Dimineaţa, mai 1924 (Anul 21, nr. 6276-6304)

1924-05-01 / nr. 6276

ȘTIRI DIN TOATĂ LUMEA fi SIMIȚURI DE TOT FELUL LA ADMINISTRATUL ZIARULUI DIMINEAȚA BUCUREȘTI 1924 ȘI SĂ CONCESIONAR: „SOCIETATEA GENERALĂ DE PUBLICITATE", STRADA EUGEN CARADA (FOST KASAGHEORGHEVICI) No. 9, ETAJ LA TELEFON 11/8«. Literaturä-Stiintä-Artäläspunsul Bibliografia“ d-lui Adamescu Casa școalelor publică­ al doilea tom din Bibliografia Românească a d-lui Gh. Adamescu. Autorul și-a intitulat lucrarea modest: ,,Contri­­buțiune", iar volumul și-l numește numai fascicolă, când are 413 pa­gini, dintre cai 4­00 de text mărunt și îndesat (restul e prefața și in­dicele). Enorm de mult a trebuit să răsfoiască acest neobosit și me­todic muncitor, care ne-a dat până acum peste patruzeci de lucrări, printre care o istorie a literaturii române, singura aproape complectă în acest domeniu, în care unii au alcătuit lucrări, bune numai pentru filologi și lexicografi (Ioan Nădejde, Al. Philippide, Aron Densușianu), iar alții n’au cercetat decât anume spori (N. Iorga, Ovid Densușianu, Gh. Pascu, Sextil Pușcariu, Gh. Bogdan-Duică). Contribuțiunile d-lui Adamescu au cerut cercetarea și compulsarea a nenumărate cataloage recensii, buletine, publicațiuni periodice, re­pertorii, consnecte, monografii glos­­se ș. a. m. d. E uimitor să vezi cum crește a­­ceastă lucrare cum se corigează prin descoperirile ulterioare ale auto­rului sau prin observațiuni venite din afară, și cum se desăvârșește dela timidele indicatiuni bibliogra­fice (din 1924) la cele două tomuri de până acum ale contribuțiunilor (1921-1923). Și modul de orânduire e admi­rabil: întâi drept capitole introduc­tive avem enumerarea publicațiilor bibliografice, a istoriilor literare și a culegerilor de proză și versuri. Vin apoi lucrările cu caracter gene­ral, referitoare la literatura veche (secolele XVI—XVIII) și la literatu­ra modernă. Fiecare di­n aceste capitole e îm­părțit la rândul lui in subcapitole și paragrafe. Iată bunăoară titlurile care pivesc diversele curente din se­colele XIX și XX, Școala Ardeleană și Curentul latinist. Priviri generale asupra literaturei moderne, înța franceză, Simbolismul și Infru­­lite­ratura nouă, Poporanismul în lite­­ratură. Mișcarea literară între 1800- 1850, Mișcarea literară între 1850­ ,1900, Despre Junimea și Mișcarea produsă de ea, Mișcarea literară în­tre 1900 și 1910, Mișcarea literară între 1910 și 1920. Urmează texte și autori (1500-1931) în ordine cronologică. Se dau scri­erile autorului și scrieri despre a­­cel autor, și uneori scrieri provo­cate de vre­un curent de idei în­­lăuntrul căruia s’a manifestat acel autor. Se dau la iveală nu numai lucră­rile adunate în volume, broșuri și pachete, dar se dau și liste de ar­ticole din publicațiuni periodice. Aceste Contribuțiuni — mereu complectate, și mereu revizuite­ — vor constitui cândva o operă monu­mentală. D. Gh. Adamescu a alcă­tuit al doilea tom al Contribuțiuni­lor d-sale în toiul unei cumplite lo­vituri, de care însă conștiința unei mari datorii de împlinit l’a făcut să nu se lase doborât. ..Această Fascicolă — spune autorul în pre­cuvântare — urma să apară in a­­nul 1922. Am fost, insă, lovit de cea mai mare nenorocire pe care o poa­te îndura inima unui părinte; pier­derea unui fiu iubit, înzestrat de Dumnezeu cu daruri excepționale și ajuns într-o vârstă când îndreptă­țea chiar cele mai cutezătoare vi­suri pentru viitori. Astfel, numai cu greu mi-am reluat activitatea. A trebuit s'o fac pentru a nu lăsa lu­crarea întreruptă”. Dela Nerva Hodoș și Ioan Scurtu nu cunoaștem la noi, pe acest tă­râm — atât de puțin ademenitor — mulți muncitori ca d. Gh. Adames­cu. Mai fusese Nicolae Zaharia care nu de mult, și-a curmat viața în si­hăstria lui din calea Griviței. Ne-au rămas loan Bianu,Al. Sădi lonescu și Gh. Adamescu. (Intr’o privință și Ștefan Meteș). Fără ei, noi, cercetătorii, am fi foarte nenorociți, căci multă vreme și putere ar trebui să irosim pentru căutări de dragul cărora ei s’au os­tenit (și istovit) până acum. Dacă le găsim uneori lipsuri și le rele­văm cu mai multă sau puțină im­petuozitate, să ne ierte. Așa sunt discipolii. Mai pretențioși față de câte un dascăl al lor, decât față de ei înșiși. BARBU LAZAREANU firi artistice Expoziția femeilor pictori și sculp­tori din str. Corăbiei (vis-a-vis de Maison d’Art) mai rămâne deschisă numai săptămâna aceasta. Reamin­tim cu această ocazie că această expoziție este una din cele mai in­teresante și mai moderne expoziții — așa cum la noi nu se obișnuesc, și pentru care motiv a fost mult discutată. Astă seară se joacă la­ Teatrul Central opereta „tankale“ în bene­ficiul d-rei Dina König. üli „Asociația La cassa școalelor expune — în­cepând de azi pentru 8 zile, Asocia­ția cercurilor de gospodine, produ­­sele atelierelor sale.­­ Ac­est­e produse sunt — în cea mai mare parte — obiecte de prima ne­cesitate, rufărie, de corp, de masă, prosoape, diferite țesături de bum­bac de in, de borangic, în tendința de a se dovedi că publicul consuma­tor poate găsi în țară produse mult mai trainice și mai­eftine, ca acele ce ne vin din străinătate. ■Privind măestritele țesături în 4, în 3, în 5 ițe, obișnuiți să le vedem doar în tezaurul de lucrări vechi ale familiei, în minte ți se strecoară o idee înviorător de sănătoasă: ță­ranca română a rămas acelaș, ar­tistă harnică pricepută și plină de răbdare. — In aceste calități rezidă izvorul de trudă îndărătnică pen­tru belșug și prosperare. Spre miile de brațe feminine — obișnuite cu muncă grea de atâta amar de vreme — să cătăm cu in­teres, utilizându-le cu pricepere. In lungile nopți de ifirmnă, în care s'au creiat de mâna femeei române acele minunății artistice pe care le caută și strânge cu lăcomie gustul cel mai rafinat, găsim — pentru multă vreme încă —­­impus disponibil pentru a îmbogăți producția țării cu lucruri­­ românești trainice și fine. Aducând în contribuție aceia ce schimbările vremei impun, să spo­rim, îmbunătățind această produc­ție, astfel vom putea asigura a­­cestei ramuri de activitate rolul pe care l’a avut și-l are în alte țări cu o industrie mare dezvoltată. A o utiliza cu interes în folosul producției naționale, înseamnă a o dezvolta cu o inteligență oarecare a perfecționa mijloacele de produ­cere a-i înlesni procurarea materiei prime și a-i da directivă economică modernă care trebuie să­ o scoată ca un compliment al industriei mari. Tată ceia ce ne sugerează iniția­­l,­iteligentă și serioasă a asocia­­ta­torilor de gospodine. fsociatia femeilor române la Praga PRAG­A, 29. (Rador). — Dumi­nică după amiază a avut loc o re­­cepțiune la legatiimea României din Praga în onoarea femeilor ro­mâne. Printre invitați au fost mi­nistrul Gh­­ia, episcopul Zavoral, mai mulți senatori, membrii lega­­țiunei române, reprezentanta mi­nisterului de externe cehoslovacii diferite reprezentante ale societăți­lor femenine din Cehoslovacia Seara a­ avut loc un dineu la cazi­noul orașului. Cu acest­ prilej au fost schimbate mai multe toasturi. madam Putinova deputat, a vor­bit despre colaborarea intelectua­lă între statele din Mica antantă. D-na Plamirkova, din consiliul municipal, a vorbit despre scopul Micei înțelegeri femenine. D-na Sarocka, scriitoare a vorbit despre colaborarea intelectuală dintre am­bele țări. D-na Cerkez a răspuns mulțumind în numele oaspetelor armâne. D-na. Fălcoianu într'un discurs care a fost foarte călduros aplaudat, a desvoltat ideile cola­­borării viitoare a feminismului. D. și d-na Beneș au dat ori după amiază un ceas în onoarea delega­ției femeilor române. D. Dumitres­­cu atașat militar, d. Grrsa, și re­prezentanții diferitelor asociații fe­­meniste din Cehoslovacia. Seara a avut loc în onoarea femeilor rom­â­­ne o reprezentație de gală la tea­trul Național. * alifii la nota experților Un demers aliat pa lingi guvernul german Întrevederea de la Facis PARIS 29 (Rador).­­ Comisiunea reparațiilor a publicat răspunsurile Franței, Angliei, Belgiei și Italiei privitoare la rapoartele experților. D. Poincaré declară că rapoartele experților răspund exact scopului fixat de­ către comisiunea reparațiu­­nilor. Aceste rapoarte formează un ansamblu interesant și complect. 1). Poincaré se felicită­m­­că a propus convocarea consecință a experților. Comisiunea reparațiunilor va putea acum să se pronunțe, motivând con­­cluziunile experților, cosmplectându­­le și dându-le o formă executorie. Guvernele nu vor putea să proce­deze în mod util decât atunci când­ comisiunea reparațiunilor va da ur­mare proiectelor și când dispoziția­­riile necesare vor fi puse în execu­tare de către Germania cu aproba­rea comisiunei reparațiunilor in scop de­ a asigura executarea în­tregului plan Guvernele aliate vor putea atunci lua o hotărâre cu privire la­­ aceste concluziuni, pentru ca planul propus să aducă cât mai curând rezultatele așteptate. In împrejurările de față nu se vor putea pune pe acelaș pi­cior Germania și guvernele aliate. Comisiunea reparațiunilor va trebui însă să țină în seamă observațiile făcute de guvernul german, și a lua apoi o deriziune cu autoritatea ce i-a fost conferită prin tratatele de pace. In legătură cu concluzia ex­perților privitoare la unitatea eco­nomică și financiară a­ Germaniei, care trebuie să fie restabilită din mo­mentul executării planului, d. Poin­caré crede că comisiunea nu trebuie să modifice concluziunile. Guver­nele aliate vor examina la­olaltă condițiimile schimbării gajurilor de­ținute de către Franța și Belgia în contra altor garanții, dar această o­­perație nu va putea să aibă loc de­cât după ce Germania va începe cu executarea planului. Guvernele aliate vor determina de comun acord garanțiile necesare. A. Poincaré declară că guvernul francez însuflețit de ideia reconci­lierii și înțelegerea va face tot ce­i în orice caz asigurată și nu trebue să depindă în nici un caz de munci­torii germani de la căile ferate. Posi­­bil insă ca teh­nicianii să găsească un sistem care să țină seamă de a­­ceastă preocupare, fără a stânjeni activitatea economică a Germaniei. UN COMunICAT OFICIAL PARIS, 29 (Rador).­Un comuni­cat oficial anunță că întrevederile între miniștrii belgieni și francezi au avut de scop un schimb de ve­deri asupra diferitelor problema și legătură cu rapoartele experți­lor. Guvernul francez și cel bel­gian însuflețiți­ de­­ cele mai bune sentimente de încredere și amici­ție urmăresc să ajungă cât mai re­pede la­ im acord cu ceiloin* aflați privitor la aranjarea generală a chestiunilor, în legătură cu repara­­țiunile. După întrevederea cu­ d. Poin­caré, d. Theonis a declarat că a a­vut o simplă­­ Conversație privată cu­ d. Poincaré la care nu au asistat nici secretari, nici stenografi. D Theunis a adăugat că pleacă sea­ra la Bruxelles pentru a vorbi mâine la. Senat în chestiunea bud­getului. D. Poincaré a invitat la un dejurs pe d-nii Theunis și Hy­mans, după care va avea loc o con­tinuare a conversației. DECLARAȚIILE CANCELARULUI GERMAN PARIS, 29. (Rador).­­ Din Düs­seldorf se anunță că d. Marx vor­bind la o întrunire electorală a re­levat importanța istorică a alegeri­lor actuale. Cancelarul german a exprimat speranța că partidul cen­trului va favoriza politica de exe­cutare, ajutând la o apropiere în­tre Franța și Germania. Dacă ex­tremiștii germ­ani ar ajunge la pu­tere ar aduce dezastrul Germaniei și prăbușirea întreg­ii Europe. Pro­paganda patriotismului fanatic este o crimă ce se comite împotriva po­porului german. Acei care critică opera de con­ciliere a guvernului uită că gu­vernul este lipsit de putere mili­tară și că nu poate proceda cum ar dori. Am remarcat, că cu cât ne apropiem, de, teritoriile ocupate cu atât populația este mai rezonabilă și se îndepărtează de ideia ultra­­naționalistă. Aș fi foarte curios să văd efectul ce l-ar produce asupra patrioților buni de gură, dacă s’ar instala câteva regimente de ocupa­ție la Muerichen, ei țipă așa de tare pentru că se simt departe. Cancela­rul german a declarat apoi că este în contra intrărei Germaniei in Societatea­ Națiunilor în forma ei actuală. Condițiunile executării ra­poartelor experților prevăd resta­bilirea unității economice și admi­nistrative a Germaniei, reintegra­rea expulzaților în drepturile lor și eliberarea prizonierilor. LORDUL GREWE Sttift „lilfiii liii“ iisî§ls_Psili Eri la orele 11 dim. soc. „Tine­rimea Română“ a sărbătorit la res­taurantul „Iordache“ tradiționala ciocnire a ouălor roșii. Au luat parte la serbare toți membrii soc. „Tinerimea Română“ aflători în Capitală în frunte cu d. Nae Dumitrescu, președintele so­­cietăței. Primul toast a fost ridicat de d. Nae Dumitrescu. D. BOGDAN, directorul liceului din Cluj aduce laude șoc. „Tineri­mea Română“ pentru concursurile ce le-a înjghebat printre tineret. D. TRANCU-IAȘI, fost ministru, arată absoluta nevoe ce se simte azi de a trăi o viață sănătoasă, în afară de aceea care o trăești azi în­tre Palat și Capșa sau în parla­ment. stă in putință pentru reușita ne­gocierilor, ținând seamă de intere­sele vitale ale Franței, permițând executarea cât mai repede a hotărî­­rilor comisiunei reparațiunilor. AMBASADORUL ENGLEZ DĂ LĂMURIRI LUI POINCARÉ PARIS, 29. (Rador). — D. Poin­­caré a primit pe ambasadorul en­glez de la Paris. Lordul Crowe a dat d-lui Poincaré indicații autentice cu privire la discursul pe care d. Mac­donald l-a ținut la York. Cercurile politice franceze atribue o mare im­portanță lămuririlor date de amba­sadorii­ englez și cari pun în evi­dență că în cazul când Germania ar trăda încă odată încrederea aliați­lor, Anglia împreună cu ceilalți a­­liați se vor pune de acord pentru a exercita o acțiune energică în con­tra Germaniei. întrevederea de la Paris PARIS, 29. (Rador).­­ D-nii Theu­­­is și Hymans au sosit la Paris și au avut o întrevedere cu­­ Poin­caré. D-nii Poincaré, Theunis și Hy­mans, au stabilit principiile genera­le ale ac­țiunei comune. Germania va trebui­ să execute planul experți­lor și comisiunea reparațiunilor va trebui să sancționeze în mod oficial această realizare, pentru ca Franța și Belgia să ridice sau să modifice măsurile actuale din Ruhr și Re­­nania. Restabilirea unităței economice și fiscale a Reichului, conform dorin­ței exprimate de experți, nu implică încetarea imediată a ocupației. Cele două guverne mențin rezoluția de la Bruxelles din 12 Martie 1923, care hotărăște ca măsurile împotriva Germaniei să nu fie schimbate pe simple promisiuni din partea Rei­chului. Miniștrii aliați au discutat apoi chestiunea siguranței în legă­tură cu regia căilor ferate, hotă­rând că libertatea comunicației pen­tru trupele de ocupație trebue să fie D. THEM­IS Mia­mi propunerile experților Ma­ni­ prin si su­rația Filei â important discurs al d-lui Ramsay Mac­Donald SEAFIELD. 29. — Primul ministru a ținut astăzi un discurs foarte impor­tant colegiului său electoral din Abe­­ravon (Wales), vorbind asupra rapor­tului experților înaintat Comisiunei de despăgubiri. Discursul meu la New- York, zice primul ministru, neii­îîâ transmis în întregime, a produs oare­care neînțelegere în Franța. Să nu ră­mână nici o îndoială asupra părerei mele. Socotesc raportul experților ca un mijloc oportun de a se ajunge la o înțelegere pacifică și cred că respin­­gându-i oamenii de stat din Europa vor pierde cea mai binecuvântată o­­cazie ce li s’a oferit vreodată. Cât des­pre mine, nu voi pierde nici un prilej de a pune în aplicare acest program și doresc ca și Franța să fie alăturea de mine. Unele ziare vorbesc despre izolarea Franței. Aceasta nu o doresc de­loc; ași voi să fiu mereu alături de ea. ANGLIA ȘI SIGURANȚA FRANȚEI Mai presus­ese toate ași dori ca dă Poincaré să fie convins că, în­trucât privește siguranța Franței, aceasta nu are un mai bun prieten decât Anglia și pe mine; chiar dacă punctul de vedere din care de Poin­caré și eu privim lucrurile, diferă întrucâtva, aceasta nu trebue atri­buit faptului că nu am toată dorința de a asigura liniștea și fericirea Franței. Am convingerea că rapor­tul experților combinat cu experi­ența dată de cei patru ani trecuți vor contribui ca Franța să vadă că numai printr’o bună înțelegere comună între aliați, printr’o conlu­crare cu Belgia și micile națiuni și dând Germaniei o posibilitate rea­lă de a-și îndeplini opera de reface­re și obligațiunile ei, numai astfel se poate reda pacea, fericirea și prosperitatea Europei. Voi face tot ce-mi va sta în putință pentru a aduce la îndeplinire această politi­că, fără a merge pe căi piezișe ci numai prinr’o diplomație sinceră și deschisă. CHESTIA EVACUAREI RHE­­NANIEI Primul ministru închee arătând că u­­nele ziare franceze au pus de curând întrebarea dacă Anglia nu intenționea­­ză să evacueze­ regiunea Coloniei la sfârșitul lunei I­m­ie: „Țin să amintesc zice d-l Macdonald, că această între­bare nu poate fi decât rezultatul unei interpretări greșite a trataului din Ver­sailies și anume a paragrafului care ratează despre durata perioadei de o­­cupație în Rhenania. Sus numitele zia­re presupun probabil că data ocupa­ției­­ in Rhenania începe de­­s­semna­rea tratatului din Versailles adică de la 28 iunie 1919. Aceasta însă nu este copuil, de­oarece tratatul prevede anu­me în paragraful de încheere că peri­oadele de timp menționate în tratat urmează să fie socotite cu începere de la data redactării primului proces­ verbal de depozitare a actelor de ra­tificare a tratatului, ori acest proces­­verbal a fost încheiat la 10 ianuarie 1920.“ Serbarea Învierii în Capitală Noaptea învierii a fost sărbătorită și anul acesta,, cu obișnuitul fast. La mitropolie serviciul religios a fost oficiat de către mitropolitul pri­mat dr. Miron Cristea, înconjurat de clerul superior. Erau de față principii moșteni­tori, membrii guvernului, înalți demnitari ai statului, ofițerii gene­rali și superiori precum și atașații militari străini. Principele Hohenlohe și cunoscu­tul profesor egiptolog Roeder au a­­sistat de asemenea la ceremonie. In momentul când clerul a rostit, Christos a înviat 1, 101 lovituri de tun au anunțat învierea în Capi­tală. LA PALAT La orele­­ jumătate noaptea, după sfârșirea ceremoniei, cortegiul prin­ciar a părăsit curtea mitropoliei, du­­cându-se la palatul regal din calea Victoriei, unde s-a servit o gustare cu tradiționala ciocnire a ouălor roșii. Au participat d-nii: general Măr­­dărăscu, ministru de război, N. N. Săveanu, ministrul sănătăței publi­ce, general Nicoleanu, prefectul poli­ției Capitalei, etc. La orele 2 noaptea membrii fami­liei princiare s’au retras la palatul princiar de la șosea. Adeveru­l Literar Conflictul pe chestia apei la Galați o întorsătură gravă.—Desacord între memb­rii guver­nului și primăria orașului.—Primăria nu cedează.—S­e propune un ... GALAȚI. — Conflictul dintre pri­măria și Compania Apelor, care se credea că se va reduce la un con­flict local, de gospodărie, a trecut peste această limită. Intr’adevăr Compania apelor vă­zând că cu toate intervențiile pri­măria nu cedează, a făcut inter­venții superioare, adresându-se unor legațiuni din Capitală, spre a in­fluența pe membrii guvernului. Rezultatul a fost, că, într'adevăr, ajutorul de primar Gamulea a fost chemat de mai multe ori la Bucu­rești și câțiva membri din guvern i-au cerut să se ajungă la un acord, la o colaborare, cu compania. O consfătuire a avut loc acasă la d. M. Orleanu și s’a hotărât să nu se cedeze. Atitudinea categorică a primăriei pune într’o oarecare încurcătură Compania apelor, care peste doi ani trebuie să predea —­ în cazul de față acum — toate instalațiunile, in lu­nă stare. Pentru aranjarea chestiunii s' a propus ca în loc de proces, să se recurgă la arbitraj! Compania apelor ar propune n> d. Ormolu guvernatorul Băncei Na­ționale, căruia primăria îi opune pe d. V. Bălășescu, procuror la Casa­ție, fost multă vreme președintele comisiei interimare și, deci, cunos­cător al chestiunei. Ca supra arbitru ar urma să fie d. Buzdugan, și Manolescu Rămni­­ceanu, președintele Curței de Casa­ție. . Până una alta, cert este că popu­lația este servită în mod regulat cu apa trebuitoare. De al­tfel, dacă din conflictul a­­cesta, ar urma să se plătească Com­paniei apelor, vre-o despăgubire, tot populația o va plăti. » / I­ V-J In împrejurările de față, când anu­mite glasuri și gesturi de la Belgrad tind să creieze între cele două state vecine și aliate, care sunt România și­­ Iugoslavia, adversități defavorabile bunelor raporturi care au existat și trebuie să existe între ele, socotim foarte nimerit să comunicăm opiniei publice impresiile unuia din cei mai re­­futați profesori ai universității și mem­bru al Academiei regale din Belgrad, d. N. Vulici, care a fost șeful delega­ției iugoslave de la congresul de studii bizantine ținut la București. Cu amabilitatea care caracterizează pe omul de cultură superioară, d-sa a răspuns rugăminții noastre încredințân­­du-ne aceste interesante și m­ăgulitoare însemnări ale sale. ZILE DE NEUITAT „Sunt în viața noastră momente de neuitat. Momente delicioase la care ne gândim totdeauna cu plăcere. Ei bine, momentele, mai bine zilele pe care le­­am petrecut în această frumuoasă țară românască nu le vom uita niciodată și ne vom aminti de ele cu plăcere to­ată viața. cu Gazdele noastre românești au fost adevărat încântătoare. Toți acei pe cari am avut fericirea de a-i cu­­noaște ne-au fermecat. Alteța sa prin­cipele moștenitor ne-a făcut marea cinste de a ne primi de trei ori. Ama­bilitatea sa ne-a impresionat profund. Imginați-vă, la dejunul pe care ni l-a oferit, el însuși ni-a turnat cafeaua și a dus frumosele covoare pe care ni le-a arătat. De asemenea nu avem decât cu­vinte de admirație pentru d. ministru al instrucției publice, pentru principele Știrbei, îr­cîntătoarea sa și familie, pen­tru marele d-voastă savant d. N. Ior­ga, pentru d. Marinescu, secretarul de­săvârșit al congresului, și biuroul său compus din domnișoare cu o purtare așa de plăcută, și de distinsă, în sfârșit pentru d. Vlădescu-Răcoasa, organiza­torul admirabilei excursii. Toate aceste persoane, și altele încă, vor rămânea pentru totdeauna în inimile noastre, unde vom păstră un colțișor numai pftj­tru ele. O ORGANIZAȚIE MODEL Ingresul a fost organizat în chipul cel mai satisfăcător. Savanți de primul ordin au luat parte: Toate țările au fost reprezintate. S’au putut auzi o mulțime de conferințe și comunicări din care niciuna n’a fost lipsită de in­teres. Am avut de asemenea timp să vizităm orașul, colecțiile și chiar să facem câteva plimbări prin împrejuri­mile Capitalei. Organizatorii congresu­lui s’au gândit la toate și au pregătit toate. Arhivele, Muzeul, Academia, Banca Națională, cu frumoasa sa co­lecție de picturi, au făurit o frumoasă impresie asupra noastră. N’avem nevoie­ să spun că suntem în chip deosebit de recunoscători de a fi asistat la reprezintarea piesei așa de interesan­te a d-lui Iorga.­­ Organizatorii congresului au nu mai puțin drept la mulțumirea noastră pentru organizarea acelei serii de ne­uitat de excursii pe care le-am făcut în săptămâna care a urmat congresu­lui. Mulțumită lor am văzut minunile mănăstirilor. Mai cu seamă pictura ex­erioară a acestor biserici ne-a im­presionat mult. La noi, cari avem foar­te frumoase mănăstiri din evul mediu, ea nu există. Natural, specialiștii noș­tri în această m­aterie cari au luat parte la aceste excursii au studiat de a­semenea cu atenție arhitectura, mor­mintele, manuscrisele și celelalte obiec­te care s-au păstrat în aceste biserici. Bogățiile de la Putna au fost în­deo­sebi apreciate. E cu adevărat feeric ceia ce se poate vedea acolo. Noi iugoslavii am admirat mai cu seamă „plastanica“ reginei sârbești Efimia și a fiicei sale Eupraxia care este o veri­­tablă bijuterie și care ne face să cu­­noaștm o principesă sârbă până acum necunoscută. Am călătorit ca niște prinți adevă­rați. Noaptea dormiam în vagoane­ de­­dormit. Ziua vizitam aceste frumoasei biserici de la Voroneț, Sucevița, Hu­morul, Iași, Putna, Curtea de Argeș, Horez, etc., în trăsuri sau in automo­bile confortabile. Pretutindeni ni se fa­­cea cea mai bună primire. Autoritățile locale, perfecții, primarii dădeau pre­tutindeni dovadă de o ospitalitate ai devarat românească. Banchetele care nu lipseau nicăieri erau totdeauna a­­­lese. URMĂRILE CONGRESULUI Congresul bizantiniștilor la București va avea urmări însemnate, și nu numai pentru bizantinologie. Se va vorbi des­­pre el mult și timp de mulți ani la toate țările care au fost reprezintate. Se va povesti despre frumusețea ță­­rii, despre vitejia poporului, despre­ aceste minunate biserici, și mai ales despre civilizația românească de care­ fac dovadă în primul rând orașele sale mari, universitățile, bibliotecile, muze­­ele, clădirile publice, ospitalitatea exi­traordinară­ a întregii populații și a acestor încântătoare persoane pe care­ le-am întâlnit pretutindeni. Până a­­cu­m România era râu cunoscută în străinătate. Congresul va continua put­ternic la o mai bună cunoaștere a­cestei frumoase țări, așa cum o merită. Noi iugoslavii suntem fericiți de a fi participat la congres. Suntem mândri de a fi fost cei mai numeroși din gru­pele de delegați ai statelor. Gu­vernul nostru, trimițîndu-ne în așa de m­are număr, a vrut să dea dovadă nu numai de marea sa st­mă pentru bizantinologie, dar și de sentimentele sale de simpatie pentru nația româ­nască care este aliata noastră, vecina noastră și cu care am fost și vom fi totdeauna în cele mai bune relații. Ducem de la congres și din măreața d-voastră sciră cele mai frumoase a­­mintiri“ * Primind aceste bune și prietenești cuvinte am mulțumit călduros disipi­ S­ului istoric și simpaticului reprezentant Ă vecinilor noștri aliați care se urca în Simplonul de Duminică pentru se întoarce din patrie, urîndu-i călătorie­a frumoasă și la bună vedere. g. Papă congresul d­e bizantinologie lupi­ni An­ 11 i­îtejol upsi Iii Alii Iii Mia fetele seilii detail «slave. d. infesor H Vilici D. N. VULIC. Cărți și Reviste Dr. Iosif Westfried: „Perversiuni sexuale“, studiu psycho-sexual a­­supra teoriilor lui Freud. I. L. Caragiale: Momente, schițe, amintiri I. I. Agârbiceanu: In clasa cul­tă, Povestiri; Lucreția Petrescu: Păca­tul, dramă în 3 acte; I. Simionescu: Folosințe, nesocotite la gospodărie. Au apărut:

Next