Dimineaţa, iulie 1924 (Anul 21, nr. 6334-6364)

1924-07-01 / nr. 6334

t ~«i<r—r'anwrYTm 'TrllitSftiiWIt Descoperirea asasinilor Cercetările de ostii noapte In cursul nopții arestații au­ fost anchetați de către d-nii ju­­­decători de instrucție Negrea și­­ 1uristorian și procuror Rășcanu.­­ Criminalii au făcut din nou­ 3 declarații prin cari au descris iu­tor Rășcanu însoțit de comisarul Gh. Hociung au făcut o descin­dere la o casă dintr-un cartier în­depărtat al Capitalei. Aici re­prezentanții autorităților au are­stat un individ care este impUcat Toți cei cari Tau văzut au fost impresionați mai cu seamă de for­ma lombroziană a fălcilor late și puternice și a conformației frunței-Asasinul, deși nu-și pierduse cal­mul, era puțin enervat în așteptarea întrebărilor pe cari le bănuia. •——— Cum te chiam­ă ? îl întreb. Cu un accent ardelenesc crimina­lul îmi răspunde cu glas hotărât. — •„Apoi mi-s Ton Muntean”, și mi se zice Mărcuță ! —.. De unde ești ? — „Din Bănat ! — De ce Tai omorât pe Gh. Cali? — „Păi, dracul! Unul dintre comisari, d. Vrâncea­­nu, care luase parte la urmărirea și prinderea lui, îi spune, referindu­se la amenințarea din grădina Bordei. — ,,Ai vrut să tragi în noi cu re­volverul?“ — „Deli ! răspunde Ion Munteanu. Alt agent îi arătă mâna, în care cu câteva ore înainte, criminalul își înfipsese dinții. Alt comisar, amintindu-și de ne­cazurile urmărirei, îl mângâia spu­­nându-i ironic: — „Bine că te găsirăm, puiule, câte nopți n’am dirijat și câte zile n'am mâncat din cauza ta“. Bucuria agenților și comisarilor era la culme. Criminalul rămânea totuși nepă­sător aruncând o privire de superio­ritate și de dispreț în jurul lui. COMPLICELE TACE De­oarece criminalul trebuia să fie dus la instrucție, plecăm și ne îndreptăm spre locul unde se află celalt arestat. Un tip comun, blond, fără nici o trăsătură caracteristică, sferi, pră­pădit îmbrăcat în haine de sobor. Nu prezintă nici un interes deo­sebit și refuza cu încăpățânare să răspundă întrebărilor puse. ‘ # In acest­ moment criminalii sunt duși din nou la instrucție și pără­sesc deci ambele beciuri ale poliției. I. NED. prejurările în cari au comis așa­ în săvârșirea crimei din bulevar­­și naiele. Ei au mai dat unele a­­ctul Carol. Acesta la interogat o­­m­ănunte prețioase cari vor con­­stat către­­ procuror duce autoritățile la descoperirea „ . . Celorlalți complici. Rașcanu a recunoscut că a luat în urma acestor declarațiuni la orele 10 și jumătate de precu­parte­nat, la săvârșirea acestui asasi­­ n­­ tutungiul Petrescu, victima asasinuului di­n bai. Carol In beciurile polipei De vorbă cu asasinii lui Cair­ o Târziu, după ce toți complicii au fost arestați, a avut loc în curtea­­ institutului medico-legal reconsti­tuirea crimei din bulevardul Carol.­­ O solemnitate­ înfiorătoare în care s'a putut vedea cu cât cinism­­ și bestialitate a fost ucis1 bătrânul tutungiu Take Protopopescu . I în automobile, reprezentanții poli­ției și ai parchetului, s’au înapoiat spre prefectură plimbând în văzul­­ cetățenilor pe autorii înfiorătoarei­­ crime. Tocmai în momentul când autori­tățile se întorceau dela reconstitui­rea crimei, urma să înceapă in­strucția crimei săvârșite asupra lui­­ Gh. Cair. LA ASASINII LUI CAIR­­ împins de curiozitate, deși știam că regulile polițienești opresc vizi­tarea criminalilor, am mgat pe d. prefect al Capitalei, să ne permită să­­ vedem pe criminali. I Oarecari insistențe, și­ d. prefect a Sedat. s — Am să vă dau un inspector să vă conducă. i In adevăr­ după câteva minute, suntem dați în primire unuia din­tre inspectorii poliției și împreună cu bravii comisari cari au prins pe criminal, pornim spre arest, î Traversăm sălile­ de sus ale pre­fecturei și pe o scară abia luminată, icoborâm spre beciurile faimoase ale poliției noastre.­­ Din loc în loc, jandarmi înarmați .Controlează pe cei cari trec. Supravegherea este foarte severă. La fiecare colț suntem cercetați.­­ Lugubru răsună în sălile frigătul celor cari controlează umede pe cei ce trec, și anunță sonor urmă­torul lor: 1 ..Doi, numai doi­ 4. 1 Coborâm până ajungem la închi­­­­tori.­i In dreapta și stânga, în săli abia­­ luminate, stau dețti­uțți care i urmea­­­ză să fie anchetați.­­ Peste puțin timp ajungem și la •Carcere.­­ Aici se află închiși criminalii cari au asasinat pe Gh. Cari.­­ In jurul carcerei făceau de pază jandarmi, sergenți și comisari. ■ — „Deschide ușa și scoate-i afară“ Se aude vocea groasă a inspectoru­lui care ne conducea. SPRE CELULE / Printre noi se aflau și polițiști Cari încă nu văzuseră pe criminal.­­ Sentinela trage zăvorul greu de fier și de­odată în semi-obscuritatea sălii apare cu mâinile legate în că­tușe, principalul criminal.­­ Se apropie de noi rău lanțurile și fără să arate nici un fel de emoție, cu o privire dârză aș­tepta pare că să continue cu răspun­surile la interogatoriul ce i se luase chiar atunci. I După luptele cari au avut loc in­tre Gh. Cair și criminal, mai cu seamă având în vedere constituția foarte puternică a victimei, toată lumea și-ar fi închipuit că asasinul trebue să fie un om de o constituție puțin obișnuită. I DE VORBA CU ASASINUL LUI CAIR In fața noastră se afla însă un om micuț la statură, dar bine legat. Privirea ageră și trăsăturile fetei lui, trădau o adâncă ferocitate. -­­----------------­ Prin cămașa desfăcută la piept, pe lângă o musculatură herculeană, se putea vedea o întreagă expoziție de tatuaje din care ieșea în evidență un vultur mare, diferite inscripții cabalistice, mâini încrucișate, pum­nale, etc. Ki a lumi fuziunei ope a partidului țărănesc Dualismul de conducere Mariu-Mihalache D. Iuliu Maniu la fe$. După amiaza de ieri a fost excesiv de agitată, pentru făuritorii fuziu­­nei. Dispozițiile au variat de la ceas la ceas, iar propunerile erau și ele mdificate cu o repeziciune ui­mitoare. La ora 5 s’a cunoscut în chip pre­cis că la proupunerea țărănistă, de a se institui un­ comitet de condu­cere compus din d-nii Iuliu Maniu, dr. Al. Vaida-Voevod, I. Mihalache și dr. N. Lupu, șeful partidului na­țional a răspuns printr’o contra­propunere, în sensul ca, sau să se institue un dualism de conducere Maniu-Mihalache, sau, ceea ce ar fi fost mai de dorit de către naționali, să se constituie un comitet provizor de conducere, compus din d-nii Ma­niu, Vaida-Voevod și Mișu Cantacu­­zino sau dr. Toma Ionescu, de opar­te, și d-nii I. Mihalache, dr. Lupu și Pan Halipa, de alta Țărăniștii au admis propunerea primă. ÎNTRUNIREA COMITETULUI EXE­CUTIV ȚĂRĂNESC La orele 3 s’a întrunit. In conti­nuare, comitetul executiv al parti­dului țărănist. După o nouă și îndelungată dis­­cuțiune, s’a adoptat, în unanimitate și reprezentând totalitatea partidu­lui, o moțiune, care, în esență, spu­ne: * Comitetul executiv vede în cam­pania violentă, dezlănțuită împotriva d-lui Const. Stere, în momentul de­cisiv al făurirea fuziunei, un indiciu precis că dușmanii fuziune! fac sfor­țări disperate de a zădărnici unirea celor două partide democratice. Partidul țărănist, solidar cu d. Stere, al cărui patriotism nu are a fi pus la îndoială, nu cunoaște un caz Stere ci martiragiul Basarabiei simbolizat în luptele și suferințele d-lui Stere. Doritor de a vedea realizată fuziu­nea, partidul țărănist convine ca în locul comitetuliu provizor, pre­văzut în actul dela 12 iunie, d-nii Iuliu Maniu și I. Mihalache să pre­zideze opera de fuzionare, după care să se aleagă comitetul definitiv, pe baza principiului reprezentărei pro­vinciilor. PROCLAMAREA DEFINITIVA A FUZIUNEI Soluția, după cât se vede, cores­punde dorințelor d-lui Iuliu Maniu, și este di­sperat că biroul partidului național, convocat pentru astăzi, ora 10 dim., va conveni la proclamarea definitivă a fuziunei. Credința unora este că există acor­dul definitiv, pe baza căruia s’a și produs votul partidului țărănist. Nu cu puțin a contribuit la amelio­rarea stărei de lucruri, audiența ul­timă, pe care d. Iuliu Maniu a avut-o la rege Viner­i seara și în privința căreia, s’a păstrat, până aseară, mare taină. Naționalii pretind că re­gele ar fi insistat ca fuziunea să se facă . ÎNTRERUPEREA TRATATIVELOR Pe ziua de astăzi orice tratative sunt întrerupte, întrucât d-nii Miha­lache și dr. Lupu au plecat la Te­­cuci, unde are loc o întrunire a par­tidului țărănesc. Luni dimineața ar urma să se facă ultimele discuțiuni și formali­tăți, dacă, cumva nu va interveni ceva nou ca să strice ce s’a aranjat. Stimmer* Știri diverse In urma dorinței exprimată de guvernul român, conferința Micei Antante nu va începe decât la 12 iulie. D. I. Q. Duca, ministru de exter­ne, va lua parte la această confe­rință, în care se vor discuta două chestiuni din cele mai importante pentru politica externă a României. Rapoarte telegrafice, primite la ministerul nostru de externe și provenind din partea d-lu­i N. Titulescu, anunță, că la conferin­ța interaliată de la Londra, care se va ține la 15 iulie nu se va discuta ,decât punerea în aplicare a raportului Dawes. Chestiunea datoriiilor interaliate nu va fi discutată acum. In ce privește statele care vor participa, până acum nu se cu­nosc normele după care se vor face invitațiile. Normal ar fi să participe toate statele, care sunt cuprinse în convenția de la Spa. In acest caz și România și Iugo­slavia ar urma să participe. Afirmarea unora că s’ar­ putea întâmpla ca Mica Antantă să fie invitată ca o entitate politică de sine stătătoare, nu este înte­meiată. In Mica Antantă doar state, care n’au nimic sunt co­mun cu chestia despăgubirilor și reparațiilor. După cât se pare până acum nu vor participa la conferința de la Londra decât statele mari cu rol precumpănitor în materie de politică mondială. Interpelarea d-lui D. R. Ioani­­țescu privitoare la trustul fabri­­celor de hârtie, care fusese amâ­nată pentru ori seară, a fost amâ­nată din nou pentru ședința de azi Duminică d. a. Se urmărește însă din partea majorităței tendința ca desvolta­­rea acelei interpelări să fie fă­cută imposibilă sub motiv că or­dinea de zi a Camerei e foarte încărcată.______ Căpitanul Vulescu al cărui proces s’a judecat zilele trecute ne scrie că întru­cât a făcut recurs împotriva sentinței condamnatoare, nu poate fi vorba de degradarea sa. Recursul se va judece în luna iulie. Oficiosul francez al partidului progresist« Le Progres» ocupân­­du-se de procesul Bacaloglu» scrie: „Un atare magistrat n'ar tre­bui menținut nici 24 de ore, fiind­că seamănă discordie și fiindcă discreditează țara. Suveranitatea magistraturi? Ce bătaie de foc! Domnul care ese capabil de o astfel de obliterare a simțului comun este an inconștient și in­conștienții n’au dreptul să tulbu­re societatea și să ruineze repu­tația unei țări. Cazurile din Basarabia­- inutil de a aminti nume cari flutură pe buzele scârbite ale oamenilor de bine — nu sunt cazuri izolate. Ministrul Justiției a mărturisit-o în multe ocazii. Cazul de la Bucu­­rești este mai grav din punct de vedere al demnității țării. Un măturoi mare se impune! Adevărații magistrat! — ?» toată lumea ii cunoaște și-l salu­tă cu respect — sunt cel dintâi cari cer o epurațiune, căci el țin să-și păstreze hermina neatinsă de împroșcare“. Pronunciamentul din marina greacă Interpelarea in Camera greacă; răspunsul minis­trului de marini Atena» 28 (Rador). — Un­de­ de pe vasele de răsboii au rămas la­­ posturile lor. ESCADRA ENGLEZA IN APELE GRECEȘTI Ath­ena» 28 (Rador). — Esca­dra engleză sub comanda amira­lului Brock a sosit în apele gre­cești, fiind salutată de o escadră de avioane grecești. Presa rele­vă importanța acestei vizite. putat a cerut, In Adunarea națio­nală» explicații privitoare la de­­misiunea colectivă a ofițerilor din marina grecească. Ministrul Hagichiriacos a arătat că pro­­moțiunile pe care le-a făcut erau necesare pentru complectarea numărului necesar de contraami­rali. Adunarea a exprimat un vot de încredere guvernului cu 198 contra 123 voturi. Ministrul de marină a desmîn­­țit știrea că ofițerii aviatori și-ar fi dat și ei demisia. Ministrul a dat un comunicat că toți ofițerii AB9MMEMTE Pe un an 650 lei. Pe șase luni 350 lei. Pe trei luni 180 lei- wmmsmm­nmmm ■ganga Manifestația de doliu pentru moartea lui Matteoti ■ ■ ----------------------- —­­ -— ---------------------­ Hașurile de ordine în cartierele muncitorești (Telegramă particulară) ROMA, 28. — Manifestația de doliu a tuturor lucrătorilor din Roma, fără deosebire de partide, cu prilejul sfârșitului tragic al lui Matteoti, a decurs în mod demn fără incidente. întinse măsuri de ordine au fost luate mai ales în cartierele muncitorești și in fața șantiere­lor. Carabinieri pedeștri și călări se aflau postați în aceste puncte. Aceste măsuri au fost luate nu­mai spre a împiedeca ațâțarea masselor muncitorești de către comuniști. In șantiere și în cartierele mun­citorești fură răspândite manifeste în care munictorii sunt invitați să ia ca exemplu viața lui Matteoti și să nu uite jertfa adusă de bună­voie. Trebuie lucrat acum cu chib­­zuire liniștită și sânge rece. Dacă muncitorii vor merge înainte pe ca­lea arătată de Matteoti, ei pot îi siguri de succesul final. La orele 10, lucrul fu oprit în toate întreprinderile industriale și în magazine. In piețele și pe străzile Romei, trecătorii se o­­priră în loc și rămaseră cu capul descoperit intr’o tăcută recule­gere. ."» ■ > In piața Collona, unde teoti fu răpit, se­­ adunară Mat­vre o mie de persoane. In locul acela, prieteni necunoscuți ai lui Mat­teoti înnălțaseră, în cursul nop­ții, o cruce mare. Solemnitatea decurse aci un mod și mai mișcă­tor, încă în zorii zilei locul fu a­­coperit cu, vrafuri de coroane și jerbe de flori. Muncitorii se în­dreptară în masse mari spre piața Collona și o mulțime de popor precum și numeroase automobile particulare staționară acolo. Opoziția 1 liffl în Parlament EA CERE DEMISIA LUI MUS­SOLINI ROMA, 28. (Rador).­­ Partidele de opoziție au convocat ori o întrunire pentru comemorarea lui Matteotti. Turati a ținut o cuvântare in care a de­­clarat intre altele că atâ­ta timp cât situația in I­­talia va rămâne neschim­bată opoziția nu va rein­tra in parlament. dele opoziției cer Parti­demi tia lui Mussolini.a ROMA, 28. — Un deputat al majorităței a declarat azi asupra politicei viitoare a lui Mussolini că el­ are intenția să fie închisă Camera până în Noembrie și să guverneze între timp în concilierei. Miliția neagră, sensul atât de odioasă opoziției, va dispare, întrucât va fi transformată într-o trupă care va depinde de mini­strul de război și va face parte din armată. După ce va fi înfăptuit acea­sta, se va putea spera în reveni­rea la parlamentarism pentru la toamnă Ha­ana asasini lar ARESTAREA UNUI ALT COM­PLICE ROMA, 28. — La Milano a fost arestat Giuseppe Viola, al cincilea complice la asasinarea lui Mat­teotti. S'au găsit la el câteva­ scri­­sori adresate ziarelor in care spu­ne că este nevinovat. A vorbit cu Dumini­ci cu Volpi în zilele cari au precedat crima, dar nici unul din ei nu a făcut vreo aluzie la planurile lor. Călătoria sa la Ro­ma a avut un scop politic. El tre­buia să ia contact acolo cu o emi­­sară rusă a guvernului sovietic, care avea să-l dea­ informații asu­pra propagandei bolșevice în Ita­lia. După aceia, el trebuia să ple­ce în Rusie pentru a organiza a­­colo contra-propaganda. „Giornale d’Italia“ află că Fin­­zi și de Bono vor fi ascultați zile­le acestea în chestia asasinărei lui Matteotti.fișa și sfidează ROMA. 28. — Toate informa­­țiunilfi despre mărturisirile lui Dumini nu corespund adevăru­lui. Dumini și Rossi observă o atitudine extrem de arogantă la interogator și Dumini a mers chiar până le a scrie familiei sale ca să închirieze o vilă pentru vară de­oarece va fi pus în liber­tate în curând. Dumini tăgă­duiește că cuf­erele găsite in ca­­­­mera sa sunt ale lui. El afirm­ă că un dușman personal trebue si le fi adus acolo. nei fani­ in Milano. 28. — După cum anunță ziarul „Stampa", guvernul va f remaniat probabil în cursul lunei viitoare. Mussolini va încredința ministerul de externe unui ambasa­­dor și el va rămâne numai prim-­ ministru spre a rezolvi problema­ pacificării țării / SE în­­­ Roma. 28. — Gioliti și deputati!; liberali nu vor intra in noul cabli Mussolini. v '.! M ti Mi Greia ii l­iuti! — sssssss s^i«^^^s^ =s«^==5aț­ Noua conferință aliată Herriot despre conferință noui regulări. E și în interio­rul Germaniei de­ a admite acestei propuneri.­­ Cât privește în special confe­­rința de la 16 iulie din Londra, a­­ceasta va avea să se ocupe cu proiectul experților. Această con­­ferință ar fi lipsită de scop, dacă Germania nu va fi realizat în prealabil acele dispozițiuni legis*­la&Iife cerute" de aplicarea proiec­­tului experților. I .Ek&e sperat deci, că Germania va face să se voteze de către, Reichstag legile respective inain­­te de 16 iulie. « D. Herriot a încheiat declara­­țiilor cu „Micum“ și cu industri­­țiile sale cu cuvintele: „Acum p­așii din Ruhr, în așteptarea unei rândul Germaniei să vorbească‘‘«j PARIS, 28. — D. Herriot a fă­cut ori reprezentanților presei de­clarații asupra situației politice. Primul ministru a spus că nu are nimic de adăugat declarațiilor sale din Cameră și Senat asupra convorbirilor din Londra și Bru­xelles. ,Știrile răspândite în presă cu privire la acestea sunt neadevă­rate sau tendențioase. D. Herriot a făcut în special aluzie la știrea dată de I­ndépendance. Beige. Primul-ministru a declarat că guvernul francez ca și belgian au intenția să guvernul propună prelungirea provizorie a conven­ Telegramă Berlin. 28. — Textul răspunsului Germaniei la nota conferinței am­basadorilor privitoare la controlul militar și la ultima notă a lui Her­­riot și Macdonald , acum gata după ce cabinetul Beicructul luase incă de Miercuri o hotărâre privi­toare la conținutul material al no­tei. Asupra conținutului însuși toti cei cari au participat la dezbaterea răspunsului sunt de acord. Nota e spusă acum unei nouă examinări pentru redactarea definitivă. Ea cuprinde vre­o 5 pagini de mașină de scris și nu va fi transmisă la Pa­ris telegrafic ci prin­tr-un curier special. Ea va fi înmânată imediat de către ambasadorul german d-lui Herriot. După cum reiese din am­ploarea ei, nota germană se ocupă în mod foarte amănunțit de chestiu­nile pe care le tratează. Publicarea ei va avea loc abia după înmânare. Asupra detaliilor cuprinsului se păstrează deocamdată o strictă tă­cere. Se afirmă totuși că tonul ge­neral al răspunsului german e pre­venitor și se conformă întocmai to­nului adoptat de Herriot și Macdo­nald în nota lor comună. Răspunsul va atrage atențiunea că Germania și în special industria germană, nu trebuie să fie expuse, cu prilejul controlului general ce va avea loc, la pagube inutile prin mă­surile comisiunei de control. In nota de răspuns se subliniază apoi în mod deosebit greaua sar­cină de politică externă ce apasă asupra actualului guvern german prin aderarea sa la controlul gene­ral. Indicațiunile date de Herriot în interview-ul său cu Norman Anteil sunt, firește, salutate cu satisfacție în Berlin, la [Quiiții IV Washington, 28. — Casa Albă pubtipa. sm­ptomur 1­*1* asuprai­inș­ particulară tracțiunei date ambasadorului ame­rican la Londra ca să participe la conferința aliaților.­­ Guvernul, spune comunicatul, do­rește ca planul Dawes să fie pus în aplicare cât de curând, de­oarece este primul pas esențial pentru re­facerea economică a Europei care interesează Statele­ Unite. Nu privește celelalte chestiuni, el voi asista numai în scop de informa­­țiune. Colonelul Logan va pleca la Londra pentru a-l asista pe Kellog. ,'■• I­r Noul ambasador englez ia Moscow Leafild, 28. — Știrea după ca­re doctorul Haden Quest membru labourist în Parlament pentru cercul electoral Southwark, va fi numit ambasador la Moscova, se desminte de cercurile autorizate. Conferința d-nei Maria Ionescu Aseară în mijlocul unei asistențe din cele mai selecte, în­ frunte cu Regina Maria, a avut loc în sa­lonul de recepții al Ministerului de Externe, conferința d-nei Maria Io­nescu despre­„„Cartea României^ și propaganda făcută de d-sa lui America. In imagini colorate, con­ferențiara descrie chipul afabil cum­ a fost primită în toate orașele din Statele­ Unite, ne vorbește de ro­mânii stabiliți acolo, cari muncesc­ intens și iubesc cu drag țara lor de origină, își exprimă bucuria că­ a reușit prin intensa propagandă­ făcută ca România să fie iubit dincolo de Ocean. , ■ V. Tiy

Next