Dimineaţa, iulie 1924 (Anul 21, nr. 6334-6364)

1924-07-01 / nr. 6334

6 pagini Mit In 1S94d9 Const. MILIE Politia Două capturi interesante făcute nu au readus liniștea și siguranța n spiritul populației, alarmate de frecvența neobișnuită a crimelor îndrăznețe și de neputința­­ organe­lor de pază de a pune mâna pe cri­­mm­inali. Atât asasinii lui George Cair cât și aceia ai debitantului de tutun­­ din bulevardul Carol, au fost prinși, în aceeaș zi. .Amândouă aceste crime emoțio­naseră profund populația Capitalei și o scoseseră din quietitudinea ei­­ obișnuită: asasinarea lui Cair prin­­ personalitatea nespus de simpatică victimei, și prin împrejurările ex­­eptional de dramatice în care se resupunea că s’a săvârșit crima ; morul din bulevardul Carol prin îndrăzneala nebună a făptașilor iscani au operat în plină zi, într’o stradă din cele mai populate, în mij­locul trecătorilor s’ar putea spune. Era firesc ca asemenea fapte să­­­ emoționeze în mod deosebit popu­lația, îndrăzneala criminalilor și neputința poliției — de la asasinarea llui Cair au trecut atâtea zile — au produs un simțiment de nesiguran­ță și o enervare generală. Fiecare avea impresia că nu se simte dest­­tul de ocrotit împotriva bandiților și asasinilor. Și cum descoperirea făptașilor ■ din strada Clucerului în­târzia, fiecare își dădea seama că împrejurarea aceasta era să fie o primă de încurajare pentru alți bandiți cari pândesc în umbră. Se știe că între poliție și făcătorii de rele­e o permanentă luptă și că orice slăbiciune a celei dintâi are de efect o înmulțire a faptelor cri­minale. Din fericire, făptașii ambelor asa­sinate au fost descoperiți și prinși. Nevroza spaimei se risipește deci și simțimântul siguranței începe să-și facă iarăși loc. Omorîtorii lui Cair au fost desco­periți grație unui denunț , aceia ai debutantului de tutun Take Petres­cu, grație faptului că ucigașul și-a lăsat... carta de vizită pe terenul de operație. Două împrejurări fa­vorabile, fără de cali, cine știe ? asasinii ar fi rămas nedescoperiți cum nedescoperiți au rămas până azi asasinii bancherului Colter și a­­tâția alți făcători de rele. Dar tocmai împrejurarea aceasta că autorii ambelor crime n’au putut fi descoperiți decât mulțumită unor circumstanțe favorabile și nepre­văzute, subliniază nevoia societă­­ței noastre de a fi mai bine apă­rată decât este împotriva tâlhari­lor și criminalilor. Denunțători nu se ivesc totdeauna și nu toți cri­minalii își lasă portofelul la locul crimei. Ceea ce cere populația, a­­larmată de îndrăzneala ultimelor asasinate, e să se știe în siguranță. Și această siguranță n’o poate aș­tepta decât de la o poliție bine or­ganizată, care să exercite o pază suficientă și liniștitoare. Pentru menținerea în centrul Capitalei a unei direcții comerciale Din ordinul ministerului de finanțe, cel de instrucțiune publică a dispus e­­­vacuarea localului de l­a calea Victo­riei în care e instalat externatul de fete ..Carmen Silva“. Evacuarea se va face în cursul lunei iulie, școala urmând să fie mutată pro­vizoriu pân­ă la clădirea unui local pro­priu, iar­­".ctustul ei local va fi ocupat " de direcția generală a regiei monopolu­­­­­lor statului, care nu consimte să-și mute birourile nici la fabrica de chi­brituri, nici la manufactura de tutun ,­­unde are încăperi îndestulătoare, fine să stea numai­decât în calea Vic­t­­toriei. UN ADAPOST PROVIZORIU Externatul de fete .Carmen Sylva ș ia fost în primejdia de a nu avea unde să se mute și numai multumită­ norocu­lui și bunei voințe a primăriei Capita­lei, acea școală secundară își va putea­­­ continua cursurile la toamnă.­­­ Primăria a construit în anul acesta un local de școală primară pentru fete în str. Mihai Vodă, prevăzut cu săli ■îndestulătoare, și cu locuință pentru di­recție.­­ Mulțumită existentei­­ acestui local, e externatul secundar își va găsi acolo refugiul, până ce vremile și oamenii în­țelegători și iubitori de cultură vor în­griji de clădirea unui local propriu. SUPRIMAREA UNOR CLASE Se înțelege că până atunci predara în­vățământului în acea școală va suferi multe neajunsuri, întrucât numai parte din local i se pune la dispoziție, a restul servind pentru școala primară de fete. Va fi, desigur, nevoe de suprimarea unora dintre numeroasele clase para­lele, astfel că multe eleve nu vor avea unde să mai învețe. Apoi elevele actuale, cari locuiau în marea lor majoritate, în cartierul gării, vor fi nevoite să parcurgă distante cu mult mai mari, pentru a se duce în Dea­lul Spirei, lângă Arsenal,­ unde va fi in­stalată, pentru un lung provizorat, școala lor. Toate acestea se petrec atunci când se simte mai multă nevoe de cultură și când s’a făcut până la evidență dova­da lipsei de localuri școlare îndestulă­toare. C. M­os­t„pelagra, io ste ea ne asini Arestatea miei! Trei fisipn­l aniitai tepsi Muia ia pomii a anei nani „vita­­mine”,­­­ mi­a... teaffifli! „Iiaii­anta a scăpat deci in H pe român de peicei” Am­' arătat, nu' de mult', în­ „DimL don!­ untură, săruri minerale și al­beața”, câte nenorociri nationale se te alimente (lămâi, portocale, untu­atribue alimentației cu porumb a poporului român­ _ _­­ Se știe că Funck­, marele fiziolog am­erican, care a descoperit și­ a in­tentat și numele de Vitamină” a atribuit izbucnirea pelagrei, unei a­­limentații lipsită de vitamina B (a­­limentația cu porumb). Alți fizio­­logi au dovedit însă cu experiențe absolut demonstrative, că această boală ar fi datorită lipsei din po­rumb a­u alte substanțe chimice: triptofan și Uzină. J £i au reprodus pelagra la animale, din a căror a­­limentație au fost scoase triptofanul își lizi­a și au făcut să dispară boa­la când la acel regim alimentar au­­ adăugat cele 2 substanțe chimice! Puteam fi foarte îngrijați. Noi ,toți cari ne hrănim cu mămăliga! Un cetitor prieten, care m’a întâl­nit după cetirea articolului meu, îmi declară, că nu mai mănâncă ,mămăliguță,­­cu tocană, care-i plă­cea mult*. I Iată însă, o veste care ne va con­sola: trei savanți americani (tot ei,­­săracii!), d-nii Evans, Bishop și Sure dovedesc, că afară de vitaminele cu­noscute mai există o altă vitamină X, necunoscută până azi, și dacă a­­ceastă vitamină lipsește din alimen­tație, cel hrănit cu un regim ali­mentar deficient în ea, va fi atins tip... sterilitate. Experiența a făcut-o pe' șoareci, 'care se știe că-s foarte prolifici. O generație de șoareci hrănită cu ali­mente compuse din cazeina laptelui, lamidonul porumbului (numai ami­..­­ ..■••... DOCTORUL YGREO­Lă de pește, etc.) care conțineau toate vitaminele cunoscute, arăta admirabil, trăia viață îndelungată, era veselă.... fericită... Aveau o sin­gură meteasmă. Nu se înmulțea. Și fiziologii noștri au început a­­tunci a adăuga „menu-ului” bogat diferite alte alimente până au dat de unele, care făceau pe șoareci să își recapete fecunditatea! Fiziologii au reușit apoi să des­­copere prin diferite procedee, subs­tanța chimică din alimente, noua vitamină fecundantă! Bucurați-vă! Acea nouă vitamină se află și în porumb, în mămăligu­­ța noastră, mult iubită! Concluzia pe care-mi permit s’o scot din reflexiile ce-mi sugerează noua descoperire este, că în condi­țiile sociale vitrege în­ care a trăit românul și cu grozava lui mortali­tate, dacă n’a pierit, aceasta o da­­torește marei lui fecundități prin ajutorul căreia a populat teritorii, dintre Nistru, Tisa, vastele Car­pați și Dunăre! Dar această miraculoasă fecundi­­tate nu e oare datorită „vitaminei’ celei noui, descoperită abia acum? Dacă acesta e adevărul, atunci er­­tat să-i fie porumbului, că ne-a dat în ultimul timp și pelagra ușor vin­decabilă, când mămăligutii îi va adăuga românul, și niște ochiuri sau jumări, și câte un pui fript și brânză cu ceapă, care conțin în a­­bundență triptofan și lizină. ----------------------------—‘ww Odată în posesia acestui amănunt prețios, s-a format o poteră compusă din d-nii comisari Ilarie Bâllogea­­nu, subșeful Siguranței Capitalei și Gheorghe Hoeinng, însoțiți de agen­tul principal Nicu Mi­hai — și de a­­genții Ionescu Manea, Angh­el Pavel și Popescu Dumitru, care în auto­mobile au pornit la Bordei, unde au înconjurat grădina. Intr’adevăr, acolo l’au găsit culcat pe iarbă pe Munteanu, care tocmai citea un ziar. La apariția polițiștilor, asasinul, a voit să facă uz de revolver, spu­nând: — „Vreau măcar doi dintre voi să împușc!“ Polițiștii i-au prins însă mișcarea și tăbărând imediat asupra lui l’au legat. La perchiziția corporală ce l s'a făcut s’a găsit asupra lui, unul din revolverele luate dela George Cair și mai precis, un revolver cu pră­­sele de sidef și cheile luate de la lo­cul crimei. Asasinul era Scur ft­at ca o cămașă ci ciorapi furați de la victimă. PRINDEREA COMPLICELUI Urcat în automobil și întrebat apoi unde poate fi găsit tovarășul său Ghiță Scutelnicu zis Sobaru. Munteanu a declarat că acesta lu­crează la niște sobe în str. Sărindar, la ,Tiparul Românesc“. Căutat aci, Scutelnicu n’a fost găsit, întrucât terminase lucrul încă de dimineață. La prefectura poliției, asasinii fiind anchetați de către d. judecător de instrucție Negrea de la cabinetul II, s-au putut stabili următoarele: Ion Munteanu zis Mărcuț este un cunoscut spărgător, fost condamnat de mai multe ori, evadat din peni­tenciarul din Turnu Severin. După evadare, înainte de a veni la București s-a dus la Buzău, unde a făcut câtva timp serviciul de cam­­pagiu. El e originar din Caransebeș. Neplăcându-i însă să muncească în mod cinstit pentru un salariu modest, a plecat din Buzău venind în Capitală. Aci s-a întâlnit cu Pătru Novac pe care-l cunoștea din pușcărie și a început să i se plângă că o duce prost din cauza lipsei de bani, sfă­­tuindu-se ambii ce e de făcut. Novac i-a spus că el nu cunoaște alte „ponturi" decât pe un fost pa­tron al său, care are un mic maga­zin de coloniale în str. Marginei. Au și plănuit o „lovitură“ acolo într’o noapte, când spărgând maga­zinul, n’au putut fura altceva decât niște cutii cu sardele, ceva coloniale și un cuțit mare. Plecând, pe drum, Munteanu i-a­­tunci arestatul fiind întrebat din nou, a spus să-l caute pe Sobaru la cârciuma lui Mușetescu din str. Belvedere. Nefiind însă găsit nici acolo, Munteanu i-a informat pe po­lițiști că Scutelnicu locuește în fun­dătura Chitila (Mahalaua Dracului) la 2-3­ 10 metri depărtare de locul cri­mei. Când polițiștii l’au dus acolo, l’au găsit pe Scutelnicu, lustruindu-și ghetele. Văzându-i criminalul cu mult sânge rece i-a întrebat: — Ce căutați aci? Ce voiți de la mine?4 „Nu CUNOSC“ Cum polițiștii stăteau cu revolve­rele întinse asupra lui, d. comisar Bărlogeanu, care avea în mână re­volverul lui George Calr, luat de la Munteanu, l’a întrebat: — „Cunoști revolverul ăsta?“. —­­Întrebare la care criminalul a dat un răspuns negativ. Atunci polițiștii l’au dat jos din automobil pe Munteanu, pa care arătându-l-l, Iau întrebat din nou. — „Dar pe ăsta îl cunoști?“. De astă dată tâlharul răspunse afirma­tiv. „Atunci știi despre ce e vorba", i-a spus d. Bârlogeanu, subșeful Si­guranței Capitalei. In urma acesteia, Sobaru a fost de asemeni legat, pus alături de Mun­teanu în automobil și ambii duși la prefectura poliției Capitalei, asasin reproșat lui Novac că-i duce la asemenea „ponturi proaste“ și s’au despărțit.­­ După câtva timp, Munteanu s’a întâlnit cu Ghiță Scutelnicu zis So­baru cu care se cunoștea de la Mis­­lea, unde Sobaru ispășea o pedeapsă de 3 ani, la care fusese condamnat ca minor pentru spargere și omorul făptuit în 1918 la comerciantul Cos­­tică Naum din Corabia. Plângându-i-se și lui că duce lip­să de bani, Sobaru i-a spus că lo­cuește în fundătura Chitila și că în apropiere de el, pe strada Cluceru­lui e o casă mare, locuită de doi boeri: unul bătrân, altul mai tânăr și unde e un „pont bun“, de unde ar putea eși câteva sute de mii de lei. Au și pus la cale lovitura, Mun­teanu spunând că el mai are un prieten, pe Novac, pe care l-au aso­ciat la „întreprindere“. LA PANDA Vineri seara, între orele 8 și 9, toți trei au venit mai întâi în recu­noaștere la vila lui Cair. Pe la orele 11 luni. George Cair a condamnat de nenumărate ori și evadat wmm > • V * Mttlli. XXI - No. 6334) Marti 1 Me 1924 2 Lei exemplarul­e Lei in strtnuttafo­ r­ti@ sunt asis Vestea arestărei autorilor celor două ultime asasinate, a provocat ori o enormă emoție în întreaga Ca­pitală. Atât asasinarea lui George Cair cât și omorârea tutungiului Petrescu, două odioase asasinate cari s’au succedat la un interval atât de scurt, păreau o cinică sfi­dare împotriva felului cum e orân­duită ordinea și paza Capitalei. Prinderea asasinilor a fost o ușu­rare pentru cetățenii Capitalei în­grijorați,de viața și avutul lor. DENUNȚĂTORUL Era la amiază, s’a prezentat la­ prefectura poliției Capitalei un tâ­năr, care a făcut cunoscut că de cu­rând a venit și i-a oferit spre cum­părare un ceas brățară, de aur, un oarecare Petre Novac, ceas pe care l’a și cumpărat. In acelaș timp acel Novac i-a mai oferit spre cumpă­rare și un revolver. Arătând ceasul d-lor general Nico­­leanu și Vasile Gustav, șeful sigu­ranței Capitalei, aceștia, după amă­nuntele ce le aveau, au­­­ cunoscut că ceasul era cel dispărut în noap­tea crimei în locuința lui George Cair. Având adresa lui­ Petre Novac, a fost găsit imediat la prefectura po­liției, unde fiind interogat, a decla­rat că cunoaște pe cel care i-a dat ceasul să-l vândă; el se numește Ion Munteanu zis Mărcuț, hoț de mese­rie și că se adăpostește în grădina Bordei. Cum una asasi După săvârșirea crimei, din bu­­diat. O poteră a înconjurat ca ba­levardul Carol autoritățile au in­­terprins ori noapte minuțioase cer­cetări reușind să obțină câteva in­dicii cari însă erau depa­se de a înlesni prinderea asasinilor. Cercetările urmând a fi continuate și în cursul zilei de ori, autoritățile au descins din nou în­ buleu. Carol, la orele 8 dim. „CARTEA DE VIZITA" La u­n moment dat, s’a găsit sub tejghea un portmoneu de piele, ne­gru ,care conținea diferite acte ce stabileau indentitatea unui anu­me Ladislau Heiden. Făcându-se cercetări, s’a putut stabili ca,­­ întrucât bătrânul Ta­ke Petrescu nu avea nici un fel de relațiuni cu această persoană — acesta este unul din făptuitorii cri­mei, întregul aparat polițienesc al Ca­pitalei a fost repus în mișcare vire­din informațiile cme se se con­firma faptul că Ladislau a dormit în seara aceia la Novak și că dimi­neață a­ plecat împreuna cu acesta, primul în căutarea unei ocupații, iar secundul la magazinul Grigore Alexandrescu unde își avea servi­ciul. Polițiștii cari au urmărit tot firul acestei afaceri au putut face prima captură, după câteva ore de­ urmă­ venit acasă iar asasinii, din stradă și mai apoi cățărându-se pe zid, după ce au escaladat gardul, i-au urmărit toate mișcările, până când s’a culcat, stingând lumina. Pe la orele 1 lum. noaptea, după ce au stat la­­ pândă: Novac la in­tersecția gardului din față cu cel lateral din spatele casei, Munteanu pe zidul casei la intersecția casei cu gardul iar Scutelnicu lângă perete, au început operația. Munteanu și Sobaru erau desculți. Au venit în fața biroului. Muntea­nu s’a suit pe zid, susținut de So­baru și cu ajutorul cuțitului celui mare furat dela negustorul din str. Marginei, a tăiat pânza de sârmă dela Oberlicht, pe unde băgând mâna, a dat cârligul de pe dinăuntru la o parte, deschizând ferestruica, în timp ce Sobaru se uita pe fereastră, prin ușa dintre 1 birou și dormitor, la Cair cum dormea. Munteanu a intrat apoi înăuntru, și a deschis un geam din cele mari, pe unde s’a introdus și Sobaru. Odată ambii, înlăuntru, au aprins o lumânări că ele ceară, putând ve­dea astfel pe masă, în dormitor, cea­sul, revolverul și cheile, pe cari le­­au luat. Sobaru a scotocit prin du­lapuri unde erau lucruri diferite dar negăsind bani, ca hoț cu expe­riență i-a spus lui Munteanu să nu ia nimic, căci acelea pot fi cu bu­cluc. Totuși acesta din urmă a luat o cămașe și o pereche de ciorapi. CAIR SCULAT DIN SOMN: CRIMA Sau sfătuit apoi să-l scoale pe Cair spre a le spune unde sunt banii și atunci Sobaru l-a tras de picior. Cair, deșteptându-se buimăcit, de somn, a întrebat: — Cine sunteți voi? Ce căutați aci? și a dat să pue mâna pe re­volverul cel mic de pe noptieră, Steyr care a fos­t vândut mai târ­ziu armurierului Prima Chinese din calea Gri­viței No. 128. Sobaru s-a repezit atunci la el și cu­ cuțitul i-a dat primele două lo­vituri în gât tăiindu-i carotida și zmâneindu-i revolverul din mână, iar Munteanu a tăbărât asupra victimei cu un box cu colți dându-i acele 12 lovituri până când l’au omorît. In momentul acela pendula din perete bătuse orele 3 și și-au dat seama că e târziu și-i va apuca ziua acolo. Au voit să se ducă in sufragerie unde erau cassele de bani dar ușa ce era aci fiind încuiată și nepu­­tând-o deschide, au renunțat, ple­când și luând cu ei o casetă mică, cele două revolvere, cheile și ceasul. S’au dus apoi într’un boschet din grădina ■ Filipescu,­ situată vis-a-vis și acolo s’au­­ învoit ca toate lucru­rile să rămâie la Sobaru în afară de caseta rămasă la­ Munteanu. Sobaru s’a dus acasă iar la 7 di­mineața a venit la lucru în str. Să­rindar. In ziua când s’a deschis cassa de bani, Sobaru a declarat că a stat în apropiere urmărind toate mișcările polițiștilor. Munteanu a venit a doua zi la So­­baru să-i comunice că deschizând caseta, n’a găsit în ea decât niște scrisori — cu acest prilej i-a furat lui Sobaru ceasul și revolverul. Azi la orele 3 d. a se va face re­constituirea crimei la casa din str. Clucerului. «1 8* LEF. criminalului, după care Vrânceanu, Dragomirescu comisarii și Ur­­seanu au pătruns în locuința lui Ladislau din str. S ’an Tabără, 31, unde se află un vestit cuib de apași De la primele cercetări, s’a cons­tatat că Ladislau nu a dormit în seara crimei acasă și că s’ar afla în un prieten al său anume Iacob Novak, domiciliat in Calea Gri­­viței. riri­ când Novak se întorcea spre casă. Luat de scurt, el a sfârșit prin a face mărturisiri complecte. După noi cercetări, polițiștii care colindau toate cartierele au reușit în cele din urmă să aresteze pe al doilea Complice Ladislau Holdeu. Fiind condus la prefectura poli­­ției și cercetat asupra crimei vârsite, Ladislau a continuat să­ sal nege cu cinism crima, cu toate do­­vezile polițiștilor.­­ Ladislau, pretindea că sgârietu­­rile de pe mână — cauzate de vic­­tima sa din bulev, Carol — s’at­ datora unor manifestații nervoasei­ale concubinei sale. Pus apoi în fața portofelului său, criminalul afirma că s’a pierdut lap la declarația polițiștilor că acesta a fost găsit la locul crimei, asasinul susținea cu mult cinism nevinovă­­ția sa, atribuind aceasta unor „oa­meni răi“... cari găsind portofelul său pierdut acum trei zile — s’ail cnnuni de el pentru a deruta poli­ția. Față de cele susținute de Ladis­­­lau autoritățile au recurs la proba sdrobitoare: confruntarea cu No­vak. Criminalul lasă capul jos, sfâr­șind prin a recunoaște complici­tatea sa în crima săvârșită asupra tutungiului Take Petrescu. DECLARAȚIILE ASASINILOR .] La poliție s’a luat depoziția asa­sinului Ladislav Haldeu care a fă­cut o descriere liniștită a întregii operații spunând: Intenționam să furăm. Am sondat în acest scop, diferite'mai*­gazine din centrul orașului, ale­­gând în cele din urmă tutungeria din bulev. Carol, întrucât aveam indicații că Tache Petrescu avea asupra sa o sumă importantă de­ bani. j Împreună cu complicii ne-am postat în jurul micii prăvălii și după ce ne-am asigurat că vom reuși am început atacul intrând în prăvălie. Am cerut să mi se servească un pachet de țigări „Cavalla“ iar la achitarea costu­lui am solicitat un imprumut lui Novak spre a-i înlesni și acestuia posibilitatea de a se apropia de tejghea. După ce ne-am încolțit victima i-am aplicat o lovitură de pumn în tâmplă, apoi i-am băgat o cârpă țn gură, legându-l în urmă bine. Victima a încercat să se o­­pună zgâriindu-mă pe mână. Am găsit în sertar suma de 7500 lei pe care am luat-o cu noi, precum și câteva cutii cu țin­dări. In timpul luptei am pierdut, portofelul fără a-mi putea da sea­­ma. După aceasta, am plecat luând tramvaiul din calea Dorobanți și ne-am îndreptat spre localul „Roata Lumii“. Aci am luat câte o gustare și o bere, după care am plecat spre casă, împărțind banii pe drum. LA MORGA După relatările de mai sus, cri­minalii au fost conduși la morgă unde s’a făcut reconstituirea cri­mei în fața cadavrului lui Pe­trescu ki SiÉaün! - /Si iAitîWI In urmă, criminalii au fost readuși la prefectură unde s’a continuat interogarea. P. C. CRIMEEE DIN CAPITALA Bulevardul Carol PRINDEREA ASASINILOR "% -4?* Asdsîiuil Ladisiau Hoi­ iîu și complicele lui Novak HUM ^l­ild­eea în fața poliției, așteptând să vadă pe asasini *t £­ Australia își toi! w­m l rioi Seafild’ 28. — Primul ministru al Australiei, Bruce, confirms ca s’ar fi propus construirea a două crucișetoare de câte 10.000 tone. Bruce descrie această măsură ca fiind cea mai vitală și importantă pe care Australia a putut-o lua în­tru apărarea Imperiului. Primul crucișetor va fi construit în An­glia și va costa două milioane li­re sterline. Guvernul nu a hotă­­rît incă dacă cel de-al doilea cru­cișetor se va construi în Austral­­ia sau Britania. ,■ ”

Next