. Priviri generale asupra literaturei moderne, înța franceză, Simbolismul și Infruliteratura nouă, Poporanismul în literatură. Mișcarea literară între 1800- 1850, Mișcarea literară între 1850 ,1900, Despre Junimea și Mișcarea produsă de ea, Mișcarea literară între 1900 și 1910, Mișcarea literară între 1910 și 1920. Urmează texte și autori (1500-1931) în ordine cronologică. Se dau scrierile autorului și scrieri despre acel autor, și uneori scrieri provocate de vreun curent de idei înlăuntrul căruia s’a manifestat acel autor. Se dau la iveală nu numai lucrările adunate în volume, broșuri și pachete, dar se dau și liste de articole din publicațiuni periodice. Aceste Contribuțiuni — mereu complectate, și mereu revizuite — vor constitui cândva o operă monumentală. D. Gh. Adamescu a alcătuit al doilea tom al Contribuțiunilor d-sale în toiul unei cumplite lovituri, de care însă conștiința unei mari datorii de împlinit l’a făcut să nu se lase doborât. ..Această Fascicolă — spune autorul în precuvântare — urma să apară in anul 1922. Am fost, insă, lovit de cea mai mare nenorocire pe care o poate îndura inima unui părinte; pierderea unui fiu iubit, înzestrat de Dumnezeu cu daruri excepționale și ajuns într-o vârstă când îndreptățea chiar cele mai cutezătoare visuri pentru viitori. Astfel, numai cu greu mi-am reluat activitatea. A trebuit s'o fac pentru a nu lăsa lucrarea întreruptă”. Dela Nerva Hodoș și Ioan Scurtu nu cunoaștem la noi, pe acest tărâm — atât de puțin ademenitor — mulți muncitori ca d. Gh. Adamescu. Mai fusese Nicolae Zaharia care nu de mult, și-a curmat viața în sihăstria lui din calea Griviței. Ne-au rămas loan Bianu,Al. Sădi lonescu și Gh. Adamescu. (Intr’o privință și Ștefan Meteș). Fără ei, noi, cercetătorii, am fi foarte nenorociți, căci multă vreme și putere ar trebui să irosim pentru căutări de dragul cărora ei s’au ostenit (și istovit) până acum. Dacă le găsim uneori lipsuri și le relevăm cu mai multă sau puțină impetuozitate, să ne ierte. Așa sunt discipolii. Mai pretențioși față de câte un dascăl al lor, decât față de ei înșiși. BARBU LAZAREANU firi artistice Expoziția femeilor pictori și sculptori din str. Corăbiei (vis-a-vis de Maison d’Art) mai rămâne deschisă numai săptămâna aceasta. Reamintim cu această ocazie că această expoziție este una din cele mai interesante și mai moderne expoziții — așa cum la noi nu se obișnuesc, și pentru care motiv a fost mult discutată. Astă seară se joacă la Teatrul Central opereta „tankale“ în beneficiul d-rei Dina König. üli „Asociația La cassa școalelor expune — începând de azi pentru 8 zile, Asociația cercurilor de gospodine, produsele atelierelor sale. Aceste produse sunt — în cea mai mare parte — obiecte de prima necesitate, rufărie, de corp, de masă, prosoape, diferite țesături de bumbac de in, de borangic, în tendința de a se dovedi că publicul consumator poate găsi în țară produse mult mai trainice și maieftine, ca acele ce ne vin din străinătate. ■Privind măestritele țesături în 4, în 3, în 5 ițe, obișnuiți să le vedem doar în tezaurul de lucrări vechi ale familiei, în minte ți se strecoară o idee înviorător de sănătoasă: țăranca română a rămas acelaș, artistă harnică pricepută și plină de răbdare. — In aceste calități rezidă izvorul de trudă îndărătnică pentru belșug și prosperare. Spre miile de brațe feminine — obișnuite cu muncă grea de atâta amar de vreme — să cătăm cu interes, utilizându-le cu pricepere. In lungile nopți de ifirmnă, în care s'au creiat de mâna femeei române acele minunății artistice pe care le caută și strânge cu lăcomie gustul cel mai rafinat, găsim — pentru multă vreme încă —impus disponibil pentru a îmbogăți producția țării cu lucruri românești trainice și fine. Aducând în contribuție aceia ce schimbările vremei impun, să sporim, îmbunătățind această producție, astfel vom putea asigura acestei ramuri de activitate rolul pe care l’a avut și-l are în alte țări cu o industrie mare dezvoltată. A o utiliza cu interes în folosul producției naționale, înseamnă a o dezvolta cu o inteligență oarecare a perfecționa mijloacele de producere a-i înlesni procurarea materiei prime și a-i da directivă economică modernă care trebuie să o scoată ca un compliment al industriei mari. Tată ceia ce ne sugerează inițial,iteligentă și serioasă a asociatatorilor de gospodine. fsociatia femeilor române la Praga PRAGA, 29. (Rador). — Duminică după amiază a avut loc o recepțiune la legatiimea României din Praga în onoarea femeilor române. Printre invitați au fost ministrul Ghia, episcopul Zavoral, mai mulți senatori, membrii legațiunei române, reprezentanta ministerului de externe cehoslovacii diferite reprezentante ale societăților femenine din Cehoslovacia Seara a avut loc un dineu la cazinoul orașului. Cu acest prilej au fost schimbate mai multe toasturi. madam Putinova deputat, a vorbit despre colaborarea intelectuală între statele din Mica antantă. D-na Plamirkova, din consiliul municipal, a vorbit despre scopul Micei înțelegeri femenine. D-na Sarocka, scriitoare a vorbit despre colaborarea intelectuală dintre ambele țări. D-na Cerkez a răspuns mulțumind în numele oaspetelor armâne. D-na. Fălcoianu într'un discurs care a fost foarte călduros aplaudat, a desvoltat ideile colaborării viitoare a feminismului. D. și d-na Beneș au dat ori după amiază un ceas în onoarea delegației femeilor române. D. Dumitrescu atașat militar, d. Grrsa, și reprezentanții diferitelor asociații femeniste din Cehoslovacia. Seara a avut loc în onoarea femeilor române o reprezentație de gală la teatrul Național. * alifii la nota experților Un demers aliat pa lingi guvernul german Întrevederea de la Facis PARIS 29 (Rador). Comisiunea reparațiilor a publicat răspunsurile Franței, Angliei, Belgiei și Italiei privitoare la rapoartele experților. D. Poincaré declară că rapoartele experților răspund exact scopului fixat de către comisiunea reparațiunilor. Aceste rapoarte formează un ansamblu interesant și complect. 1). Poincaré se felicitămcă a propus convocarea consecință a experților. Comisiunea reparațiunilor va putea acum să se pronunțe, motivând concluziunile experților, cosmplectândule și dându-le o formă executorie. Guvernele nu vor putea să procedeze în mod util decât atunci când comisiunea reparațiunilor va da urmare proiectelor și când dispozițiariile necesare vor fi puse în executare de către Germania cu aprobarea comisiunei reparațiunilor in scop de a asigura executarea întregului plan Guvernele aliate vor putea atunci lua o hotărâre cu privire la aceste concluziuni, pentru ca planul propus să aducă cât mai curând rezultatele așteptate. In împrejurările de față nu se vor putea pune pe acelaș picior Germania și guvernele aliate. Comisiunea reparațiunilor va trebui însă să țină în seamă observațiile făcute de guvernul german, și a lua apoi o deriziune cu autoritatea ce i-a fost conferită prin tratatele de pace. In legătură cu concluzia experților privitoare la unitatea economică și financiară a Germaniei, care trebuie să fie restabilită din momentul executării planului, d. Poincaré crede că comisiunea nu trebuie să modifice concluziunile. Guvernele aliate vor examina laolaltă condițiimile schimbării gajurilor deținute de către Franța și Belgia în contra altor garanții, dar această operație nu va putea să aibă loc decât după ce Germania va începe cu executarea planului. Guvernele aliate vor determina de comun acord garanțiile necesare. A. Poincaré declară că guvernul francez însuflețit de ideia reconcilierii și înțelegerea va face tot cei în orice caz asigurată și nu trebue să depindă în nici un caz de muncitorii germani de la căile ferate. Posibil insă ca tehnicianii să găsească un sistem care să țină seamă de această preocupare, fără a stânjeni activitatea economică a Germaniei. UN COMunICAT OFICIAL PARIS, 29 (Rador).Un comunicat oficial anunță că întrevederile între miniștrii belgieni și francezi au avut de scop un schimb de vederi asupra diferitelor problema și legătură cu rapoartele experților. Guvernul francez și cel belgian însuflețiți de cele mai bune sentimente de încredere și amiciție urmăresc să ajungă cât mai repede la im acord cu ceiloin* aflați privitor la aranjarea generală a chestiunilor, în legătură cu reparațiunile. După întrevederea cu d. Poincaré, d. Theonis a declarat că a avut o simplă Conversație privată cu d. Poincaré la care nu au asistat nici secretari, nici stenografi. D Theunis a adăugat că pleacă seara la Bruxelles pentru a vorbi mâine la. Senat în chestiunea budgetului. D. Poincaré a invitat la un dejurs pe d-nii Theunis și Hymans, după care va avea loc o continuare a conversației. DECLARAȚIILE CANCELARULUI GERMAN PARIS, 29. (Rador). Din Düsseldorf se anunță că d. Marx vorbind la o întrunire electorală a relevat importanța istorică a alegerilor actuale. Cancelarul german a exprimat speranța că partidul centrului va favoriza politica de executare, ajutând la o apropiere între Franța și Germania. Dacă extremiștii germani ar ajunge la putere ar aduce dezastrul Germaniei și prăbușirea întregii Europe. Propaganda patriotismului fanatic este o crimă ce se comite împotriva poporului german. Acei care critică opera de conciliere a guvernului uită că guvernul este lipsit de putere militară și că nu poate proceda cum ar dori. Am remarcat, că cu cât ne apropiem, de, teritoriile ocupate cu atât populația este mai rezonabilă și se îndepărtează de ideia ultranaționalistă. Aș fi foarte curios să văd efectul ce l-ar produce asupra patrioților buni de gură, dacă s’ar instala câteva regimente de ocupație la Muerichen, ei țipă așa de tare pentru că se simt departe. Cancelarul german a declarat apoi că este în contra intrărei Germaniei in Societatea Națiunilor în forma ei actuală. Condițiunile executării rapoartelor experților prevăd restabilirea unității economice și administrative a Germaniei, reintegrarea expulzaților în drepturile lor și eliberarea prizonierilor. LORDUL GREWE Sttift „lilfiii liii“ iisî§ls_Psili Eri la orele 11 dim. soc. „Tinerimea Română“ a sărbătorit la restaurantul „Iordache“ tradiționala ciocnire a ouălor roșii. Au luat parte la serbare toți membrii soc. „Tinerimea Română“ aflători în Capitală în frunte cu d. Nae Dumitrescu, președintele societăței. Primul toast a fost ridicat de d. Nae Dumitrescu. D. BOGDAN, directorul liceului din Cluj aduce laude șoc. „Tinerimea Română“ pentru concursurile ce le-a înjghebat printre tineret. D. TRANCU-IAȘI, fost ministru, arată absoluta nevoe ce se simte azi de a trăi o viață sănătoasă, în afară de aceea care o trăești azi între Palat și Capșa sau în parlament. stă in putință pentru reușita negocierilor, ținând seamă de interesele vitale ale Franței, permițând executarea cât mai repede a hotărîrilor comisiunei reparațiunilor. AMBASADORUL ENGLEZ DĂ LĂMURIRI LUI POINCARÉ PARIS, 29. (Rador). — D. Poincaré a primit pe ambasadorul englez de la Paris. Lordul Crowe a dat d-lui Poincaré indicații autentice cu privire la discursul pe care d. Macdonald l-a ținut la York. Cercurile politice franceze atribue o mare importanță lămuririlor date de ambasadorii englez și cari pun în evidență că în cazul când Germania ar trăda încă odată încrederea aliaților, Anglia împreună cu ceilalți aliați se vor pune de acord pentru a exercita o acțiune energică în contra Germaniei. întrevederea de la Paris PARIS, 29. (Rador). D-nii Theuis și Hymans au sosit la Paris și au avut o întrevedere cu Poincaré. D-nii Poincaré, Theunis și Hymans, au stabilit principiile generale ale acțiunei comune. Germania va trebui să execute planul experților și comisiunea reparațiunilor va trebui să sancționeze în mod oficial această realizare, pentru ca Franța și Belgia să ridice sau să modifice măsurile actuale din Ruhr și Renania. Restabilirea unităței economice și fiscale a Reichului, conform dorinței exprimate de experți, nu implică încetarea imediată a ocupației. Cele două guverne mențin rezoluția de la Bruxelles din 12 Martie 1923, care hotărăște ca măsurile împotriva Germaniei să nu fie schimbate pe simple promisiuni din partea Reichului. Miniștrii aliați au discutat apoi chestiunea siguranței în legătură cu regia căilor ferate, hotărând că libertatea comunicației pentru trupele de ocupație trebue să fie D. THEMIS Miami propunerile experților Mani prin si surația Filei â important discurs al d-lui Ramsay MacDonald SEAFIELD. 29. — Primul ministru a ținut astăzi un discurs foarte important colegiului său electoral din Aberavon (Wales), vorbind asupra raportului experților înaintat Comisiunei de despăgubiri. Discursul meu la New- York, zice primul ministru, neiiîîâ transmis în întregime, a produs oarecare neînțelegere în Franța. Să nu rămână nici o îndoială asupra părerei mele. Socotesc raportul experților ca un mijloc oportun de a se ajunge la o înțelegere pacifică și cred că respingându-i oamenii de stat din Europa vor pierde cea mai binecuvântată ocazie ce li s’a oferit vreodată. Cât despre mine, nu voi pierde nici un prilej de a pune în aplicare acest program și doresc ca și Franța să fie alăturea de mine. Unele ziare vorbesc despre izolarea Franței. Aceasta nu o doresc deloc; ași voi să fiu mereu alături de ea. ANGLIA ȘI SIGURANȚA FRANȚEI Mai presusese toate ași dori ca dă Poincaré să fie convins că, întrucât privește siguranța Franței, aceasta nu are un mai bun prieten decât Anglia și pe mine; chiar dacă punctul de vedere din care de Poincaré și eu privim lucrurile, diferă întrucâtva, aceasta nu trebue atribuit faptului că nu am toată dorința de a asigura liniștea și fericirea Franței. Am convingerea că raportul experților combinat cu experiența dată de cei patru ani trecuți vor contribui ca Franța să vadă că numai printr’o bună înțelegere comună între aliați, printr’o conlucrare cu Belgia și micile națiuni și dând Germaniei o posibilitate reală de a-și îndeplini opera de refacere și obligațiunile ei, numai astfel se poate reda pacea, fericirea și prosperitatea Europei. Voi face tot ce-mi va sta în putință pentru a aduce la îndeplinire această politică, fără a merge pe căi piezișe ci numai prinr’o diplomație sinceră și deschisă. CHESTIA EVACUAREI RHENANIEI Primul ministru închee arătând că unele ziare franceze au pus de curând întrebarea dacă Anglia nu intenționează să evacueze regiunea Coloniei la sfârșitul lunei Imie: „Țin să amintesc zice d-l Macdonald, că această întrebare nu poate fi decât rezultatul unei interpretări greșite a trataului din Versailies și anume a paragrafului care ratează despre durata perioadei de ocupație în Rhenania. Sus numitele ziare presupun probabil că data ocupației in Rhenania începe dessemnarea tratatului din Versailles adică de la 28 iunie 1919. Aceasta însă nu este copuil, deoarece tratatul prevede anume în paragraful de încheere că perioadele de timp menționate în tratat urmează să fie socotite cu începere de la data redactării primului proces verbal de depozitare a actelor de ratificare a tratatului, ori acest procesverbal a fost încheiat la 10 ianuarie 1920.“ Serbarea Învierii în Capitală Noaptea învierii a fost sărbătorită și anul acesta,, cu obișnuitul fast. La mitropolie serviciul religios a fost oficiat de către mitropolitul primat dr. Miron Cristea, înconjurat de clerul superior. Erau de față principii moștenitori, membrii guvernului, înalți demnitari ai statului, ofițerii generali și superiori precum și atașații militari străini. Principele Hohenlohe și cunoscutul profesor egiptolog Roeder au asistat de asemenea la ceremonie. In momentul când clerul a rostit, Christos a înviat 1, 101 lovituri de tun au anunțat învierea în Capitală. LA PALAT La orele jumătate noaptea, după sfârșirea ceremoniei, cortegiul princiar a părăsit curtea mitropoliei, ducându-se la palatul regal din calea Victoriei, unde s-a servit o gustare cu tradiționala ciocnire a ouălor roșii. Au participat d-nii: general Mărdărăscu, ministru de război, N. N. Săveanu, ministrul sănătăței publice, general Nicoleanu, prefectul poliției Capitalei, etc. La orele 2 noaptea membrii familiei princiare s’au retras la palatul princiar de la șosea. Adeverul Literar Conflictul pe chestia apei la Galați o întorsătură gravă.—Desacord între membrii guvernului și primăria orașului.—Primăria nu cedează.—Se propune un ... GALAȚI. — Conflictul dintre primăria și Compania Apelor, care se credea că se va reduce la un conflict local, de gospodărie, a trecut peste această limită. Intr’adevăr Compania apelor văzând că cu toate intervențiile primăria nu cedează, a făcut intervenții superioare, adresându-se unor legațiuni din Capitală, spre a influența pe membrii guvernului. Rezultatul a fost, că, într'adevăr, ajutorul de primar Gamulea a fost chemat de mai multe ori la București și câțiva membri din guvern i-au cerut să se ajungă la un acord, la o colaborare, cu compania. O consfătuire a avut loc acasă la d. M. Orleanu și s’a hotărât să nu se cedeze. Atitudinea categorică a primăriei pune într’o oarecare încurcătură Compania apelor, care peste doi ani trebuie să predea — în cazul de față acum — toate instalațiunile, in lună stare. Pentru aranjarea chestiunii s' a propus ca în loc de proces, să se recurgă la arbitraj! Compania apelor ar propune n> d. Ormolu guvernatorul Băncei Naționale, căruia primăria îi opune pe d. V. Bălășescu, procuror la Casație, fost multă vreme președintele comisiei interimare și, deci, cunoscător al chestiunei. Ca supra arbitru ar urma să fie d. Buzdugan, și Manolescu Rămniceanu, președintele Curței de Casație. . Până una alta, cert este că populația este servită în mod regulat cu apa trebuitoare. De altfel, dacă din conflictul acesta, ar urma să se plătească Companiei apelor, vre-o despăgubire, tot populația o va plăti. » / I V-J In împrejurările de față, când anumite glasuri și gesturi de la Belgrad tind să creieze între cele două state vecine și aliate, care sunt România și Iugoslavia, adversități defavorabile bunelor raporturi care au existat și trebuie să existe între ele, socotim foarte nimerit să comunicăm opiniei publice impresiile unuia din cei mai refutați profesori ai universității și membru al Academiei regale din Belgrad, d. N. Vulici, care a fost șeful delegației iugoslave de la congresul de studii bizantine ținut la București. Cu amabilitatea care caracterizează pe omul de cultură superioară, d-sa a răspuns rugăminții noastre încredințându-ne aceste interesante și măgulitoare însemnări ale sale. ZILE DE NEUITAT „Sunt în viața noastră momente de neuitat. Momente delicioase la care ne gândim totdeauna cu plăcere. Ei bine, momentele, mai bine zilele pe care leam petrecut în această frumuoasă țară românască nu le vom uita niciodată și ne vom aminti de ele cu plăcere toată viața. cu Gazdele noastre românești au fost adevărat încântătoare. Toți acei pe cari am avut fericirea de a-i cunoaște ne-au fermecat. Alteța sa principele moștenitor ne-a făcut marea cinste de a ne primi de trei ori. Amabilitatea sa ne-a impresionat profund. Imginați-vă, la dejunul pe care ni l-a oferit, el însuși ni-a turnat cafeaua și a dus frumosele covoare pe care ni le-a arătat. De asemenea nu avem decât cuvinte de admirație pentru d. ministru al instrucției publice, pentru principele Știrbei, îrcîntătoarea sa și familie, pentru marele d-voastă savant d. N. Iorga, pentru d. Marinescu, secretarul desăvârșit al congresului, și biuroul său compus din domnișoare cu o purtare așa de plăcută, și de distinsă, în sfârșit pentru d. Vlădescu-Răcoasa, organizatorul admirabilei excursii. Toate aceste persoane, și altele încă, vor rămânea pentru totdeauna în inimile noastre, unde vom păstră un colțișor numai pftjtru ele. O ORGANIZAȚIE MODEL Ingresul a fost organizat în chipul cel mai satisfăcător. Savanți de primul ordin au luat parte: Toate țările au fost reprezintate. S’au putut auzi o mulțime de conferințe și comunicări din care niciuna n’a fost lipsită de interes. Am avut de asemenea timp să vizităm orașul, colecțiile și chiar să facem câteva plimbări prin împrejurimile Capitalei. Organizatorii congresului s’au gândit la toate și au pregătit toate. Arhivele, Muzeul, Academia, Banca Națională, cu frumoasa sa colecție de picturi, au făurit o frumoasă impresie asupra noastră. N’avem nevoie să spun că suntem în chip deosebit de recunoscători de a fi asistat la reprezintarea piesei așa de interesante a d-lui Iorga. Organizatorii congresului au nu mai puțin drept la mulțumirea noastră pentru organizarea acelei serii de neuitat de excursii pe care le-am făcut în săptămâna care a urmat congresului. Mulțumită lor am văzut minunile mănăstirilor. Mai cu seamă pictura exerioară a acestor biserici ne-a impresionat mult. La noi, cari avem foarte frumoase mănăstiri din evul mediu, ea nu există. Natural, specialiștii noștri în această materie cari au luat parte la aceste excursii au studiat de asemenea cu atenție arhitectura, mormintele, manuscrisele și celelalte obiecte care s-au păstrat în aceste biserici. Bogățiile de la Putna au fost îndeosebi apreciate. E cu adevărat feeric ceia ce se poate vedea acolo. Noi iugoslavii am admirat mai cu seamă „plastanica“ reginei sârbești Efimia și a fiicei sale Eupraxia care este o veritablă bijuterie și care ne face să cunoaștm o principesă sârbă până acum necunoscută. Am călătorit ca niște prinți adevărați. Noaptea dormiam în vagoane dedormit. Ziua vizitam aceste frumoasei biserici de la Voroneț, Sucevița, Humorul, Iași, Putna, Curtea de Argeș, Horez, etc., în trăsuri sau in automobile confortabile. Pretutindeni ni se facea cea mai bună primire. Autoritățile locale, perfecții, primarii dădeau pretutindeni dovadă de o ospitalitate ai devarat românească. Banchetele care nu lipseau nicăieri erau totdeauna alese. URMĂRILE CONGRESULUI Congresul bizantiniștilor la București va avea urmări însemnate, și nu numai pentru bizantinologie. Se va vorbi despre el mult și timp de mulți ani la toate țările care au fost reprezintate. Se va povesti despre frumusețea țării, despre vitejia poporului, despre aceste minunate biserici, și mai ales despre civilizația românească de care fac dovadă în primul rând orașele sale mari, universitățile, bibliotecile, muzeele, clădirile publice, ospitalitatea exitraordinară a întregii populații și a acestor încântătoare persoane pe care le-am întâlnit pretutindeni. Până acum România era râu cunoscută în străinătate. Congresul va continua putternic la o mai bună cunoaștere acestei frumoase țări, așa cum o merită. Noi iugoslavii suntem fericiți de a fi participat la congres. Suntem mândri de a fi fost cei mai numeroși din grupele de delegați ai statelor. Guvernul nostru, trimițîndu-ne în așa de mare număr, a vrut să dea dovadă nu numai de marea sa stmă pentru bizantinologie, dar și de sentimentele sale de simpatie pentru nația românască care este aliata noastră, vecina noastră și cu care am fost și vom fi totdeauna în cele mai bune relații. Ducem de la congres și din măreața d-voastră sciră cele mai frumoase amintiri“ * Primind aceste bune și prietenești cuvinte am mulțumit călduros disipi Sului istoric și simpaticului reprezentant Ă vecinilor noștri aliați care se urca în Simplonul de Duminică pentru se întoarce din patrie, urîndu-i călătoriea frumoasă și la bună vedere. g. Papă congresul de bizantinologie lupini An 11 iîtejol upsi Iii Alii Iii Mia fetele seilii detail «slave. d. infesor H Vilici D. N. VULIC. Cărți și Reviste Dr. Iosif Westfried: „Perversiuni sexuale“, studiu psycho-sexual asupra teoriilor lui Freud. I. L. Caragiale: Momente, schițe, amintiri I. I. Agârbiceanu: In clasa cultă, Povestiri; Lucreția Petrescu: Păcatul, dramă în 3 acte; I. Simionescu: Folosințe, nesocotite la gospodărie. Au apărut: